La colțu' străzii


7 comentarii

Premierul Iuda al fostului Premier El Însuși

Povestea începe cu Maestrul care l-a îndrumat în toate cele, inclusiv în teza de doctorat ce i-a asigurat un loc în cea mai prestigioasă revistă științifică din lume. La zece ani distanță Ucenicul i-a luat locul.

Victor Ponta si Adrian Nastase cu mana pe locul lui Ion Iliescu.

Victor Ponta si Adrian Nastase cu mana pe locul lui Ion Iliescu. Foto: Romania Libera.

Continuă lectura


5 comentarii

Cu Adrian și femei sau simbolistica unui congres plictisitor

Nastase_congresCongresul PSD se anunța cât se poate de plictisitor. Partidul tocmai a câștigat alegerile, a dat prim-ministrul, a negociat bine la împărțirea portofoliilor și se pregătește să reorganizeze țara pe placul baronilor locali. Nimeni n-are chef de ceartă în PSD, toți sunt ocupați să se reașeze comod la conductele cu bani publici. Așa că rezultatul era previzibil: realegere în bloc, îmbrățișări în grup, pace și prietenie. Cred că nu am fost singurul care nu a dat mare atenție evenimentului. Am citit pe seară cronicile la gazetă și așteptările mi-au fost confirmate: nicio surpriză. Am notat totuși, pe ici pe colo, câteva picanterii pe care le trec în categoria simbolisticii congresului social-democrat: Continuă lectura


13 comentarii

De unde vine Victor Ponta, premierul Copy-Paste. Scurtă aducere-aminte

Primul lucru pe care l-am văzut în dimineața aceasta a fost o declarație de-a lui Victor Ponta făcută în cadrul ședinței de Guvern. Zice așa: “este păcat că, după 22 de ani, cineva nu pleacă de la putere decât distrugând țara”.

Dacă Ovidiu nu ar fi calificat declarațiile Premierului drept tupeiste și nesimțite,  eu aș fi catalogat liderii USL drept autiști. Autiști politic. Pentru că este inadmisibil să ignori, ba chiar să negi, toate semnalele de alarmă pe care le-au tras instituțiile europene, Departamentul de Stat al SUA, Consiliul Europei și partenerii occidentali ai României referitoare la iminența distrugerii statului de drept în România. Continuă lectura


31 comentarii

Jurnalul Național, coperta rușinii

Motto: „Ziariștii sunt noii securiști” (Dan Voiculescu)

Să-l pui pe Adrian Năstase în categoria deținuților politici e mizeria maximă care se poate face unor martiri. Același tip de pângărire cu a compara Revoluția din ’89 cu Revoluția (bunului simț) de la Antene. Adrian Năstase e un vai, „deținut politic”, închis în timp ce partidul său conduce Guvernul inclusiv Ministerul Justiției și Ministerul de Interne. Nu mai zic de Serviciul Român de Informații.

Grotescul și penibilul ating astfel noi culmi. Dar repet, e bine să existe astfel de foi. Oricât de ticăloase ar fi, e mai bine cu ele, decât fără. Ceea ce, apropo, nu prea se putea pe vremea „deținutului politic” mult prea slăvit în copertă.

Apropo, tu plătești chirie sau rate? Redactorul-șef de la Jurnalul Național, nu. Fiindcă el locuiește abuziv pe banii tăi într-un bloc de asistați sociali. Și pe locul luat cu japca unei familii nevoiașe. Care redactor-șef? Mie mi-e scârbă să-i tastez numele predestinat de dicționar. Google știe cum îl cheamă.


24 comentarii

Năstase cade cu zgomot

Adrian Năstase nu vrea să ajungă la închisoare. Este un fapt evident din disperarea cu care acesta se agață de orice pentru a amâna momentul. Teama fostului prim-ministru este mai mare decât demnitatea lui, ceea ce până la urmă este un lucru care ține de natura umană. Efectul acestui comportament este că Năstase cade cu zgomot, cu mult zgomot. Trage după el familie, prieteni, apropiați, chiar și puțin din partid. Dincolo de sentiment, privind rece, e interesant de urmărit cât de mult zgomot va face inevitabila cădere a lui El Însuși. Continuă lectura


5 comentarii

Mulţumiri cetăţenilor oraşului Făget

Potrivit primarului orasului Faget, Marcel Avram,  lui Adrian Nastase i se va retrage titlul de cetatean de onoare acordat de orasul Faget in anul 1995, deoarece o hotarare a Consiliului Local prevede ca acest totlu va fi retras in cazul unei condamnari definitive si executorii.

(Sursa: Opinia Timișoarei; foto: primăria Făget; mulțumesc Coana Chichița pentru pont)

La Râmnicu Vâlcea fostului primar i s-a acordat titlul de cetățean de onoare după ce a fost condamnat definitiv și irevocabil; la alegerile locale au fost realeși 12 primari cu hotărâri definitive și irevocabile de condamnare pentru corupție sau fraudă, profitând că au fost condamnări cu suspendare; tot la alegerile locale, Baia Mare și-a ales cu surle și trâmbițe un primar care își sacrifică cetățenii după criterii etnice, iar sectorul 3 din București un proxenet; baroni fără scrupule, patroni ai unor puternice mafii locale, sunt atotstăpânitori în județele sau orașele lor, câștigând mandat după mandat; la centru, Udrea și Berceanu se schimbă periodic cu Rus și Nica, într-o veșnică rotație a hoților; Adrian Năstase însuși, un ticălos fără scrupule, patronul și personificarea corupție, e transformat brusc în martir național, cu mare priză la opinia publică.

În acest peisaj dezolant, în care cetățenii înșiși par a nu da doi bani pe cinste, onoare și demnitate, Consiliul Local Făget ne dă un mesaj de normalitate: nu poți să pui să fii în același timp corupt și onorabil. Mulțumesc.


29 comentarii

Tragedia unui fost prim-ministru corupt si noi, ceilalti

1. Guvernarea Nastase a fost una corupta in mod sistematic, total, permanent;

2. Banii din Trofeul Calitatii au mers la campania electorala a PSD, iar Nastase in dubla sa calitate de prim-ministru si presedinte PSD este responsabil de acest furt, chiar daca nu se poate dovedi ca a ordonat sau coordonat in mod direct operatiunea;

3. Procesul a fost un hei-rup: pe de-o parte procurori DNA transformati in judecatori, 1000 de martori, trei schimbari de incadrare juridica, rechizitorii ridicole cu „interesul public pentru condamnarea”, etc. De partea cealalta nesfarsitele amanari, exceptii si acuzatii de influenta politica.

Continuă lectura


39 comentarii

Au venit ai noştri la putere, ciocu’ mic cu justiţia voastră!

Public și în direct pe canalele de știri, Victor Ponta a declarat că guvernul său va evita politizarea excesivă a administrației și prin urmare va schimba doar secretarii de stat și prefecții. Bănuiesc că în afară de telespectatorii cu creierul spălat de numitele televiziuni nu l-a crezut nimeni. Prin urmare, zilnic aflăm despre schimbările unor șefi de agenții guvernamentale, reprezentanți ai statului în consilii de administrație sau chiar inspectori școlari. Nu știu dacă monitorizează cineva situația la nivel local, în servicii deconcentrate. Mai mult, încep să devină evidente misiuni „urgente” ale unora dintre noii numiți.

Spre exemplu, săptămâna trecută Ponta a trecut Inspectoratul General în Construcții de la ministerul dezvoltării la cancelaria primului-ministru și a demis-o pe șefa agenției. Apoi, a numit un nou șef, în persoana lui Constantin-Adrian Balaban-Grăjdan. Astăzi, la procesul lui Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calității”, Inspectoratul s-a retras din proces, unde era parte civilă. Reamintesc că procesul durează de mai bine de trei ani, se află în fază de recurs, este amânat de la o săptămână la alta de avocații lui Năstase prin tot felul de chichițe în așteptarea prescrierii faptelor.

Alt exemplu, tot săptămâna trecută Ponta a numit doi vicepreședinți ai ANAF. Unul dintre cei numiți este Florin Tunaru, fost director adjunct la Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman, fost angajat al Consiliului Județean Teleorman. Președintele Consiliului Județean Teleorman este nimeni altul decât Liviu Dragnea, atotputernic baron pesedist și secretarul partidului. Acum aproape un an ANAF a deschis o investigație cu privire la o potențială fraudă la hotelul Turris din Turnu Măgurele, vizând-o în principal pe soția lui Liviu Dragnea.

În curând, în luna iunie, expiră mandatul lui Daniel Morar la DNA. Ministrul Justiției, Titus Corlățean, cel care ne spunea că procurorii trebuie arestați dacă Năstase nu va fi condamnat, are sarcina să facă o nouă propunere. Își face cineva iluzii?


25 comentarii

Politica românească sub complexul lui Oedip

Ca să facem un pic de filozofie de colțu’ străzii: eu cred că noul premier Victor Ponta pornește la drum cu un complex latent legat de relația cu părintele său politic, Adrian Năstase. Dar mai întâi un scurt preambul despre instituția demisiei de onoare.

Demisia de onoare e un instrument luat în derâdere de mulți politicieni băștinași deși reprezintă o scurtătură excelentă pe care puțini au avut inspirația s-o mânuiască așa cum trebuie. Demisia „de onoare” face exact ce zice sintagma, adică oferă o retragere onorabilă din scenă eliberând o anumită tensiune acumulată. Mai important, prin acest act demisionarul evită elegant umilințele ce sigur vor urma în cazul continuării în funcție.

Continuă lectura


77 comentarii

Politizarea stupidă a recensământului. De ce e bine să răspundem onest recenzorilor.

Aşteptăm de la statul român să folosească cât mai eficient banii noştri pentru a ne oferi serviciile de care avem nevoie. Orice om cu scaun la cap înţelege că pentru a aborda eficient o chestiune trebuie mai întâi să o cunoşti. Politicile publice nu fac excepţie. Pentru a se adresa eficient cetăţenilor, statul trebuie să îi cunoască. Pentru a face programe naţionale adecvate este nevoie de înţelegerea societăţii căreia acestea i se adresează. Recensământul este unul dintre instrumentele esenţiale pentru fundamentarea politicilor publice. Ar trebui să fie de la sine înţeles; merită citite şi argumentele de aici. Continuă lectura


20 comentarii

Adrian Năstase ar vrea să fie preşedinte

„Adriane nici nu ştii, cât de mic începi să fii” e o replică ce a rămas în istorie după alegerile de la finalul anului 2004, atunci când actualul preşedinte Traian Băsescu l-a învins pe favoritul cursei, primul ministru Adrian Năstase. Vorba a fost dureros de profetică pentru domnul Năstase, care în doar jumătate de an a pierdut preşedinţia ţării, la care râvnea, postul de prim-ministru (deşi partidul său avea cele mai multe mandate), şefia partidului (înfrânt de Mircea Geoană!), ba chiar şi premiul de consolare, preşedinţia Camerei Deputaţilor, lucrat de propriul partid. Cu greu, mulţumită avocaţilor şi legilor strâmbe, a reuşit să evite confruntarea cu justiţia, către care l-ar fi împins cu bucurie adversari şi colegi de partid deopotrivă. Nu a uitat, domnul Adrian Năstase şi astăzi, când se apropie iar de ţinta lui, îşi permite slăbiciunea unei săgeţi otrăvite către „sursa” problemelor sale: „Traian nici nu ştii, cât de mic începi să fii” a scrâşnit din dinţi fostul premier la congresul tineretului social-democrat. Continuă lectura


18 comentarii

Cinci ani

Au trecut 5 ani de când Adrian Năstase se ascunde cu laşitate de justiţie.  Fără să aibă efectiv butoanele Puterii la dispoziţie a reuşit să bifeze un cincinal departe de pragul Tribunalului. Azi a scăpat din nou, sub protecţia unei imorale imunităţi parlamentare, ce îţi dă puteri de semizeu faţă de pulime.


11 comentarii

Lui Becali îi stă bine în arest

Becali e ca în proverbul „prostul nu e prost destul până nu e şi fudul”. Patronul Stelei şi-a făcut averea printr-o serie de afaceri dubioase, unele la limita legii, altele de-a dreptul ilegale. La fel ca alţi îmbogăţiţi ai tranziţiei, el este (a fost?) convins că banii îi cumpără şi imunitatea, aşa cum a cumpărat generali, poliţişti şi magistraţi. Pe Becali nu-l putem suspecta de inteligenţă, iar puterea i s-a urcat repede la cap, aşa că a început să facă greşeli, în afaceri, în fotbal, în relaţii utile, apoi în viaţă.

Dar tot la fel ca alţi îmbogăţiţi ai tranziţiei, Becali şi-a făcut mulţi duşmani: de la oameni oneşti care nu-i suportă mitocănia şi furtul, trecând pe la invidioşi doritori să moară capra vecinului şi până la cei pe care a călcat să ajungă în vârf. Să-i adăugăm şi pe cei care calculează raţional ce avantaj politic sau de imagine ar avea din căderea pipereanului (vă mai amintiţi cum şi-a câştigat Sebastian Bodu notorietatea?). Pe urmele sale erau destui şi doar îngâmfarea sa ciobănească l-a făcut să nu vadă semnalele.

Becali a greşit: îmbătat de putere („băăă, eu sunt Becali” a răcnit adesea) şi-a făcut dreptate singur, în cel mai pur stil mafiot. Mai mult, a fost neglijent, a lăsat urme. A avut şi ghinionul ca una din urme să fie prinsă de un duşman, sau de un justiţiar, sau de cineva care are ceva de câştigat din asta. Acum l-au prins. Nu ştim cât îl vor ţine, procurorii români nu sunt vestiţi pentru competenţa lor, dar au făcut un pas mai aproape.

E amuzant spectacolul mediatic. Diversiune, Băsescu e în spate, control politic, se strigă dinspre Intact şi Realitatea-Caţavencu. M-am uitat amuzat la ştirile Antenei 1, un jurnal tot mai tedenţios, unde Victor Becali a fost vedetă şi minute întregi ni s-a explicat că s-a blocat traficul în Pipera pentru că a fost arestat Becali. Pentru Băsescu povestea e o oportunitate, fără îndoială: pică într-un moment în care numele lui era asociat cu alte scandaluri, iar dacă Becali e ţinut mai mult în arest e o gură de oxigen pentru imaginea de justiţiar care păleşte. E o coincidenţă? Poate da, poate nu, probabil nu vom şti sigur niciodată. „Ceilalţi” au reacţionat şi încearcă să o întoarcă împotriva preşedintelui. Până la urmă, fiecară tabără încearcă să scoată cât mai mult din asta, nu trebuie să ne surprindă.

Dincolo însă de lupta politică, Becali rămâne un mafiot. Măcar pentru 24 de ore va fi în arest. Cu puţin noroc va fi pentru 29 de zile. Cu ceva mai mult noroc, pentru câţiva ani. Cu foarte mult noroc, îi vor găsi şi altele cu ocazia asta. Nu mă deranjează că pe Becali l-au prins (doar) pentru o „aroganţă” aşa cum nu m-ar deranja dacă pe Năstase l-ar prinde (doar) pentru termopane şi tot aşa cum pe americani nu i-a deranjat că pe Al Capone l-au prins (doar) pentru evaziune. Becali, Năstase şi Al Capone fac parte din clubul celor ce le stă bine în arest şi mă bucur de câte ori am ocazia să îi văd acolo.