La colțu' străzii


11 comentarii

Ponta. Victor Ponta: Top 10 Declarații pentru istorie

Legenda defunctei Academia Cațavencu spunea într-un reportaj de acum zece ani cum nebunaticul de „Victor” atunci președintele TSD s-ar fi suit pe masa unei petreceri de la tineretul pesedist și ar fi început să cânte. Nimic deosebit, ba chiar cuminte pentru cine nu știe de altele și mai și de pe la tineretul partidelor de tot felul – mai ales că la PSD tradiția școlilor de vară s-a lăsat cu dosare penale gen „Sex cu minore”. Dar ce cânta Victor pe masa petrecerii de atunci? O nouă melodie Paraziții apărută în acel an 2004 cu alegeri prezidențiale, al cărei celebru refren e pe cale să se împlinească acum: „Dacă-aș fi pentru-o zi președinte / V-aș amaneta pe toți și nu m-ați prinde.

E drept că între timp am aflat cu toții că omul și-a dus pasiunea pentru karaoke la extrem, făcând karaoke din propriul doctorat sau recitând mot-a-mot refrene plăcute baronilor pesediști și respectiv falsând mesaje europene în fața omologilor occidentali. Rămânând în zona muzicală, domnul Ponta a scos hit după hit, în special de când a urcat pe scena guvernelor sale. Care ar fi însă acele Oldies but Goldies by Victor Ponta? Se poate face un Top 10? Că tot bate Revelionul la ușă, pentru care ați deschis mai târziu televizoarele sau facebooku’ și le-ați ratat la vremea lor, vă prezentăm mai jos emisiunea „Dacă doriți să revedeți”. Continuă lectura


19 comentarii

Ţara celor o mie de declaraţii

Îmi amintesc acum câţiva ani, când mi-am luat permisul de conducere, că a trebuit să îmi „depun dosarul”. Unul dintre actele necesare era cazierul judiciar. Cum pe vremea respectivă încă mai eram cu domiciliul la Ploieşti, am fost la faţa locului. Am intrat într-o clădire insipidă în stilul fără gust al arhitectului modern, dar care avea la intrarea o placă aurită pe care scria mare „clădire inaugurată în timpul ministrului Rus” şi încă şi mai mare „prim-ministru Adrian Năstase”. Acolo erau adunate diverse servicii publice. Pentru cazier, mergeai la etajul doi, stăteai la coadă şi îl luai. Apoi, pentru permis, mergeai la etajul unu şi depuneai dosarul cu tot cu cazierul luat de la doi. Puteai să stai de la câteva minute la câteva ore, în funcţie de noroc şi de pilă; eu am terminat repede, nu că aş fi avut noroc. Continuă lectura