La colțu' străzii


18 comentarii

Despre democratie si alte iluzii primejdioase

Churchill spunea ca ca democratia e un sistem politic prost, dar e totusi cel mai bun inventat pana acum. Au trebuit sa treaca ceva ani ca sa ne dam seama de aceasta realitate. Oricum, afirmatia tinde sa paleasca in ultimii ani. Daca ne raportam la libertatile individuale da, e posibil ca afirmatia sa ascunda un adevar incontestabil. Daca insa ne referim la cele economice, incepem sa ne intrebam de fapt cat e de prost acest sistem. Avantajul de pana acum era cert: dispersarea cat mai mare a bogatiei natiunii, la un numar cat mai mare de persoane. Acum, cand clasa de mijloc aproape a disparut in Romania, oamenii isi pun intrebarea indreptatita daca e mai bun sau nu decat comunismul. Ne dam seama ca promoveaza non-valoarea, exact ca si comunismul. Ne dam seama ca dispersia bogatiei tine tot de smechereala si relatii, exact ca in comunism. Si ne agatam cu toate puterile de libertati: libertatea de exprimare, libertatea de a vota, de a calatori.

Continuă lectura


16 comentarii

Lecţia lui Gigi despre politică

Am urmărit pe jumătate amuzat, pe jumătate încruntat, noua epopee becaliană în ţinutul vrâncean. La indundaţii, să ne amintim, a fost „cu băieţii lui” să construiască nişte case pentru sinistraţi. Acum s-a dus să dezăpezească alţi năpăstuiţi. Dincolo de vădita nevoie de recunoaştere socială a lui Becali, care duce dincolo de interesul electoral, ceea ce ar trebui să ne doară este golul de implicare cetăţenească pe care îl umple „civismul” primitiv al celui mai cunoscut oier din România. Lecţia lui Gigi e că nu e suficient să faci minimul – să plăteşti taxe, să votezi etc. – dacă nu ne implicăm mai mult, nu ieşim la liman. Continuă lectura


4 comentarii

Despre un Rege

Agitatia din zilele acestea mi-a adus aminte de un link mai vechi primit de la Turambarr. Era vorba despre un Rege, dar nu cel jignit zilele trecute de alesul poporului nostru, ci de Majestatea Sa Jigme Khesar Namgyel Wangchuck, Regele Bhutanului. Este un personaj prea putin cunoscut la noi, cu o poveste demna de Petre Ispirescu, numai buna de aflat intr-o dupa-amiaza de weekend, mai ales daca aveti nevoie de detoxifiere dupa „dezbaterile” din timpul saptamanii.

Majestatea Sa are in prezent 31 de ani si, dupa ce a studiat in tara natala si in S.U.A., a absolvit Magdalen College din Oxford. Tatal sau si-a anuntat intentia de a abdica in 2005 si s-a tinut de cuvant fix un an mai tarziu, incoronarea oficiala a lui Jigme Khesar Namgyel Wangchuck avand loc in 2008.

Tanarul Rege s-a preocupat de la bun inceput de democratizarea tarii sale, pana atunci o monarhie absolutista. In 2008, primul Parlament ales al Bhutanului a adoptat Constitutia ce instaureaza monarhia constitutionala. In afara reformelor politice si institutionale are loc si o complicata reforma a regimului proprietatii terenurilor, ce a inclus si improprietarirea unora din fermierii saraci.

Pentru a explica toate aceste schimbari unei societati inchise si traditionale, Majestatea Sa Jigme Khesar Namgyel Wangchuck a colindat personal intreaga tara, inclusiv zone greu accesibile. Pe pagina de Facebook a monarhului puteti gasi fotografii ce il arata calatorind cate 7 ore pe jos, cu rucsacul in spate, pentru a ajunge in localitati izolate. Apropo, Majestatea Sa este si un pasionat fotograf.

Recent, Regele s-a logodit cu tanara Jetsun Pema, iar in octombrie urmeaza nunta regala ce va lasa neconsolate legiunile de admiratoare ce l-au intampinat atunci cand a vizitat Thailanda.

Pe Wikipedia si pe Facebook puteti gasi si alte detalii despre viitoarea pereche regala a Bhutanului, fotografii, precum si extrase din discursurile acestui personaj de poveste adevarata. Cei ce deja il cunosteau probabil n-au aflat nimic nou din acest articol, dar n-am intentionat decat sa atrag atentia asupra asupra unui contemporan ce merita cunoscut, si eventual sa va furnizez un motiv pentru a pierde un pic de timp pe internet. 🙂


35 comentarii

Apel catre Traian Basescu

In ultimele zile am citit o serie de afirmatii venite dinspre Traian Basescu si o serie de oameni ce il sustin si pentru care (inca) am prea mare respect pentru a ii nominaliza, pe care le-as categorisi pur si simplu delirante:

„Declaratia politica de sustinere a lui Klaus Johannis adoptata de Parlament este cel mai apropiat lucru de o tentativa de lovitura de stat de la mineriade incoace.”
„Atac bezmetic la adresa Statului Roman.”
„O incalcare foarte grava a Constitutiei.”
„Transformarea presiunii publice într-un gest anti-constituţional”
„Alesii nostri submineaza autoritatea.”
„Confiscat de partide, Parlamentul trebuie redat cetatenilor.”
„instituția Parlamentului nu mai e liberă, pentru că ea a fost acaparată de către partide.”
„E nevoie, de fapt, de un nou regim.”
„À propos de euforicele celebrări ale primarului Sibiului ca salvator magic, nu aş merge în timp până la Carol I. Mai aproape de noi, membrii aparatului de partid găsiseră, la rândul lor, un domn străin şi eficient, pe Ion Gheorghe Maurer.”

Continuă lectura


22 comentarii

Normalitatea democraţiei reprezentative

Cu riscul de a mă afla în contradicţie cu majoritatea, spun că ceea ce se întâmplă acum cu puterea face parte din normalitatea democraţiei reprezentative, cu atât mai mult cu cât avem un sistem de reprezentare proporţională. Mecanismul nu e complicat: se fac alegeri, rezultă o configuraţie parlamentară. Se formează o majoritate care guvernează. Dacă se pierde majoritatea, se reconfigurează guvernul. Dacă nu se găseşte o majoritate, ne întoarcem la alegeri.

Continuă lectura