La colțu' străzii


13 comentarii

PNL este o rușine națională

După performanța din zilele astea, pentru PNL văd un singur loc meritat: alături de PNȚCD, la groapa de gunoi a istoriei.

Dl. Orban este acum premier interimar și auto-izolat la domiciliu (mă rog, la Vila Lac). Dar nu renunță la scaun. Am fi putut să avem de ieri un cabinet cu puteri depline. Nu pot să îmi amintesc de un om mai slab ajuns în fruntea țării.


2 comentarii

USR-PLUS are o criză de lideri

Acum, că PNL se auto-distruge, ar fi momentul ca USR și PLUS să își revină și să propună o alternativă reală. Trebuie doar să se unească și să găsească niște lideri potriviți, reali, pentru oameni reali.

Doar că… tocmai l-am văzut la televizor pe dl. Barna. A vorbit – sau zbierat – câteva minute bune. A folosit o grămadă de cuvinte potrivite. Dar n-a spus nimic. N-a strârnit nimic. O fi băiat deștept, dar e o catastrofă de lider. Și vorbește de parcă ar fi un funcționar de la Comisie.

Atâția oameni de calitte din alea două partide nu reușesc să se pună la un loc, să se unească, și să găsească 2-3 oameni vii care să îi conducă?

Adică între un fel de birocratul fad, care-i dl. Barna, și un fel de moaște sfinte care e dl. Voiculescu (cel tânăr), nu se găsesc unii care să semene a oameni reali, care să vorbească pentru oameni reali?

Luați-l, frate, pe dl. Nicușor Dan, serios.


Scrie un comentariu

Păi să rămână ei fără coledgi?!

Dl. Iolu, primăria Iași. Dna. Atanasiu, primăria Focșani. Dl. Polițeanu, primăria Ploiești. Dl. Mălureanu, CJ Vrancea. Probabil sunt și alții. Pe aceștia îi am în bulă și le-am văzut anunțurile.

Toți locuiesc, muncesc, trăiesc în București. Brusc, înainte de alegeri, și-au regăsit originile și s-au dus să candideze local din partea USR-PLUS. Este greșit, este distructiv, este egoist.

Nu au notorietate nici în București, nici național și nici local. Nu au șanse să câștige. Nu ajută filiala locală pentru că nu lasă să crească oameni implicați din localitate. Nu sunt beneficii politice pentru partid sau localitate.

Dar pot fi beneficii pentru ei, personal. Lista de București la parlamentare e aglomerată. Locurile eligibile sunt mai puține cu fiecare bâlbă. Prin această mișcare își activează o legătură cu filiala locală și își fac rost de coledgi. Din nou, în detrimentul activiștilor locali. Îmi pare rău să o spun, dar e doar egoism.


Un comentariu

Dna. Armand negociază cu bâta

Dna. Armand și-a lansat candidatura la Primăria Sector 1. Mai are cam două săptămâni să convingă PNL să o susțină. Așa că și-a deschis negocierea cu câteva palme răsunătoare: „PNL trebuie să facă un pas în spate”; „PNL este împreună cu PSD”; „[…] să avem un proiect comun, pe care îl propun eu, pentru că ei au fost incapabili să-l facă”.

Probabil e o tehnică fină de negociere să începi prin a-ți face potențialii parteneri și ticăloși, și proști. Oare ce se așteaptă? Peneliștii spășiți să zică, da, suntem, hai că te susținem, izbăvește-ne.


Un comentariu

Maramureș, ținutul hoților?

Județul Maramureș își tot promovează imaginea de ținut care păstrează tradiții și valori. În fapt, pare o mare familie de ticăloși.

Dna. Pintea, reținută ieri de DNA, a fost aleasă senatoare. A renunțat la mandat pentru a rămâne director de spital. Apoi a devenit ministru, dar cu condiția să se întoarcă director de spital după ce termină mandatul. Adică voi chiar credeați că dna. Pintea ține cu dinții de poziția asta doar așa, că își iubește meseria de director?

Apoi, fiul dnei. Pintea s-a grăbit să îl toarne și pe dl. Pop, senator tot din Maramureș, că a luat șpagă. Dl. Pop e fost șef de sindicat și fost ministru.

La Baia-Mare, pentru cine a uitat, e primar dl. Cherecheș, și el cu multiple probleme penale, trecut prin toate partidele. Ultima dată a fost re-ales în timp ce era în arest. Dl. Cherecheș a încercat să justifice o creștere spectaculoasă a averii spunând că i-a primit de la mama lui.

Dna. Cherecheș este și ea fost director de spital (alt spital), acum deputată. Din partea PNL, ca să fie clar că clanul maramureșean e trans-partinic.

Partea tristă e că oamenii ăștia, toți, au fost aleși și realeși de cetățenii din oraș și județ fără nicio reținere morală. Și probabil vor fi în continuare. Îmi pare rău să zic, dar problema de fond e la popor.


Scrie un comentariu

Nicușor Dan, independent, echilibrează un PNL nefrecventabil

E drept că PNL e cu fiecare zi tot mai nefrecventabil. De aceea e bine că Nicușor Dan rămâne independent.

Tot mai mulți parlamentari foști ALDE/PRO/PSD; primarul Chirică la Iași; posibil primarul Cherecheș la Baia-Mare; alți primari mai mărunți; filiale ALDE luate cu totul pe la Giurgiu; și tot așa – oastea traseistă se strânge sub steagul penelist. Scopul scuză mijloacele, partidul eficient etc. Dar adevărul e că PNL se transformă în fiecare zi în PSD.

Și de aceea e bine că dl. Dan a rezistat ofertei inițiale, lansată inclusiv public de liderii peneliști, de a se înscrie în partid. E independent. Iar asta știm că înseamnă ceva la dl. Dan, care a rămas cu încăpățânare independent și față de partidul pe care l-a fondat.

Mai e și o diversiune ce am văzut-o circulată, că PNL-București ar fi altceva decât restul partidului, pentru că are câteva persoane curate de pus în vitrină. Să ne amintim că și PSD avea/are câțiva de scos în lume?

Teoria asta oricum eludează unele fapte, cum ar fi lăcomia tipic pesedistă cu care filiala București devorează funcțiile publice, de la inspector școlar la secretar de stat. Sau că jumătate din trupa PC-ALDE-PRO, cu deputații Cîmpeanu și Constantin în frunte, sunt înscriși la București. Bănuiesc că pe unii din cei ce ne aburesc cu povestea asta îi vom vedea pe liste, la locale sau la parlamentare.


2 comentarii

PLUS are un idol, nu doar un candidat

PLUS pare blocat în a enunța ascendentul moral al dlui. Voiculescu, despre care colegii și susținătorii ne spun că e un om superior.

Cumva în bula mea sunt mai mulți susținători ai dlui. Voiculescu decât ai dlui. Dan. Am zis susținători? Poate era mai potrivit adoratori. Au acum și textul profetic al dlui. Șora, de care m-am plictisit deja.

Lăsând gluma la o parte, argumentul central este că dl. Voiculescu este, moral, un om mai bun: are mai multe realizări lăudabile etic, vorbește mai frumos, are mai mulți susținători care la rândul lor sunt oameni buni, ba chiar și el, ca om, e mai agreabil. Toate pot fi adevărate, doar că îl transformă pe candidat în scop.

Toată jelania nu este pentru că nu va fi candidat de la PLUS, nici pentru că nu va fi programul partidului, nici măcar că nu va fi un primar bun. Problema e că nu e chiar dl. Voiculescu, care e un om excepțional de bun.

Asta e o formă de idolatrie care cu greu poate avea succes în politică. Singura cale ar fi ca idolul să aibă așa o carismă încât să atragă după el mulțimile. Ceea ce, din fericire pentru democrație, este evident că nu se întâmplă.


Scrie un comentariu

Alianța USR-PLUS blocată de grevă la tribunal

Alianța USR-PLUS stă pe loc. La Tribunal e tot grevă, așa că au primit un termen nou, pe 25 martie. Presupunând că e ultimul, tot mai trec 2-3 săptămâni până o eventuală decizie favorabilă rămâne definitivă. Iar dacă apare vreun intervenient, procesul se poate relungi.

Propunerile de candidaturi se fac cu 40 de zile înainte de data alegerilor. Aceasta nu a fost încă stabilită, dar va fi undeva în iunie (în 2016 a fost 5 iunie). Acesta ar fi ultimul termen până la care alianța politică a celor două partide trebuie să fie legal înregistrată pentru a participa în alegeri. E totuși preferabil să finalizeze mai devreme, pentru a nu rata alte termene, legate de strângerea semnăturilor, depunerea semnelor electorale sau desemnarea reprezentanților în birourile electorale.

Dacă ratează alianța politică, USR și PLUS au totuși la dispoziție varianta alianțelor electorale pentru a depune candidaturi comune. Spre deosebire de cea politică, alianțele electorale sunt temporare, doar pentru aceste alegeri, și se încheie la nivel județean și local. Deci în loc de o alianță națională, ar urma să vedem cel puțin 42 de alianțe județene.

Și mai e un detaliu. Din partea alianței politice pot candida doar membrii partidelor componente. Din partea alianțelor electorale pot fi desemnați și candidați independenți.


2 comentarii

Nu înțeleg decizia CCR, dar mă tem de ea

M-a surprins decizia de azi a CCR. Și nu îi înțeleg consecințele pe termen lung. Înțeleg însă că ne va împinge într-un mic dezastru economic.

Curtea a spus că „desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern.”

Îi privesc cu invidie (profesională) pe cei care spun că decizia era previzibilă. Eu mă așteptam ca CCR să ne spună, la fel ca în 2009, că atât timp cât nu există un partid care are majoritatea, Președintele are puteri discreționare să nominalizeze un premier.

E ironic că dl. Iohannis a fost de partea pierzătoare și atunci, când era premier propus de o majoritate ostilă președintelui, dar și acum, când a încercat să aplice aceeași tactică. Ce să mai înțeleagă și el?

Dar ce înseamnă decizia asta? O interpretare ar fi că premierul desemnat trebuie să se comporte ca și când ar dori să fie investit. Adică să spună că vrea, chiar dacă își dorește anticipate. Ar însemna că pe dl. Orban l-a pierdut sinceritatea. Totuși, interpretarea asta e ridicolă, nu ar face decât să adauge la mascaradă.

Cealaltă interpretare e că Președintele trebuie să desemneze doar premieri care sunt în mod explicit susținuți de o majoritate, sau cel puțin nu sunt respinși explicit de o majoritate. În practică, asta face imposibile alegerile anticipate. Și atunci de ce mai avem această opțiune în Constituție?

Pe termen scurt, ne va lovi un mic dezastru economic. Vom avea un guvern oarecare, probabil PNL (dar nu Orban), care fie nu va avea majoritatea necesară, fie nu va avea curajul să oprească măsurile populiste adoptate deja, și în principal creșterea pensiilor. Cheltuielile publice vor exploda, pe fondul dificil al unei economii globale cel puțin speriate, dacă nu încetinite, de epidemia de Covid-19. Nu trebuie să fii economist ca să anticipezi rezultatul.


Scrie un comentariu

Riscul epidemiei poate schimba calculele politice

Un focar de coronavirus a apărut în Italia, într-o regiune cu multe legături cu România. Riscul de răspândire a crescut puternic. Noi avem guvern interimar.

O întrebare trebuie pusă: nu cumva e momentul să uităm celelalte scenarii politice, iar Parlamentul să voteze mâine un guvern cu puteri depline, care să poată lua măsuri de urgență în caz de nevoie?

Ar fi una din puținele situații din ultimii 30 de ani în care ordonanțele de urgență chiar ar fi justificate, în litera Constituției.


Un comentariu

Craioveanul Fifor vrea să facă naveta la Arad

Mihai Fifor, PSD. Un oltean vrea să fie fruncea la Arad. El locuiește la Craiova.

S-a născut la Turnu Severin, unde a locuit până a terminat școala generală. S-a mutat la Craiova, unde încă mai locuiește, acum 30 de ani. A făcut facultatea la Craiova. Întreaga lui carieră profesională, înainte de a fi parlamentar, de 18 ani, e în instituții din Craiova. A fost 4 ani parlamentar de Dolj, că doar locuia la Craiova.

În 2016, a fost parașutat pe lista de Arad, că acolo mai era un loc eligibil, și dl. Fifor se dovedise util conducerii partidului. A devenit deci senator de Arad. A continuat să locuiască în Craiova. Cabinetul său de senator e în Craiova.

Acum a câștigat alegerile interne în filiala Arad și va fi candidatul PSD la primăria Arad. Dacă se alege, oare va face naveta de la Craiova?


Un comentariu

Îl sugerez pe dl. Chirică drept canidadat unic al #dreptei la Iași

La Iași, ar fi trebuit să fie o dezbatere între candidații propuși de USR și PLUS, ca să aleagă doar unul. USR a amânat intempestiv dezbaterea, pentru a invita și „alți actori politici ieșeni” pentru „o dezbatere mai extinsă a dreptei”.

Are sens, că PNL tocmai și-a anunțat candidatul, pe primarul Chirică, fost PSD. Bănuiesc că USR dorește să-l invite și pe dânsul, să se reîntregească centru-dreapta modernă sub un candidat unic.


Un comentariu

PNL eficient sau „fură, dar fac și treabă”

Primarul Iașiului, dl. Chirică, ales pe listele PSD în 2016, este pe cale să candideze din partea PNL în acest an. Probabil este doar primul dintre primarii pesediști ce vor fi recuperați de peneliști. PNL a decis nu doar să câștige, ci și să ia cât mai multă putere, fără scrupule.

Dacă asculți cu atenție mesajele liderilor PNL, găsești lesne unul recurent: „suntem un partid eficient, noi facem lucruri”. Este în același timp o laudă și o scuză. Sloganul penelist ar putea fi la fel de bine „scopul scuză mijloacele”.

S=au jurat că nu vor abuza de ordonanțe de urgență; dar au dat 25 într-o noapte, pentru că „interesul public o cere”. Au promis că vor respecta procesele democratice, mai ales în justiție; le ignoră fără jenă, pentru că „avem nevoie de parchete funcționale”. Au declarat ferm că nu vor colabora cu PSD; dar îl iau la bucată, mai întâi parlamentari și acum primari.

Și, mai ales, au învățat peneliștii de la pesediști că puterea se ia, nu se câștigă. Și se folosește în interes propriu. În aproape toate ordonanțele de urgență găsești șopârle, interese mai mici sau mai mari ale unor clienți politici. Miniștrii peneliști își reduc tot mai des discursul la idei simple, luate de-a gata, apelează la emoțiile electoratului. Fără jenă și fără excepții, funcțiile publice sunt ocupate de oamenii partidului, năpustiți ca un rol de lăcuste la împărțirea prăzii. Poate că sloganul ar trebui să fie „mai fură și ei, dar fac și treabă”.

E evident că au renunțat complet la acea nișă de public informat și critic. E prea complicat să o satisfacă, sunt oameni pretențioși care vorbesc despre integritate, dreptate, lucruri de genul ăsta. Să se descurce USR-PLUS cu ei. PNL a păstrat pe la București câțiva foști oengiști și pe la Bruxelles niște birocrați care explică corect comitologia, exact cum avea și PSD un grup de scos în Europa, inclusiv vreo doi romi. Sunt de pus în vitrină, atunci când cineva îi critică. Și poate mai păcălesc câțiva votanți cu ei.

Eu sper că rezultatul alegerilor va tempera din entuziasmul și aroganța peneliștilor. Că nu vor câștiga așa cum își doresc, adică cu un scor precum cel al PSD în 2016. Nici măcar n-ar mai fi un președinte să îi tempereze, am asista la oligarhizarea rapidă a țării.

Pentru această clasă politică românească, complet lipsită de repere morale elementare, cel mai bun control este fragmentarea puterii. Majorități cu 3-4 partide, care să se controleze reciproc. Uneori, instabilitatea poate fi arma secretă a democrației.


Scrie un comentariu

Președintele a promis. Și a dezamăgit.

Președintele a numit șefii procurorilor. Nu a considerat necesar să ne spună de ce. Adică și-a încălcat promisiunea făcută printr-un referendum. Dezamăgitor.

Pentru unii din ei, CSM a dat un aviz negativ. Că avizul e neconsultativ e adevărat. Că există precedente, inclusiv unul celebru, e adevărat. Că preșdintele are responsabilitatea deciziei, e adevărat.

La fel de adevărat e că responsabilitatea deciziei vine și cu responsabilitatea unei explicații. De ce a acceptat acești procurori în ciuda avizului?

Prin Referendumul care i-a pavat calea spre realegere, președintele Iohannis a promis că deciziilor pe teme majore, mai ales în justiție, vor fi luate altfel de aici încolo. Acum și-a încălcat promisiunea.


Scrie un comentariu

Tristele audieri ale miniștrilor în Parlament

Discursurile de la simulacrul de „audieri” ale miniștrilor au fost chiar mai jos decât de obicei. Perioada asta va face mult rău pe termen lung.

Am încercat să urmăresc „audierile”. Tradițional, nu e mare lucru de urmărit. E un prilej pentru parlamentari să iasă și ei în evidență, deci dialogul nu e chiar la obiect. Doar că, în alte cazuri, măcar unii dintre parlamentari încercau să iasă în evidență prin ceea ce știu despre subiectul abordat, iar miniștrii aveau măcar motivația de a convinge viitorii subalterni că nu vine chiar oricine la conducere.

De data asta, nimeni nu s-a mai simțit obligat să facă altceva decât campanie electorală. Așa că au fost scăpați de sub control toți mitocanii din ambele tabere politice, care s-au dat în stambă cum știu ei mai bine. S-a ajuns rapid la un nivel foarte scăzut, cel al ideilor fixe și luate de-a gata. S-a vorbit mai mult în sloganuri. Nu de puține ori, totul a deraiat în injurii de o parte și de alta. Au fost cazuri în care chiar președinții de ședință au dat tonul.

Cu o plăcere morbidă, media, și mai ales televiziunile, par a fi preluat momentele și declarațiile cele mai controversate. Nu mai contează că au fost spuse la nervi, sau că sunt nefondate. Acum se vor rostogoli în bulele virtuale, pe care le vor antagoniza și le vor izola și mai mult.

Și nu se termină aici: mai avem o tură de „audieri” și la al doilea guvern ce trebuie picat. Iar după asta, cică ar trebui să construim ceva. Ar trebui să avem încredere în viitorii miniștri, din orice parte ar fi ei. Greu, foarte greu.