La colțu' străzii


34 comentarii

Romania populatie de emigranti, sau popor latin ?

Istoria nu este o stiinta exacta, si de cele mai multe ori, a fost scrisa dupa chipul si asemanarea conducatorilor vremurilor in care era scrisa, de unde si subiectivitatea ei. Noi ca popor avem niste probleme, si le avem de foarte mult timp, nu de ieri, de azi. Istoria asa cum este predata inca in scoli si cum este perceputa de catre majoritatea populatiei nu reuseste sa acopere niste goluri, niste intrebari, o neliniste. Nestiind de unde am venit, cum am ajuns aici si de ce, este normal ca sa ne fie greu sa stim incotro o luam si ce facem in momentul de fata. Cam ca un om amnezic cu vagi amintiri despre trecut, care este hranit cu memoria unor intamplari care nu ii apartin.

Continuă lectura

Reclame


15 comentarii

Falanga, democratia, increderea si coeziunea sociala

Grecii din antichitate au avut ca forma de organizatie orasele-stat. Acestea au luat nastere in urma stabilirii unor grupuri de colonisti in teritorii noi, populate de triburi de alta limba, traditie si obiceiuri. De obicei alegeau o zona usor de aparat, inconjurata de cat mai multe obstacole naturale, cea mai des intalnita fiind un istm inconjurat de mare. Bastinasii nu erau foarte incantati de noii vecini, astfel ca asezarile erau intr-o continua stare de asediu. Ca rezultat, grecii antici au devenit razboinici foarte priceputi.

Continuă lectura


Un comentariu

Ne apropiem de al treilea razboi mondial ?

Istoria se repeta de cele mai multe ori pentru ca nimeni nu a invatat lectia de prima data. Asemanarile zilelor noastre cu starea lumii de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial sunt izbitoare.

Criza economica : Marea Depresiune a durat din 1930 pana prin 1940 (in unele tari chiar pana prin 1945) iar al doilea razboi mondial(RM2) a inceput in 1939. Recesiunea globala din zilele noastre a durat din 2008 pana in 2012, unele tari ne-revenindu-si nici acum (2014). Continuă lectura


Scrie un comentariu

Oligarhia est-europeană și interesele americane. Hăituindu-l pe Victor Ponta încă din 2002 [video]

Domnul Ghiță recunoaște că se teme de mesajul americanilor și apare pe chat la „dușmanii” digitali, îngrijorat că prea se potrivește modelului de oligarh est european devenit ținta politicilor americane în zonă. Da, oligarhia nu e democrație, e fix ev mediu și privilegii feudale.

Și-n Thailanda legii marțiale și-n Ucraina ruptă de separatiști, scânteia turbulențelor s-a aprins de la corupția guvernamentală. Același combustibil anti-corupție a pârjolit Turcia protestelor de anul trecut, gata gata să izbucnească iar, când cu accidentul minier și neregulile operatorilor minieri licențiați suspect. China însăși desfășoară o campanie virulentă și spectaculoasă împotriva nomenclaturiștilor corupți de înalt rang, din Partid sau din Securitate. Iar americanii își urmăresc și ei ferm frauduloșii, fapt redemonstrat prin recenta amendă de peste 2.5 miliarde de dolari împotriva unei bănci elvețiene unde cei mai bogați americani își ascundeau veniturile. La fel cum trebuie să-și protejeze investițiile și proiectele în zonă. Și de aici teama domnului Ghiță.

Dar oare cât de inconfortabil trebuie să se simtă domnul Dragnea care a dovedit că are logistica necesară să organizeze un referendum care să iasă cum se cere, vezi Teleorman, vezi Crimeea? Cam la fel de inconfortabil ca americanii care-și construiesc scutul anti-rachetă pe moșia sa înghesuită de votanți teleghidați la kilogram, care mâine ar putea foarte bine cere alipirea la Bulgaria, Serbia sau Republica Populară Caracal.

În tot acest timp, Ponta știe de ce fuge și de americani și de baroni ridicându-le sprânceana și pulsul și la unii și la alții. A crescut de mic copiindu-și temele anticorupție prins între ciocanul baronilor și nicovala americană. Dacă doriți să revedeți, tânărul doctorand Ponta, creatorul instituțiilor anticorupție din România, trimisul foștilor nomenclaturiști să-i prostească pe americanii civilizatori. Pentru nevoia de zoom out, câteva minute dintr-o emisiune istorică din Mai 2002:

 


4 comentarii

Furatul Miresei, Canalizarea, Legea si Alegerile

Cine a fost la o nunta romaneasca la care nu „s-a furat mireasa” poate confirma ca a fost o exceptie. Acum se fura mireasa in timpul nuntii de catre nuntasi, pentru spectacol. Era o vreme cand fetele de maritat erau furate efectiv, cu sau fara voia si concursul lor, dar clar impotriva vointei parintilor. Scopul era casatoria, si de multe ori parintii fetei se impacau cu ideea, dandu-si acordul intr-un final. Detalii foarte frumoase despre traditiile nuntii la romanii basarabeni pot fi gasite aici.

Se mai intampla cateodata ca furtul efectiv sa se intample in preajma/timpul nuntii, de catre un pretendent neagreat de parinti sau de fata. Daca viitorul ginere era indeajuns de vrednic sa o redobandeasca, planul ramanea in picioare, daca nu, de multe ori, fata „alegea” pe cel mai puternic sau vrednic. O frumoasa istorisire despre un astfel de caz gasim in Fratii Jderi a lui Sadoveanu, rapirea jupanitei Marusca de catre Niculaies Albu, in care Simion Jder isi confirma statutul de mascul alfa si isi recapata aleasa inimii prin lupta dreapta. Continuă lectura


Scrie un comentariu

“Groapa” de Eugen Barbu – impresii si concluzii personale

Este un roman care pentru mine explica unele lucruri. Sunt cateva idei care au reusit sa se ancoreze bine in imaginea a ceea ce stiu despre Bucuresti. Este un roman inedit, despre viata pionierilor care au stat la baza extinderii marilor orase. A, sa nu va inchipuiti ca a fi un astfel de pionier este un erou liric. Nu, in aceeasi categorie cu emigrantii care au populat America si alte colonii, primii ocupanti ai cartierelor marginase bucurestene au fost impinsi de nevoi si de saracie sa isi paraseasca locul de bastina (satul sau alt cartier/oras) ori pentru ca nu aveau o solutie mai buna, sau pentru a se capatui. Puteti vedea in poza de mai jos femeie „capatuita” din acest cartier. Continuă lectura


21 comentarii

Un reportaj american din Bucureștiul de la 1853

Paragrafele următoare reprezintă aperitivul dinaintea unui jurnal de călătorie în Bucureștiul de acum 160 de ani. Un reportaj profesionist, nu cronici subiective ale unor călători prinși cu treburi prin țările române. Un articol dedicat, o călătorie în timp undeva în Balcanii din vara lui 1853 într-o regiune în prag de conflict. Fișierul vine ca un suvenir de poveste pentru cele o mie una de aprecieri si il găsiți mai jos.

Continuă lectura


7 comentarii

Marsul pentru Unirea Vie Bucuresti 21 octombrie 2012 – Basarabia e Romania

Asa cum am promis, astazi am fost sa imi urmaresc unul dintre visuri, si anume unirea Republicii Moldova cu Romania, participand la marsul din Piata Victoriei. Am iesit de la metrou cu inima un pic stransa, sperand sa nu fim doar o mana de oameni. Iesind pe la bulevardul Aviatorilor, am nimerit fix intr-un grup de turisti care vorbeau ruseste, lucru care m-a facut sa ma deprim si mai tare.  Asteptand la semafor am aruncat o privire spre muzeul Antipa, erau cam 20-30 de persoane cu steaguri. Sperand ca asta nu este tot, am continuat sa caut cu privirea.

Continuă lectura


7 comentarii

Inca un ministru…

Guestpost: Glumetzu

Dupa ce alaltaieri Ovidiu constata ca ministrul educatiei nu e tocmai cu toate tiglele pe casa, astazi descoperim o noua dovada de inteligenta de la ministrul culturii.

Recent au inceput la Curtea de Arges cercetari pentru a afla originea unora din primii domnitori romani. Sunt prezentati in manualele de istorie ca domnitori romani, cu origini integral romanesti, doar ca de-a lungul timpului cativa istorici, printre care Nicolae Iorga si liberalul Neagu Djuvara au prezentat teorii conform carora s-ar putea ca unii dintre voievozii considerati romani sa aiba alta origine (cumana).

Ce ne spune domnul ministru al culturii: Continuă lectura


40 comentarii

Lunga istorie a PNL alături de Ion Iliescu

Pe scurt, PNL a semnat pentru sustinerea a trei din patru prim-ministri ai lui Ion Iliescu: Petre Roman, Theodor Stolojan si Adrian Nastase. Ponta urmeaza in mod natural.

Azi liberalii lui Ion Iliescu au deturnat PNL si nu e prima dată când o fac. Au făcut-o și in tumultul lui iunie ’90, că tot comemorăm zilele acelea. Însă acum peste 20 de ani, „bătrânii” liberali erau mai în forță decât azi și le-au tăiat ideile FSN-iste, bine, doar pentru ca apoi sa le preia ei insisi.

Continuă lectura


Scrie un comentariu

România după 130 de ani. Despre femei, bani şi Bucureşti la 1882

Ca să vedeţi ce am găsit hoinărind aiurea din click in click: o enciclopedie în care este descrisă România de acum 130 de ani. O ediţie apărută la New York în 1882, din care am cules trei paragrafe.

În carte, autorul face vorbire la un moment dat despre clăile de fân, care sunt cea mai frecventă apariţie a acestor meleaguri, încă de pe vremea lui Traian, care şi el le-a imortalizat pe a sa coloană din Roma. Două mii de ani mai târziu, cu internet si motor cu reacţie, clăile de fân sunt tot acolo. În rest, textul suprinde România lui 1882, printr-un ochi de observator atent, încercând să sumarizeze cât mai obiectiv imaginea completă a unei naţiuni.

Dar să vorbim despre femei: Continuă lectura


9 comentarii

Împăratul Traian, istoria românilor și primarul Oprescu

Monumentele dintr-un oraș sunt precum suvenirurile dintr-o casă. Lași la vedere ceea ce spune ceva despre tine și ceea ce vrei sa-ți amintească de un loc, de un moment sau de o persoana dragă. De-a lungul timpului, Bucureștii au avut parte de multe faceri, prefaceri și refaceri, fiecare regim politic de până acum alegând din trecut doar acele simboluri care nu ar fi pus în pericol prezentul.

In perioada monarhică, fara interventii brutale, foarte multe străzi, școli, edificii au luat numele membrilor familiei regale. După instaurarea regimului comunist toate acestea au fost distruse fie fizic (monumente), fie simbolic (denumirea străzilor a fost schimbată la fel ca și denumirea sau destinația multora dintre clădiri) și înlocuite cu altele legate strict de regimul comunist. Dupa 1989 procesul s-a repetat, de data aceasta fiind distruse toate simbolurile ce aminteau de perioada comunistă. Foarte pe scurt, monarhia s-a construit facand apel în principal la prezent, regimul comunist s-a construit printr-un prezent ce nega/oculta trecutul recent și promova un trecut îndepărtat, iar prezentul încă se construiește. Continuă lectura


10 comentarii

Lecţii de istorie povestite

În școală am descoperit că îmi place istoria. Am început să citesc biografii ale marilor oameni politici, dar aveam mereu o problemă – nu reţineam date (ani, zile). Și acum am rămas cu aceeași problemă, dar am trecut peste complex.

Toţi anii mei de școală au fost sub comunism și în toţi acești ani am învăţat oficial o anumită istorie, cea care convenea regimului.

Acasă însă era un pic o altă istorie – șoptită mai ales de bunica care deplângea moartea fratelui ei la Aiud, un frate îngropat într-un mormânt comun și căruia ea și surorile ei îi făcuseră mormânt în cimitirul din satul de baștină. Continuă lectura


5 comentarii

Adevarata lustratie

…ar fi atunci cand printr-o decizie a justitiei D.S.S. (Departamentul Securitatii Statului), D.I.E. (Directia de Informatii Externe) si toate organizatiile ce au incalcat drepturile fundamentale ale omului incepand din 23 August 1944 ar fi declarate „organizatii criminale”, asa cum a fost declarat S.S.-ul dupa Procesul de la Nuremberg. Asta ar permite anularea tuturor drepturilor pe de care se bucura si in prezent cei ce au facut parte din aceste structuri, precum si anularea Omertei ridicate la rang de lege nationala prin care numele tuturor agentilor si ofiterilor Securitatii sunt tinute si astazi secrete sub pretextul interesului national.

Ce legatura cu interesul national aveau persecutarea mergand pana la crima a unor oameni ce nu acceptau transformarea tarii in mosia unor teroristi instalati de o putere de ocupatie precum Gheorghiu-Dej, sau a unor infractori semianafabeti precum Ceausescu, sau actiunile „comerciale” in beneficiul regimului sau pentru finantarea altor bande teroriste asemanatoare prin Angola, Libia, Cuba sau Palestina?

Continuă lectura


5 comentarii

In memoriam Ion Raţiu

… scrie pe un tricou purtat de CRBL, dar despre asta spre sfârşitul articolului.

Până atunci, vă invit să priviţi această imagine fabuloasă din 1991, Parlamentul României.

Priviţi contrastele ce răzbat pe mai multe planuri. Te loveşte antiteza dintre eleganţa lui Ion Raţiu şi barbaria hoardelor de mineri ajunşi până în Parlamentul ţării.

Continuă lectura