La colțu' străzii


3 comentarii

Viciu de sistem: iresponsabilitatea propriei răspunderi

minciuniDacă ar fi fost maxim 80 de persoane în clubul Colectiv, probabil că aproape toți ar fi scăpat cu o sperietură și răni minore. Au fost însă acolo 500 și o singură cale de evacuare. Conform legii, organizatorii ar fi trebuit să asigure 4-5 căi de ieșire și un plan solid în caz de incendiu. Dar patronii au declarat-pe-proprie-răspundere că în clubul lor nu vin mai mult de 80 de persoane simultan. Au făcut asta pentru a avea acces la o procedură de autorizare mai simplă. Autoritățile consideră că și-au făcut datoria pentru că la dosar există declarația-pe-proprie-răspundere. Dar ce mai e răspunderea în țara asta? În chestiunile critice, măcar prin sondaj, cineva trebuie să meargă în teren să verifice că declarația corespunde cu faptele. Continuă lectura

Anunțuri


7 comentarii

Vreau o societate puternică

Suntem tentați să spunem că soluția pentru a evita accidentele cumplite este un stat mai puternic, unul care să verifice eficient și să pedepsească exemplar. Pe termen scurt funcționează. Îndrăznesc a atrage atenția că un stat puternic într-o societate slabă este o rețetă sigură pentru un dezastru pe termen lung. Continuă lectura


Un comentariu

Cand filtrul e mai fin decat trebuie – sau despre Vodafone numai de bine

Astazi in jurul orei 10 am facut putina navigare pe Internet de pe telefonul mobil. Las la o parte livrarea (a se citi bagarea pe gat) a unei solutii de asa zisa securitate de catre provider-ul de Internet fara de care navigarea devine imposibila. Printre altele am incercat sa citesc site-ul Hotnews. Surpriza a fost ca am fost redirectionat catre o alta fereastra in care aparea Vodafone si nu aveam optiune de continuare (uneori cand programul care chipurile asigura securitatea sesizeaza ceva in neregula esti atentionat insa esti lasat sa continui pe propria raspundere). Instantaneu am primit si un mesaj text (SMS) care avea urmatorul continut:
Fisierul accesat in 05Oct15 h09:58 la http://www.hotnews.ro este periculos si a fost blocat de Secure Net. Detalii pe http://www.vodafone.ro/securenet.
Am mai incercat de 2 ori in urmatoarele 2 minute si am primit inca 2 SMS-uri si tot n-am reusit sa am acces. Dupa 5 minute problema disparuse. Mi se pare total neprofesionist ca un astfel de produs software sa blocheze accesul la o pagina absolut onorabila (n-am incercat nici RTV nici A3…). Daca-i eroare de creare a unei liste, atrag atentia, pe aceasta cale, de situatiune. La alt motiv nici nu vreau sa ma gandesc. Si uite asa cateodata progresul tehnic (si automatizarile) nu inseamna neaparat mai bine pentru individ.


12 comentarii

Incompetența statului omoară drepturi. Despre Ministerul Sănătății și vaccinuri

vaccinStatul se arată incompetent în a veghea la binele copiilor. În cazul de faţă, vorbim de vaccinări. În loc să-și recunoască incompetența, apelează la vechea soluție cinică: aruncă problema în brațele cetățenilor. Cu această ocazie, vrea să limiteze dreptul la educație, fără să îi pese că afectează tocmai familiile cele mai sărace.

Ministerul Sănătății pregătește un proiect de lege prin care să impună vaccinarea obligatorie. În sine, nu e un lucru rău, dimpotrivă, e bine ca anumite vaccinuri să le facă toți copiii. Dar mă îngrozește pedeapsa propusă: interzicerea dreptului la educație. Copiii care nu au făcut toate cele 8 vaccinuri obligatorii nu vor mai fi primiți la grădiniță sau școală.

Las la o parte evidenta neconstituționalitate a proiectului, căci dreptul la educație e universal și nu poate fi îngrădit administrativ. Discut mai ales lipsa atroce de viziune. Dincolo de grupurile vizibile, dar minoritare, ale celor ce resping vaccinarea din motive… spirituale (m-am exprimat politicos), cei mai mulți copii nevaccinați vin din familii modeste. Au un deficit cronic de acces la servicii de sănătate, pentru că părinții nu au bani de dat pe drumuri și șpăgi la doctori, iar mulți dintre medicii de familie ignoră obligația de a merge ei la copii. Ministerul Sănătății nu suflă o vorbă despre faptul că nu are niciun sistem de monitorizare a felului în care angajații sau contractorii săi, medici de familie și pediatri, își îndeplinesc obligațiile legale cu privire la copii.

Tocmai acestor familii sărace li se va trânti ușa grădiniței în nas, pentru că nu au făcut vaccinurile. Un pretext excelent pentru un alt segment corupt al administrației de a scăpa de acești copii problematici, care „nu contribuie”. Ce credeți că vor face părinții, vor alerga la medic sau vor zice că asta e, trăiește copilul și fără grădiniță? Mai târziu, când vor ajunge la școală, vor avea aceeași problemă. Câți dintre ei vor renunța și la școală?

Soluția la problemă este un sistem adecvat pentru monitorizarea binelui copiilor. Avem instituții publice responsabile cu acest lucru și suntem în secolul tehnologiei. Unde e baza de date cu toți copiii din țara asta, în care să avem monitorizarea situației de risc, inclusiv lipsa vaccinărilor? Aceeași bază de date care să îmi arate clar medicul pediatru sau de familie responsabil pentru fiecare copil în parte, conform legii. Da, știu, întrebări retorice, multe întrebări retorice.

(sursa foto)


9 comentarii

Capitalul românesc, șpaga și cardul de sănătate

cezar golumbeanu - ceo novensys

Sistemul electronic al cardului de sănătate a picat, din nou, astăzi, a doua oară în mai puțin de 7 zile. Oficialii dau vina pe o pană de curent, un argument infantil într-o lume în care serverele au sisteme care protejează pentru așa ceva.

Cu această ocazie am aflat că sistemul nu mai are mentenanță, pentru că firma însărcinată cu acest lucru este în insolvență. Firma se numea la începutul contractului Novensys. Abonată la mari contracte cu statul, Novensys a crescut ca voinicul din poveste, ajungând la sfârșitul lui 2013 la peste 250 de angajați și o cifră de afaceri pe măsură.

Doar că în 2014, fostul secretar de stat de la Transporturi, Valentin Preda (a.k.a. „am eu un băiat bun” al lui Mazăre) a fost trimis în judecată pentru o șpagă de 200.000 euro la semnarea contractului de atribuire a sistemului pentru rovinieta electronică. Șpăgarii au fost UTI (Umbrărescu) și Novensys. Unul din acționarii Novensys este implicat direct, fiind acuzat că este mituitorul.

Astăzi, Novensys și-a schimbat numele în Vertivi Management, mai are doar 16 angajați și este în insolvență, cu datorii la stat, la angajați, la bănci și la furnizori. Acționarul principal, Cezar Golumbeanu, a creat între timp o nouă firmă, Tangible Corporation, care participă de zor la licitații publice în parteneriat cu Siveco.

Novensys a mai avut contracte precum „Sistem Național Integrat pentru Înregistrarea Cetățenilor: Sistem integrat si sistem pentru administrarea evenimentelor pentru urmărirea datelor personale în timp real”, „Stocarea Datelor Pentru Pașaportul Electronic: Dezvoltarea și implementarea arhivelor electronice integrate, administrarea documentelor și imbunătățire”, sau „Sistem de e-management in cadrul Administratiei Romane a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA”. Aștept cu interes să aflu cum funcționează aceste sisteme.

(foto sus: ministrul sănătății arătând cardul de sănătate la semnarea contractului, sursa Gandul.info)


2 comentarii

Noi integrăm imigranții cu Poliția

guv imigratieUnul dintre mesajele corecte, dar puține auzite, transmise în ultimele zile de președintele Iohannis, este că România nu poate primi mai mulți imigranți pentru că nu are nici politici nici practici prin care să le asigure integrarea în societate, pe termen lung, nu doar cazarea în centre de primire. Dar dincolo de vorbe, dintre toate instituțiile publice, în România de integrare imigranților continuă să se ocupe poliția, cu rezultatele așteptate.

În timp ce Iohannis vorbea în Parlament despre chestiunea refugiaților și pregătește o ședință CSAT pe aceeași temă, Guvernul și-a adus aminte de Strategia Națională privind Imigrația 2015-2018, pe care a inclus-o pe agenda ședinței de guvern de astăzi și a și aprobat-o. Graba e justificată: suntem în septembrie 2015 și încă nu am decis ce vrem să facem în acest domeniu. Documentul în cauză a fost publicat prin martie pentru consultare publică. La cererea societății civile, a avut loc o dezbatere publică în luna mai. De atunci, a fost liniște, până azi.

Forma finală a Strategiei nu este publicată, că tot vorbea președintele în Parlament de transparență și predictibilitate a legii. Știm din anunțul Guvernului că Strategia are 4 obiective strategice și nu mai puțin de 19 obiective specifice. Un singur obiectiv strategic și doar două din cele specifice vorbesc despre integrarea străinilor ce ajung la noi în țară. Restul sunt despre control și securitate: frontiere, prevenirea migrației ilegale, proceduri, selecția celor ce vin. La fel a fost și cu strategia anterioară, din care și noul document se inspiră masiv.

Viziunea României despre imigrație are doar marginal referiri la integrare. Chiar și președintele a observat acest lucru. Cunoaștem problema, deci ne așteptăm la soluții. Dar în România de integrarea imigranților se ocupă Inspectoratul General pentru Imigrări, adică poliția. Conducătorul acestei instituții este un oarecare chestor Nelu Pop, ajuns recent în atenția publicului pentru că scrie ode ministrului Oprea în revista oficială a Inspectoratului, publicată din bani publici.

Imaginea care însoțește articolul exprimă modul în care Guvernul a comunicat pe Facebook adoptarea strategiei. Doamna din imagine reprezintă viziunea Guvernului asupra imigranților. Poate așa visează bărbații adevărați din Guvern, ce să mai zic?

Recent, Guvernul a modificat compoziția Grupului inter-ministerial care se ocupă de supervizarea Strategiei, introducând instituții precum SIE și SRI. Să mai spunem că activitatea acestui Grup este complet opacă: nu există informații despre membri, întâlniri, decizii etc. În schimb, Ministrul Oprea propune creșterea numărului de angajați ai Ministerului de Interne cu aproape 6.500 de oameni, unul din principalele argumente fiind că aceștia trebuie să ne apere de valul de refugiați.

Dar care refugiați? Nici ei nu vor să vină, nici noi nu vrem să-i primi. Presa ne spune că doi afgani rătăciți prin România au început să plângă când au aflat unde au ajuns și au cerut să fie retrimiși în Serbia. Nu trebuie să ne surprindă că nu vor să vină la noi în țară. Nu e întâmplător că în toată această discuție despre refugiați nu auzim nimic de Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau de Ministerul Educației. Noi intregrăm imigranții – și în particular imigrantele sexi – cu Poliția!


10 comentarii

“Profesionalism” de #BCR sau cum să te înveți să nu mai faci economii

Screen shot 2015-07-24 at 13.14.34

Asta ca să mă învăț minte să mai fac econnomii!!!!!!!

Cum am ajus eu să nu mai vreau să fac economii

Am ajuns și eu să mă înscriu în rândurile celor care caută să își cumpere o casă. Așa că am pornit în identificarea economiilor. Cu ceva timp în urmă am făcut un contract de economisire cu BCR locuințe cu gândul la acest moment. Am pornit deci să văd ce trebuie să fac ca să îmi recuperez banii.

Nimic mai dificil se pare. Am primit doar răspunsuri contradictorii, ridicări din umeri și sictir.

Continuă lectura


11 comentarii

Șefă de promoție pierdută între „să nu pârăști” și „să nu furi”

decalogul-taceriiAm o prietenă care e nemulțumită de învățătoarea de la clasa copilului pentru că „îi cam învață să fie pârâcioși”, adică îi îndeamnă să spună atunci când colegii lor încalcă regulile. Cazul șefei de promoție eliminată de la Bac pentru că i-a lăsat pe colegi să copieze ar trebui să o facă să se gândească de două ori despre ce valori învață copiii la școală. Continuă lectura


4 comentarii

O carieră în țara cu epoleți

diana loreta paunCum arată țara cu epoleți? Se dă următorul traseu profesional:

  • 1992 – absolvent medicină; medic stagiar;
  • 1994 – medic rezident;
  • 1998 – medic specialist;
  • 1999 – asistent universitar;
  • 2004-2006 – absovent cursuri management spitalicesc și sanitar;
  • 2006 – doctor în medicină;
  • 2006 – manager de spital;
  • 2008 – șef de lucrări.

O carieră merituoasă în medicină. Ce credeți că urmează?

  • 2009 – „Introducere în securitate națională”; la Colegiul Național de Apărare, cunoscuta școală a parvenirii.
  • 2010 – „Management educațional în cultura de securitate”; la academia SRI.

Ce treabă are asta cu medicina?! La ce-i trebuie doctorului studii aprofundate de securitate? Desigur, mai târziu aflăm:

  • 2015 – consilier prezidențial.

Să trăiți, doamna Diana Loreta Păun!


Un comentariu

Instantanee social-democrate de 1 mai

greva-generala-1024x573Acum două zile, pe 30 aprilie, 32.000 de funcționari din administrația locală, din 36 de județe, au fost în grevă, cerând majorarea salariilor și tichete de masă. Mai mult de o treime dintre ei au salariul minim pe economie și sub un sfert depășesc salariul mediu, deci revendicările au în spate o nevoie reală. Sindicaliștii sunt nemulțumiți și pentru că actual guvern social-democrat a promis înainte de alegeri că va lua măsurile necesare pentru îmbunătățirea situației, dar nu s-a ținut de cuvânt.

Guvernul nu a avut un răspuns pozitiv, mai ales că premierul este în turneu în țările arabe. Mai mult, cu câteva zile înainte de greva anunțată, guvernul a încercat să intimideze participanții la grevă. Din ordinul ministrului-delegat pentru dialog social, Liviu Marian Pop, prefecții ar fi trebuit să „amintească” funcționarilor că li se pot cere daune dacă greva va fi declartă ilegală. Ironic, baza legală este o lege din 2011 a fostului guvern de dreapta, pe care PSD a promis „să o îndrepte”, iar actualul ministru este un fost sindicalist. Continuă lectura


22 comentarii

Paradoxul ING: nu poți să fii client dacă ești deja client

Am nevoie de un credit ipotecar. Zilele trecute, am coborât frumos din tramvai pe Ștefan cel Mare, unde sunt din două în două uși e o bancă, și am investit două ore pentru a primi oferte. Știu că există și opțiunea teoretică a brokerului de credite, dar nu știu de unde să iau unul de încredere, așa că m-am dus direct la bănci.

Se întâmplă că am economisit mai bine de două treimi din valoarea apartamentului pe care vreau să-l cumpăr și îmi trebuie doar diferența. Sunt deci un client solvabil, adică atractiv, pentru că, în aceste condiții, nu are cum să scadă valoarea imobilului ipotecat sub suma împrumutată. În plus, nu am niciun fel de alt credit. Funcționarii bancari au reacționat previzibil la această situație, adică mi-au făcut oferte, au rulat simulări de credite, au încercat să mă momească cu mici „bonusuri” de tipul „un comision de analiză dosar mai mic” – adică îmi iau mai puțini bani pentru că mă bagă în seamă. Da, sunt rău și nu îmi plac deloc băncile.

În ciuda opiniei mele proaste despre bănci, trebuie să recunosc că lucrurile îmi par bine așezate în beneficiul clientului. Indicatorul DAE (dobânda anuală efectivă) impus de BNR este clar și nu lasă loc pentru ascunderea unor costuri. Toate băncile au avut oferte cu o dobândă compusă identic, dintr-un factor variabil, dar independent de bancă (ROBOR) și o marjă fixă a băncii. Toți mi-au spus că oferă și credite în euro, dar recomandă creditele în lei; nimeni nu a încercat să îmi ofere altă monedă. O singură bancă (sucursală a uneia grecești) a încercat să sugereze că la suma asta aș putea avea și un credit de nevoi personale, mai ușor de acordat, dar cu dobândă dublă. Comisioanele sunt de doar două tipuri, de analiză a dosarului (la unele e zero) și de administrare anuală. Costurile fixe (evaluare, asigurare, norariale) sunt și ele clare. Pe scurt, cel puțin în ce privește informarea potențialului client, am rămas plăcut impresionat.

Singura excepție a fost ING. Întâmplarea face ca la această bancă să am o parte din banii economisiți. Deci sunt deja client, dar la altă filială decât Ștefan cel Mare. Ei bine, doamnele de la filiala în cauză mi-au spus senine că nu pot să îmi dea o ofertă personalizată, similar cu ce am primit de la alte câteva bănci, pentru că… sunt deja client la altă filială. Să fac eu bine să întreb acolo. Nu au simțit că ar fi ceva în neregulă cu această cerință, nici măcar când le-am explicat că în mod evident nu voi traversa orașul, ci voi intra la concurența bine reprezentată în jur.

Am primit un fel de descriere generală a ofertei. Am citit cu interes că marja fixă a ING, ca ofertă inițială, este cam de două ori mai mare decât la celelalte bănci. Dar, dacă îmi fac asigurarea de viață aferentă (toate băncile o cer) în grupul lor, se reduce marja respectivă cam la jumătate. Adică la nivelul celorlalte bănci. Am ezitat puțin dacă să plec pur și simplu sau să le explic cum m-am păcălit deja cu ING Asigurări și nu intenționez să repet greșeala. Până la urmă, am plecat. Sunt convins că ING va rezolva în curând problema: va schimba numele băncii, așa cum face cu numele companiei de asigurări, ca să uite clienții de prostiile făcute anterior.


2 comentarii

Nihil sine procedură. Atunci când procedura ne face să răspundem ca un robot și nu ca un om.

cncdMai rău decât articolul Mihaelei Rădulescu cu „Adam și Eva (Toleranța pe la spatele normalității)” mă enervează răspunsul pe care l-am primit de la CNCD, în urma sesizării pe care am trimis-o.

Aseară văd articolul și îmi spun, inițial, că n-are sens să mă enervez tare din cauza asta. Dar imediat îmi dau seama că are sens, pentru că în felul acesta unii dau în stanga și în dreapta cu opiniile (pentru care primesc multe felicitări pe pagina de Facebook) și alții aleg să tacă mâlc (cum chiar doamna spune, la un moment dat, în articol). Zis și facut. Mă gândesc că e caz de expus la CNCD (pentru cine încă nu știe, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării). Articolul era proaspăt, poate nu apucase nimeni de la Consiliu să îl vadă și trebuie sesizat.

N-am căutat, recunosc, să văd care sunt cerințele standard pentru o astfel de sesizare/plîngere. Lista e la ei pe site, e adevărat. Continuă lectura


27 comentarii

Asistenta de farmacie de la Help Net care se visează medic

Parcă tot mai des mi se întâmplă să dau pentru asistenți de farmacie care se visează medici, după un curs rapid în care au învățat să vândă cosmetice și medicamente frumos colorate la supra-preț. Sau poate că am trecut prea des pe la farmacie în ultima vreme. Și poate că azi am fost mai obosit și mai supărat, că m-a enervat rău o vânzătoare de la Help Net, care mi-a explicat că ea știe mai bine ca medicul pediatru ce tratament ar trebui să urmeze un copil de doi ani și jumătate. Evident, că știința ei mă ducea către mai mulți bani cheltuiți la farmacie.

Eu m-am enervat și i-am zis opinia mea. Dar mă gândesc cu groază că or fi oameni care chiar îi iau în serios. Că or fi copii care sunt „tratați” după opinia unor asistenți de farmacie, deținători ai unor diplome obținute în cursuri scumpe, dar proaste, că e o întreagă industrie și aici. De aceea, am decis să scriu către Help Net următorul mesaj, și să vă spun și vouă, cititorilor, să faceți la fel când vă întâlniți cu din ăștia. Continuă lectura


Scrie un comentariu

Programator, activist sau pur și simplu îți pasă? Hackathon pe 21-22 februarie

Open Data DayUn hackathon este un maraton de programare, eveniment în cadrul căruia programatori, designeri, activiști, în general oameni cu idei lucrează intensiv pentru a crea aplicații software pe diverse teme. În week-end-ul următor, pe 21-22 februarie, în București, la ASE, Facultatea de Cibernetică, va avea loc un hackathon prilejuit de Ziua Internațională a Datelor Deschise (Open Data Day).

Evenimentul își dorește să popularizeze datele deschise și să construiască aplicații utile pentru guvernare deschisă, adică pentru transparență, participare, comunitate și instituții prietenoase. Participarea este liberă și sunt invitați în primul rând programatori, dar și studenți, activiști, jurnaliști sau pur și simplu oameni cărora le pasă. Oricine poate propune o idee de proiect, singur sau într-o echipă, sau se poate alătura uneia deja propuse în pagina cu proiecte a evenimentului. Iată câteva exemple:

  • harta codurilor poștale
  • catalog școlar on-line
  • trasee cu bicicleta în București
  • Fix my street! România
  • harta ONG-urilor culturale
  • școli și rezultate școlare

Fiind un eveniment de programare, sigur că cei pricepuți la acest lucru sunt la mare căutare. Dar oricine poate participa, pentru că fiecare proiect are nevoie de voluntari care să ajute cu identificarea și curățarea datelor, sugestii de funcționare sau cu testarea aplicațiilor. Există și un proiect care nu necesită deloc cunoștințe de programare – City Open Data Index.

Pentru a propune o idee nouă sau pentru a vă înscrie la unul din proiecte, vizitați pagina cu proiecte. Puteți să anunțați participarea și să vă decideți la fața locului, intrând în echipa proiectului „Vreau doar să particip”.

Vineri, în preziua hackathonului, va avea loc și o conferință despre guvernare deschisă, cu cinci secțiuni tematice: transparență, justiție, exploatarea resurselor naturale, cultură și business. Detalii despre organizatorii evenimentelor și înscriere găsiți aici.


Scrie un comentariu

Împărțirea banilor publici – de ce este religia altfel?

După ce s-au păcălit în campania electorală pariând pe învinși, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române par ușor în degringoladă.

Prima încercare de damage-control a fost făcută chiar de Patriarhul Daniel, care s-a decis în “Duminica Neamțului” să recicleze o predică din 2011 (s-a insistat că e mai veche predica, adică – Doamne ferește să credem că e legată de alegeri –sursa) și s-o adapteze la “străinii de neam”. A urmat părintele-bloggăr Tănăsescu care ne liniștește și el: “Klaus Johannis pare a fi samarineanul milostiv „de alt neam” care trebuie să aibă grijă de acest popor „căzut între tâlhari””.(sursa)

Valul foarte public de dezaprobare rezultat l-a luat prin surprindere pe Patriarh, care nu a reușit încă să arate că e un lider adevărat ce pune interesul credincioșilor deasupra interesului organizației și membrilor ei. Poate ar trebui să asculte apelurile spre reformă venite dinspre intelectuali ca Dragoș Paul Aligică (sursa) sau Ana Petrache (sursa), ultimul fiind cercetător chiar în studierea religiilor și mecanismelor acestora.

Realitatea poate fi expusă simplu astfel:câtă vreme Biserica e dependentă de banii din Bugetul de Stat, e dependentă de oamenii care au influență asupra acelor bani. Sigur că strategia
o mână spală pe alta are valoarea ei, dar se pare că în politică nu se îndeplinesc prea des profețiile.

Pe de altă parte, rămân mulți cei care nu s-au convins încă de distanța dintre ce spune și ce face BOR și de efectul negativ al relației Biserică-Stat – propagat atât în instituțiile statului cât și în Biserică. Ei apără acest status-quo și ajung (pe lângă alte idei pe care le voi combate în alte articole) la analogii între religie și sănătate, educație, sport sau cultură.
De ce să nu plătim și preoții dacă plătim doctorii și profesorii? De ce să nu plătim și construcția bisericilor dacă plătim teatre sau chiar stadioane?

Cine pentru ce plătește?

Continuă lectura