La colțu' străzii


4 comentarii

Băsescu, Ponta și Ghiță m-au convins de integritatea profesională a Codruței Kovesi

În țara corupției, a evaziunii fiscale, a abuzurilor și a incompatibilităților, trei oameni care până nu demult au avut puterea și acces la informații nenumărate, care au în continuare o rețea de relații, nu au găsit altă acuzație la adresa unui procuror decât că și-a plagiat doctoratul. Sigur că plagiatul e un lucru rău, dar această acțiune vorbește de la sine despre integritatea profesională (nu academică) a Codruței Kovesi.

Un fost președinte, un fost prim-ministru și un fost șef al Comisiei pentru controlul SRI s-au reunit pentru a terfeli reputația procurorului-șef al DNA. Cei trei au în comun că au probleme numeroase cu justiția, atât ei personal, cât și colaboratori apropiați sau membri ai familiei. Ei bine, tot ce au găsit aceștia de scos la iveală este un posibil plagiat al tezei de doctorat, și nici această acuzație nu e chiar nouă.

Plagiatul e un furt. Spuneam într-un articol anterior că ar trebui ca Universitatea de Vest Timișoara să analizeze cu celeritate cazul și să dea un verdict. Se pare că acest lucru se și întâmplă. Dacă decizia va fi de plagiat, Kovesi trebuie, cu regret, să plece.

Dar gândiți-vă acum la cum se comportă de obicei un demnitar „murdar” în România. Dacă nu ia mită, măcar își numește familia în funcții. Sau folosește coloana oficială în scop personal și își trimite subalternii la piață. Mai ales dacă e dintr-o instituție „de forță”, unde are acces la informații și date, abuzul e la el acasă. Băsescu, Ponta și Ghiță, luați împreună, au avut acces recent la toate informațiile din țara asta. Și n-au găsit nimic de Kovesi.

Până și acuzația plagiatului e o ciorbă reîncălzită. Ciuvică a aruncat-o pe piață în 2012, Kovesi s-a apărat, iar Ciuvică nu a mai reacționat să demonteze apărearea. Abia acum a revenit cu un fel de contr-argumentație, parcă ar fi la comandă. Povestea a început cu un ridicol Ghiță mergând să se auto-denunțe, dar „uitând” convenabil toate dovezile acasă. Apoi a încercat să îl împingă pe Ponta în față, sugerând că ar avea ceva dovezi olografe; Ponta, în stilul laș cu care ne-a obișnuit, a făcut pasul înapoi și n-a mai zis nimic.

Băsescu a încercat un fel de calomnie perfectă, cu „telefonul operativ”. Cică Kovesi ar fi folosit telefonul ăsta, care nu e niciodată înregistrat, să amenințe pe demnitarul să nu redeschidă subiectul plagiatului. Ar fi trebuit să fie calomnia perfectă pentru că e imposibil de dovedit într-un sens sau altul, că nu se înregistrează. Presupunând că demnitarul în cauză ar fi fost numit, ar fi ridicat din umeri: legea nu-i permită să zică ce a vorbit pe telefonul ăla. Doar că… nimeni n-a înțeles ce-i cu telefonul operativ și povestea a murit repede.

Pe scurt, Băsescu, Ponta și Ghiță, împreună, au reușit să găsească în trecutul lui Kovesi doar umbra unui posibil plagiat la doctorat. Asta spune ceva despre integritatea profesională a Codruței Kovesi. Ceva de bine.

basescu_kovesi_ghita


3 comentarii

Râmnicu Vâlcea: coruptul de onoare s-a reabilitat și se întoarce

Mircia Guțău și pensionarii
Râmnicu Vâlcea e un oraș ce are o relație specială cu corupția. Are deja doi primari condamnați definitiv la închisoare cu executare pentru fapte de corupție. Unul din ei, Mircia Gutău (foto sus), are două condamnări. Pe acesta orașul l-a ales și cetățean de onoare. După ce a fost condamnat. Acum Gutău și-a ispășit pedeapsa, se cheamă deci că e reabilitat. Este pregătit să se întoarcă la locul de muncă, adică să candideze la primărie în 2016. Sondajele spun că are prima șansă.

Mircia Gutău a fost ales în primul mandat de primar în 2004. Reprezenta PDL și venea împreună cu Traian Băsescu în valul de „oameni tineri” veniți să înlăture baroniada PSD. Doar doi ani mai târziu, în 2006, Gutău a fost reținut de procurorii DNA pentru luare de mită. Procesul a fost lung și sinuos și s-a încheiat abia în 2010, când Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare. Între timp, în 2008, Gutău câștigase al doilea mandat, din primul tur, cu 72% din voturile cetățenilor. Fusese susținut la scenă deschisă de artileria grea a PDL – Boc, Videanu, Udrea, Blaga.

După condamnarea cu executare a venit și suspendarea mandatului. Locul său a fost luat de viceprimarul Romeo Rădulescu, tot PDL. Împreună cu o televiziune locală apropiată partidului, Rădulescu a orchestrat o „campanie civică” prin care a strâns 25.000 de semnături pentru decernarea titlului de cetățean de onoare lui Gutău. Cam un sfert din cetățenii orașului și-au ales un corupt de onoare. La campanie s-au alăturat și alți deținători ai aceluiași titlu, Răzvan Theodorescu și Dinu Săraru. Rădulescu l-a comparat pe Gutău cu Ilie Ilașcu, patriotul moldovean închis în Transnistria. Consiliul Local a votat: 14 pentru (PDL), restul abțineri (PSD, PNL). Nimeni n-a fost contra.

Între timp, în 2009, Gutău a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, pentru abuz în serviciu. Acesta s-a încheiat în iunie 2014 cu decizie definitivă de condamnare la doi ani și jumătate cu suspendare. Două condamnări, onoare mai multă, probabil că și-au zis vâlcenii.

Alegerile din 2012 au fost câștigate de USL. A devenit primar senatorul PNL, Emilian Frâncu. Acesta a promis desigur că va curăța orașul de corupția instalată de oamenii lui Guțău. Zis și făcut, în aprilie 2013 Frâncu a fost prins în flagrant în timp ce primea mită pentru atribuirea unui contract. Procesul a fost ceva mai rapid – deh, flagrantul, bată-l vina – și, în iunie 2014, Frâncu a fost condamnat definitiv cu executare la patru ani de închisoare. Așadar, vâlcenii au rămas din nou fără edil-șef.

Să facem o paranteză ce nu are condamnări, încă. După cum se știe, guvernul Ponta a refuzat să organizeze alegeri parțiale, de teamă să nu le piardă. Râmnicu Vâlcea are deci un primar intermar, în persoana lui Gigi Matei, ales consilier local și viceprimar pe listele PSD. Acest Matei a combinat o impecabilă carieră de funcționar la stat în diverse funcții din administrație cu o prosperă afacere de familie cu betoniere. Gurile rele spun că betoniera lui Matei ar fi furnizat materie primă diverselor firme care construiau lucrări publice, precum rampa de gunoi sau cartierul de locuințe sociale. Pentru moment însă, Matei este nevinovat. Consilierii PDL și PNL, uniți în noul PNL, au făcut o majoritate cu aleșii PPDD și au avut două tentative de a-l schimba pe Matei, în mai și iunie 2015. Ambele decizii ale Consiliului Local au fost atacate cu succes în instanță de prefect. Matei rezistă, am încheiat paranteza.

Să ne întoarcem la coruptul de onoare, Mircia Gutău. În 2013 s-au încheiat cei trei ani de condamnare. El a ieșit mai devreme din închisoare, dar până atunci a avut drepturile politice suspendate. Acum se cheamă că e reabilitat și cu drepturi depline. Prin urmare, poate să candideze la primărie. Sondajele îl arată ca favorit și noul PNL, unit în corupție și onoare, se declară gata să-l susțină pentru al treilea mandat pe eroul orașului, Gutău. Cu votul într-un tur, are șanse mari să câștige.

Dar cine este cel mai supărat din afacerea asta? Tocmai actualul deputat și fost viceprimar Romeo Rădulescu. Acesta se vedea deja candidat PNL și viitor primar și nu i-a picat deloc bine revenirea fostului tovarăș de drum. A demisionat din PNL și este deputat independent. Pregătește un vehicul politic, Partidul Vâlcenilor, care să îi propulseze candidatura. Încă nu a închis complet ușa negocierilor cu PNL. A uitat însă cu totul de lupta eroică a lui Gutău cu sistemul, de „Ilie Ilașcu” și de campania din 2010. Acum Gutău este „un personaj politic dovedit corupt de instanțele de judecată”, iar PNL are un dublu standard când îi cere demisia lui Ponta și îl sprijină pe Gutău. Așa zice Rădulescu, supărat că nu e el candidatul.

Râmnicu Vâlcea e un oraș ce are o relație specială cu corupția. Alegerile din iunie 2016 vor fi un nou prilej de a mai bune o cărămidă la temelia ei. Dar stau și mă întreb: când se reabilitează și Frâncu și se întoarce la partid, pe cine vor alege?

(sursa foto)


4 comentarii

Lege și tocmeală pe textul de lege

rule of law cartoonO firmă dă în judecată statul român pentru că acesta publică gratuit legile țării. Nu e o glumă, chiar se întâmplă.

Ministerul Justiției (MJ) a făcut, cu bani europeni*, un portal legislativ unde orice cetățean poate găsi** legile României actualizate. Datele publicate sunt deschise, adică pot fi reutilizate de oricine, inclusiv prin preluare automată.

Firma Indaco, una din cele ce fac mulți bani din vinderea legislației actualizate, a reclamat MJ la Consiliul Concurenței, pentru că ar „dentura piața” prin acest portal. Firma susține că prestigiul MJ va atrage artificial „clienții” către produsul acestuia. Desigur că firma nu spune nimic despre faptul că „produsul” MJ e gratuit, ceea ce ar putea să atragă ceva mai mult clienții decât prestigiul instituției. Consiliul Concurenței a răspuns că nu consideră necesar să investigheze, pentru că „faptele nu intră sub incidența prevederilor legale în domeniul concurenței, fiind o măsură care vizează interesul public și promovează interesele consumatorilor”. (sursa informațiilor: blogul ANSE & Me).

Ca urmare, firma Indaco s-a adresat instanței, chemând în judecată Consiliul Concurenței și MJ. Firma cere justiției să oblige Consiliul Concurenței să investigheze Ministerul Justiției. Încă nu se știe când va fi prima ședință de judecată în dosarul deschis la Curtea de Apel.

Note

*) Partea ascunsă a acestei inițiative este că noul portal nu folosește, așa cum ne-am fi așteptat, sursa primară, adică Monitorul Oficial. Întreg repertoriul legislativ este reîncărcat în portal. Așadar, statul român plătește două baze de date cu același conținut: una la MOf, unde accesul e cu taxă, iar alta la MJ, cu acces gratuit. Această aberație poate fi corectată doar de Parlament, prin schimbarea legii de funcționare a Monitorului Oficial.

**) Mă rog, găsește dacă este cu adevărat perseverent. Partea de căutare folosind interfața web lasă mult de dorit. Dar dacă știi exact ce cauți, poți găsi forma actualizată a legii.


9 comentarii

Capitalul românesc, șpaga și cardul de sănătate

cezar golumbeanu - ceo novensys

Sistemul electronic al cardului de sănătate a picat, din nou, astăzi, a doua oară în mai puțin de 7 zile. Oficialii dau vina pe o pană de curent, un argument infantil într-o lume în care serverele au sisteme care protejează pentru așa ceva.

Cu această ocazie am aflat că sistemul nu mai are mentenanță, pentru că firma însărcinată cu acest lucru este în insolvență. Firma se numea la începutul contractului Novensys. Abonată la mari contracte cu statul, Novensys a crescut ca voinicul din poveste, ajungând la sfârșitul lui 2013 la peste 250 de angajați și o cifră de afaceri pe măsură.

Doar că în 2014, fostul secretar de stat de la Transporturi, Valentin Preda (a.k.a. „am eu un băiat bun” al lui Mazăre) a fost trimis în judecată pentru o șpagă de 200.000 euro la semnarea contractului de atribuire a sistemului pentru rovinieta electronică. Șpăgarii au fost UTI (Umbrărescu) și Novensys. Unul din acționarii Novensys este implicat direct, fiind acuzat că este mituitorul.

Astăzi, Novensys și-a schimbat numele în Vertivi Management, mai are doar 16 angajați și este în insolvență, cu datorii la stat, la angajați, la bănci și la furnizori. Acționarul principal, Cezar Golumbeanu, a creat între timp o nouă firmă, Tangible Corporation, care participă de zor la licitații publice în parteneriat cu Siveco.

Novensys a mai avut contracte precum „Sistem Național Integrat pentru Înregistrarea Cetățenilor: Sistem integrat si sistem pentru administrarea evenimentelor pentru urmărirea datelor personale în timp real”, „Stocarea Datelor Pentru Pașaportul Electronic: Dezvoltarea și implementarea arhivelor electronice integrate, administrarea documentelor și imbunătățire”, sau „Sistem de e-management in cadrul Administratiei Romane a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA”. Aștept cu interes să aflu cum funcționează aceste sisteme.

(foto sus: ministrul sănătății arătând cardul de sănătate la semnarea contractului, sursa Gandul.info)


9 comentarii

Câtă imunitate are Ponta și cum poate fi suspendat?

Victor-Ponta_guvernUn semn că prevederile legale privind imunitatea sunt exagerate este și că trebuie să buchisești câteva legi pentru a înțelege situația lui Victor Ponta. Poate vă întrebați și voi care e situația cu imunitatea, de ce nu îl suspendă Iohannis și ce a votat Parlamentul astăzi. Iată ce am aflat. Continuă lectura


11 comentarii

Minele de aur ale DNA: restituiri și denunțuri

radu_mazare_catuseAm pierdut șirul investigațiilor pe care le-a început DNA în ultimele săptămâni. Miniștri, parlamentari, baroni locali și alți înalți oficiali, aleși sau numiți, sunt invitați de procurorii anti-corupție să își afle situația de suspect sau inculpat, de la caz la caz. Unii rămân peste noapte în arest, apoi își aduc avocații să îi scape de cele 30 de zile de arest preventiv, mulțumiți măcar cu un arest la domiciliu. Unii zic că valul de investigații are legătură cu alegerile, că „s-a dat drumul”; alții că ar fi polițe politice plătite în direct de taberele în continuă mișcare din interiorul partidului de guvernare. Cred că și unii, și alții, greșesc, pentru că au ipoteza tacită că DNA e controlat politic. Mai cred că mulți dintre ei greșesc intenționat, tocmai pentru a transmite că DNA e controlat politic și altfel să își pună în lumină mai puțin rea patronii politici. Dacă ne uităm la sursele noilor dosare, DNA are două „mine de aur”: restituiri și denunțuri.

Restituirea proprietăților naționalizate a fost timp de 20 de ani o uriașă afacere transpartinică, din care mulți au obținut foloase necuvenite. Sunt marii rechini ai restituirilor care au recuperat sume fabuloase. Sunt intermediarii politici care au tras sforile pentru a ieși cum trebuie. Sunt trepădușii politici, puși de formă în comitete și comiții de retrocedare, să închidă ochii și să semneze hârtii pentru un spor la salariu, sau, pentru cei mai fâșneți, să își tragă și ei o bucățică din șpagă. Sunt rețelele de „profesioniști” – evaluatori, experți, consilieri, notari, avocați – profesii liberale care s-au transformat în rețele de ilegalități. Toți împreună au construit o afacere ilegală de proporții uriașe, despre care știm toți, dar am privit-o neputincios. Continuă lectura


5 comentarii

Restituirea proprietăților: răspunderea guvernului Ponta e o vorbă goală

ponta-angajarea-raspunderii-guvernuluiUn nou scandal izbucnește la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP): președintele și cei doi vice-președinți și-au prezentat demisia după instanțele au început să amendeze ANRP pentru neîndeplinirea la termen a obligațiilor legale. Doar în luna februarie, se plâng demisionarii, amenzile însumate au depășit de trei ori salariile lor. Premierul Ponta a reacționat cu înțelegere: „situația e deosebit de gravă, trebuie să facem ceva”, și a dat sarcină miniștrilor de finanțe și justiție să găsească o soluție până miercuri. Dar, domnul prim-ministru, soluția deja există: este o lege pentru care în urmă cu aproape doi ani, în mai 2013, ați angajat răspunderea guvernului, dar pe care nu ați implementat-o niciodată. Continuă lectura


2 comentarii

”Domnul general Opriș” sau cum au deturnat serviciile o dezbatere civilă

avp sriDacă ați urmărit știrile de azi, ați văzut declarațiile șefului STS, Marcel Opriș, cu privire la un atac cibernetic declanșat de o televiziune în timpul campaniei electorale. Toate relatările spun că declarațiile au fost făcute „într-o dezbatere”, dar nu dau detalii despre aceasta. Au fost două ore și jumătate de dezbatere în Parlament, la grupul parlamentar PNL, despre legile Big Brother declarate neconstituționale și ce trebuie făcut. Majoritatea intervențiilor, din partea politicienilor și a reprezentanților societății civile, au fost surprinzător de deschise, în sensul că au susținut nevoia ca procesul de legiferare să fie mai transparent, să fie controlat din Parlament, nu din structurile militarizate și să țină cont integral de poziția Curții Constituționale.

Opriș a vorbit aproximativ 10 minute, a precizat că nu acceptă drept la replică și nu va avea alte intervenții, a aruncat bomba și a plecat, cu presa alergând după el. Doar intervenția lui a fost preluată de presă. A fost o manevră bine executată de servicii, care au deturnat atenția publicului de la contexul defavorabil lor către un subiect care le pune în lumină bună: suntem victimele unor atacuri „catastrofale”, trebuie să ne apărăm, avem nevoie de legislație etc. etc. Este exact argumentul pe care îl tot aducea Maior, de fiecare dată când ieșea public.

Dincolo de incidentul Opriș, au fost mai mulți deputați – Ludovic Orban, Radu Zlati, Varujan Pambuccian sunt câteva exemple – care au spus explicit că deciziile CCR trebuie respectate și că un compromis necesar pentru stabilirea unor garanții de securitate nu poate să limiteze alte drepturi fundamentale. Aproape toți deputații prezenți au spus mai mult sau mai puțin clar că procesul de legiferare trebuie să treacă sub controlul direct al Parlamentului, cu consultarea serviciilor, dar nu la inițiativa lor. A făcut tristă excepție tocmai vicepreședintele Comisiei de control a SRI, deputatul Popa.

Din partea organizațiilor civice, intervențiile au fost mai ferme, așa cum era de așteptat. Li s-a atras respectuos atenția profesioniștilor din servicii că au sarcina să ne apere fără să ne restrângă libertățile și dacă nu pot să o facă, au opțiunea să lase pe alții care se descurcă. Au fost subliniate evoluțiile din Uniunea Europeană și că în țări care au tot felul de legi de tip Big Brother, inclusiv Franța, atentatele nu au fost prevenite. S-a discutat mult despre riscurile aduse de sărăcie și de inegalitățile sociale, în condițiile în care teroriștii recrutați în țări occidentale provin din zone cu mari probleme sociale. A apărut în discuție și problema instituției CSAT, care emite hotărâri secrete cu putere de lege – da, avem legislație obligatorie, dar secretă, dacă nu știați.

fota aidA fost și o excepție, o organizație care a susținut poziția contrară. Este vorba de Asociația pentru Implementarea Democrației, organizație abonată la proiecte europene în parteneriat cu Ministerul de Interne și alte instituții publice, condusă de un fin al lui Ponta și reprezentată la dezbatere de marele om civic Iulian Fota, nimeni altul decât fostul consilier pe probleme de securitate al fostului președinte Băsescu, un alt mare iubitor de servicii. Fota a avut o lungă pledoarie pro-SRI, urmată de un moment de umor involuntar din partea generalului Dumbravă, reprezentantul SRI, care și-a început intervenția mulțumindu-i lui Fota și spunând că parcă au comunicat telepatic. Părea că mai degrabă au comunicat prin ordin pe unitate.

Găsiți aici înregistrarea întregii dezbateri.

Mă întorc la prestația șefului STS, pentru a lămuri ghilimelele din titlu. Opriș și-a început intervenția spunând că a fost deranjat că i s-a atras atenția că îi este plătit salariul de contribuțiile celor prezenți. A mai fost deranjat și a cerut unor mai tineri activiști să i se adreseze cu „domnule general” sau „domnule director”, formularea „domnule Opriș” părându-i-se insuficient de politicoasă. Vorbim aici de un domn – pardon domn general sau domn director – care s-a format intelectual și profesional integral în timpul regimului comunist, apoi a activat permanent în structuri de informații și care pretinde a da lecții de democrație.

Iar dacă vă întrebați despre imaginea de la începutul articolului, este Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, întreținându-se amical cu cei trei reprezentanți ai SRI. Nu a ales să stea acolo, ci așa erau așezate lucrurile de către organizatori. Deocamdată, asta e viziunea politicului despre cum stau lucrurile în țară.


43 comentarii

Cazul Udrea ne amintește că trebuie să îi mulțumim lui Traian Băsescu

Băsescu la CotroceniPare un consens între comentatori că „mărturisirea” Elenei Udrea îngroapă definitiv „băsismul”. Acest lucru este spus în diverse forme atât de cei ce l-au urât dintotdeauna pe Traian Băsescu, cât și de cei ce s-au arătat pe parcurs dezamăgiți de el. Sunt așa de mulți cei ce „se dezic” de fostul președinte, de zici că într-adevăr băsismul a murit. În acest context defavorabil, îmi reafirm poziția băsistă, din ce în ce mai minoritară și am de observat un lucru esențial: îi datorăm și lui Traian Băsescu că ne delectăm cu confesiunile foștilor aroganți din interiorul sau de la poarta pușcăriei.

Vă reamintesc, dacă ați uitat, că unitatea anti-corupție a procuraturii, indiferent că se numea DNA sau PNA, a avut ani buni în care nu a făcut nimic. Ani buni în care singurul corupt dovedit vreodată era un deputat Bivolaru, și ăla fugit în străinătate. Instrumentul principal pentru ducerea în ridicol a eforturilor anti-corupție era procurorul-șef, în a cărui numire cuvântul final îl are președintele. Chiar dacă în interiorul instituției erau destui magistrați gata să își facă treaba, șeful ei avea toate pârghiile pentru a nu îi lăsa.

A fost nevoie ca președintele Băsescu să dea credit unui magistrat independent, curajos și decis să aplice legea, pentru ca să se ajungă rapid la masa critică de procurori care să determine schimbarea. Este meritul lui Băsescu că a apărat independența instituției chiar și atunci când a devenit evident că nu se va opri la opoziție. Fostul președinte a rămas ferm în promovarea unui DNA independent chiar și atunci când anchetele au ajuns la primari și parlamentari PDL, la miniștri în funcție în cabinetul Boc, la pupile politice precum Ridzi, la fratele său, la ginerele președintelui și, iată, la anturajul Elenei Udrea.

Acest val de succese DNA există și pentru că TB a acceptat să lase magistrații să își facă treaba, prin numirile la conducerea instituției. Am votat pentru Traian Băsescu de două ori în alegeri, am votat împotriva suspendării la primul referendum și am stat acasă la al doilea, pentru că era opțiunea favorabilă președintelui. Am făcut aceste alegeri conștient, calculat, iar acțiunile lui Băsescu în domeniul justiției au jucat un rol important în alegerile mele. Sunt convins că niciunul dintre Năstase, Geoană, Antonescu sau Ponta nu ar fi procedat la fel, ci, dimpotrivă, ar fi încercat să schimbe direcția.

Mă felicit pentru că am votat bine, alegând de fiecare dată opțiunea favorabilă lui Traian Băsescu. Chiar dacă la finalul celor două mandate simt mai degrabă o dezamăgire pentru rezultatul de ansamblu, nu voi uita niciodată că îi datorăm fostului președinte un „mulțumesc” pentru că ne-a ajutat să trăim într-o țară mai curată. Din această perspectivă, am fost și rămân un băsist.


2 comentarii

SRI are o problemă cu supravegherea judecătorească

infografic sriProfitând cinic de atentatele din Franța, Serviciul Român de Informații este în plină campanie de marketing pentru a ne vinde propriile produse legislative, cunoscute sub numele popular de „Legile Big Brother”. Trimite comunicate de presă, inclusiv duminica; găsește că suntem victimele unor atacuri cibernetice succesive deși mai ieri eram neatinși tocmai pentru că ne apăra SRI; și-a activat prietenii (nu vreau să zic agenții) din societatea civilă și din presă pentru a arăta că are sprijin civic; a comandat sondaje la domnul Dâncu (întâmplător, acesta pozează și în amic din societatea civilă) din care reiese că și poporul susține securitatea; a umflat cu pompa un incident de securitate la aeroportul din Cluj; și a mai dat ordin pe unitate și la CNCD să spună prostii despre discriminarea clienților cu abonament. Totul pentru a pune presiune pe judecătorii Curții Constituționale, cei care au declarat neconstituționale unele prevderi din primele două legi Big Brother și se pregătesc să o analizeze pe a treia (cea a securității cibernetice).

Problema de fond a tuturor acestor legi este că fiecare încearcă să introducă o cale prin care SRI obține acces discreționar la diversele date cu caracter personal pe care ar urma să le rețină diverși operatori publici sau privați. Poate că Serviciul ar fi avut mai mult succes dacă nu s-ar fi lăcomit și ar fi propus reglementări moderate, prin care defineau foarte riguros cine și când poate accesa astfel de date, sub control judecătoresc. Continuă lectura


6 comentarii

Autostrada Comarnic-Brașov sau Mama lu’ Șova lovește din nou

Firma lu' mama lu' ȘovaIeri, guvernul a publicat mai multe informații despre negocierile în curs privind contractul de construcție și operare a autostrăzii Comarnic-Brașov, inclusiv potențialul cost. Surpriza neplăcută a fost să aflăm că această investiție ar urma să ne coste nu mai puțin de 8,45 miliarde de euro, plătiți în tranșe în următorii 30 de ani. Reacțiile au fost aproape exclusiv negative, unele vehement de negative. Cel mai plastic exemplu l-am găsit la Moise Guran, care, sub titlul DNA-ul, voi ce ați păzit?, observă că în aceste condiții costul este comparabil doar cu tunelele pe sub Canalul Mânecii sau Marea Neagră.

În afară de controversele tehnice, țin să observ din nou strânsa legătură între contracte păguboase ale statului român negociate de fostul ministru Dan Șova și afacerile avocățești ale mamei adoptive a domniei sale, marea avocată Ana Diculescu-Șova. Două astfel de coincidențe le-am observat încă de anul trecut, în cazul contractului Bechtel, unde ministrul Șova a negociat cu mama sa și a pierdut 37,2 mln euro din banii noștri, și al proiectului Roșia Montana. Atât Bechtel cât și Gabriel Resources au apelat la serviciile firmei de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), iar acel „Diculescu” din numele firmei se referă chiar la mama lu’ Șova.

Auzind de un nou contract dubios negociat de Dan Șova, am deschis cu interes site-ul firmei în cauză, de unde am aflat următoarele la secțiunea „Key Projects”:

We assist the consortium including two German construction companies throughout the tendering procedure for the award of the design, finance, construction, operation and maintenance of the Comarnic-Brasov motorway.

Chiar și în engleză, lucrurile sunt clare: firma lu’ mama lu’ Șova îi asistă legal pe șmecherii care au obținut acea ofertă nemaipomenită de la statul român, reprezentat de departamentul condus de Șova. Vă asigur că atât Șova cât și mama sa consideră că nu este nicio problemă, că nu avem niciun conflict de interese. Eu aștept răspunsul DNA la întrebarea lui Moise Guran.


16 comentarii

Iohannis și justiția

iohannis si justitiaPreședintele Iohannis a participat astăzi la ședința CSM și a avut ocazia să aibă prima sa intervenție publică pe tema justiției. Aceasta nu este pe primele locuri ale agendei cetățenilor, dar este printre cele care au făcut diferența la ultimele alegeri. Nu este pe primele locuri pentru că nu are loc de locuri de muncă și nivel de trai, preocupări normale într-o țară afectată de sărăcie și criză economică. Dar a făcut diferența pentru că o bună parte din votul anti-Ponta ce l-a propulsat pe Iohannis câștigător al alegerilor a venit tocmai din încercările repetate ale PSD de a evita rigorile legii. Am observat că discursul președintelui a supărat deja nucleul dur al celor ce consideră că lupta anti-corupție este prioritate zero a României. Ca exemplu, Dan Tapalagă este supărat de referirile la MCV din discursul lui Iohannis, dar sunt destui alți auto-declarați corifei ai anit-corupției foarte supărați, mai ales prin rețele sociale. Am mers la sursa declarațiilor, adică discursul publicat pe pagina oficială la președinției, ca să înțeleg ce anume a determinat supărare. Am descoperit însă un discurs bun, cu care sunt în mare măsură de acord. Mai mult, am văzut un accent pe care nu l-am mai întâlnit la președintele Băsescu, anume importanța respectării drepturilor fundamentale în exercitarea justiției, și mi-a plăcut mult acest lucru. Dar să le luăm pe rând, în ordinea din discurs. Continuă lectura


7 comentarii

Cum am devenit „deținător de infrastructură cibernetică” și cât mă costă asta

cyber crimeAstăzi, Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, acesta mergând la promulgare. Citind mirificul act normativ, constat că mica mea firmă, cu zero angajați și activitate ocazională, pentru că are un laptop, ar putea fi pusă la niște cheltuieli în plus, în scopul nobil al securității cibernetice.

După cum îi spune numele, actul normativ se ocupă cu organizarea acelor structuri care să ne apere țara de atacuri cibernetice. În principiu, e un rău necesar: astfel de atacuri există (vezi cazul Sony Pictures, care explodează în aceste zile), deci trebuie să ne pregătim pentru ele. Sunt niște instituții cu rol în acest domeniu, iar legea le-ar oferi un cadru modern de cooperare. În același timp însă, legea trebuie astfel gândită încât să apere cetățenii, nu să ofere instituțiilor respective puteri sporite tocmai împotriva celor pe care se presupune că îi slujesc. Un echilibru este necesar și dificil de găsit, și toate țările democratice îl caută permanent. România, care în astfel de situații este mai degrabă o țară cu epoleți decât una liberă, pare mai degrabă preocupată de bunăstarea serviciilor în cauză.

Proiectul de lege are în primul rând probleme în zona drepturilor fundamentale, la fel ca mai toate actele izvorâte din gândirea profundă a SRI. Legea „Big Brother” sau legea înregistrării utilizatorilor de cartele telefonice sau wi-fi gratuit au fost declarate neconstituționale de CCR. Nu știu ce soartă va avea această lege, îi las pe cei ce se pricep la drepturile omului să analizeze. Pe mine, în calitate de mic întreprinzător, m-a izbit o prevedere aparent inocentă a legii, dar care e foarte posibil să mă usture la buzunar. Articolul 2 ne spune cui i se aplică legea: Continuă lectura


6 comentarii

Pașaportul românesc (pentru un cetățean ce locuiește în străinătate)

PasaportGuest-post: Stelică

In Romania este o nebunie a legilor. O lege data acum este modificata in primul rind in momentul in care apar normele metodologice de aplicare a legii, care norme sunt adoptate prin hotarire de guvern, apoi este modificata si rasmodificata de cele mai multe ori prin Ordonanta de urgenta – inca una din multele hibe lasate intentionat de politicieni in Constitutie- pina cind i se schimba sensul si spiritul. Am sa va dau exemplu legea 248/2005, legea privind regimul liberei circulatii a cetatenilor.

Legea a fost votata in iulie 2005 si intrata in vigoare in ianuarie 2006. Iata mai jos lista modificarilor:

  • 2006: 29 Ianuarie 2006 17 Martie 2006 07 Aprilie 2006 25 Mai 2006
  • 2007: 01 Ianuarie 2007 09 Noiembrie 2007
  • 2008: 24 Mai 2008 10 Decembrie 2008
  • 2009: 2009
  • 2010: 20 Noiembrie 2010
  • 2012: 12 Decembrie 2012
  • 2013: 13 August 2013
  • 2014: 01 Februarie 2014

 Legea evident este dublata de o HG/94 privind normele de aplicare, care HG a fost si ea modificata  de HG 978/ 2 august 2006 si HG 922/12 august 2009.

Cautarile astea au inceput fiindca atunci cind am reinnoit pasaportul l-am facut la Consulat si ei mi-au impus sa cer Pasaport pe care e lipit un abtibild cu numar pe care scrie : « Acest cetatean are domiciliul in Canada ». Atunci n-am dat prea mare importanta, dar am avut ceva surprize oarecum neplacute.  Continuă lectura


3 comentarii

Guvernul pune legea între paranteze, prin ordonanță. Din nou.

Au trecut alegerile, Guvernul Ponta revine la disprețul caracteristic față de lege. Nu îi convine guvernului legea? Nu-i nimic, o suspendă. Mai lăsați prostiile astea cu statul de drept.

Legea responsabilității fiscal-bugetare spune  că într-un an nu pot fi mai mult de două rectificări bugetare și în niciun caz nu se poate face rectificare după 30 noiembrie. Dar guvernul vrea să facă o rectificare azi, 3 decembrie, a treia din acest an.

Așa încât azi, 3 decembrie, guvernul dă o ordonanță de urgență. prin care suspendă aplicarea legii. După care a adoptat încă o ordonanță de urgență, pentru rectificare. Zice că a doua e perfect legală, pentru că a adoptat-o pe prima, care e și ea perfect legală, că așa vrea guvernul.

Dar care e urgența? Simplu: incompetența guvernului. Acesta nu e în stare să planifice cheltuielile bugetare pe mai mult de două luni, așa că la fiecare trei luni are nevoie de o rectificare.

Cine ar putea să reacționeze? Avocatul Poporului. Adică Ciorbea. Sigur nu va face nimic. Rămâne doar să ne bucurăm că nu l-am pus pe Ponta președinte, că aveam nesimțirea la rang de șef de stat.