La colțu' străzii


Un comentariu

Despre cozi si proceduri

Guestpost de la corespondentul nostru din Canada, Stelian

Deunazi, vestea ce a bintuit pe site-urile de știri a fost ca șeful senatului, considerat de unii și chiar numit al doilea om din stat (asta numai în caz de suspendare sau alte chestii cu președintele ales și fără a fi prea mult timp, ca ori revine președintele, ori se organizeaza alegeri) pentru a-si reinnoi permisul de conducere a intrat prin spate, ocolind o coada de 1.000 de persoane.

Gestul este reprobabil, dar tipic parvenitilor noii orinduiri.

Ba chiar aș putea spune ca acum șeful senatului (în vacanța parlamentara dacă nu ma înșel, deci apărarea lui este mai mult decât nesimtire) s-a purtat civilizat, fiindcă s-a deranjat până la biroul cu pricina. Nu de alta, dar va reamintesc, dacă ați uitat cumva, ca pe vremea când era premier a trimis pe cei de la evidenta populatiei acasă la el să-i facă poze și să-i facă actul doamnei Tariceanu de la acea vreme.

Dar știrea ce o văd eu (și nici un ziarist n-o vede, fiindcă este considerat normal sa stai la cozi) este aceea ca în 2016, în Romania, țara membra UE, coada pentru a reinnoi carnetul de conducere este de 1000 de persoane pe zi. Cu un program de 8 ore pe zi, ar trebui sa treacă prin fata functionarului 125 într-o ora, ceea ce e imposibil. Câte ghisee erau deschise? 3? 4? 6? 10? Nu indeajuns, sunt convins. În plus acolo trebuia făcută și fotografia pentru carnet, deci ai treaba nu la unul, ci la 2 ghisee. Continuă lectura

Anunțuri


8 comentarii

Hirtii, autorizatii si taxe sau cum se justifica numarul urias de functionari

Corespondentul nostru din Canada, Stelian, revine La Colțu’ Străzii cu un articol în care compară experiențe din România și Canada.

 

1. Autorizatia de constructie

In urbea mica unde am crescut, am vazut ridicindu-se case.

Din negura amintirilor rasar azi cele legate de stringerea de materiale (caramida, grinzi, capriori, ciment, var, nisip, tigla…) si evident cele ale santierelor de atunci. Nu am nici o amintire legata de discutii despre de autorizatii sau ceva de genul asta.

Stiu insa ca acum este nevoie de autorizatie de constructie. Despre ea am cautat pe net si am vazut ca ai nevoie de ea chiar si pentru a repara/ imbunatati o casa. Care autorizatie necesita un certificat de urbanism, care certificat de urbanism mai poate cere si alte avize (de unde? cum? de ce?), basca ceva taxe.

El se elibereaza in 30 de zile. (Iar reiau discutia, ce fel de zile? Lucratoare? Aproape 2 luni.) Continuă lectura


2 comentarii

Legea votului prin corespondență – o corespondență din Canada

keep-calm-and-vote-by-mail-1Parlamentul discută în procedură de maximă urgență Legea votului prin corespondență. Aceasta se va aplica doar românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate. Corespondentul nostru din Canada, Stelian, ne spune mai jos cum vede noua lege un potențial beneficiar al ei. În rezumat: „Aceasta lege este neconstitutionala, pretinde sa-mi exercit un drept constituional romanesc pretinzindu-mi acte pentru care nu are nici un drept si este adresata unei minoritati, excluzind milioanele de romani ce sunt prin Europa si care si-au pastrat domiciliul in Romania.

Continuă lectura


Scrie un comentariu

Rezultatele bune ale luptei cu absurdul

Guest-post: Stelică

Am povestit aici, La coltul strazii, despre cum nu eram in listele electorale si despre ce fel de raspunsuri primesti cind te apuci sa reclami cite ceva.

Evident ca am fost la vot si ca mi-am exercitat dreptul la vot stind la coada (evident, ceva mai mici aici, si la caldura, dar tot cu mult mai mult timp decit cele maxim 10 minute petrecute la o sectie in Romania sau aici la alegerile canadiene). Dar nu despre asta e vorba.

Azi mi-am adus aminte din nou de registrul electoral, mai ales ca am inceputa pe undeva un soi de scrisoare deschisa catre AEP in urma chestiei cu codul electoral scoasa de ei dupa alegeri.

Am intrat la adresa de net a registrului electoral, intrebindu-ma daca mai merge. Ei bine, azi mergea. Am selectat rubrica cu alegeri prezidentiale tur II. AM scris CNP-ul si numele si… surpriza placuta. Mi-a aparut mesajul:

Sunteţi înregistrat în Registrul Electoral cu domiciliul în străinătate. Vă rugăm să consultaţi informaţiile de la adresa: http://www.mae.gov.ro/prezidentiale-2014

Continuă lectura


Scrie un comentariu

Alegeri romanesti in Canada

Guest-post: Stelică

Duminca, 2 noiembie la Montreal.

Azi noapte s-a trecut si aici la orarul de iarna.

O zi rece, cu un vint taios, dar insorita. Zi de alegeri in QUebec pentru comisiile scolare. O prezenta ce se situeaza in zona 7-8%, de ceva vreme, fapt ce va obliga guvernul provinciei la ceva schimbari.

Dupa intilnirea telefonica duminicala de la ora 10 ma grabesc sa-mi iau borseta in care mi-am pus actele si pasaportul romanesc (ala cu abtibild). Si sa plec. Imi pun si cartea electronica pentru orice eventualitate.

Inainte arunc un ochi pe hot-news si aflu ca deja erau publicate exit-poll-uri?

Iar au schimbat legea? Ca pina la ultimele alegeri exit-poll-urile erau posibile numai dupa ora de inchidere.

In fine! Ma grabesc sa plec pentru ca nu stiu cum e circulatia azi si mai ales cu parcarea in centru. Traficul a fost OK, dar loc de parcare… Un ocol pe o strada tare aglomerata. Pierd vreo 15 min. In fine, gasesc loc. Ma grabesc sa platesc si sa ajung la Consulat. Continuă lectura


Un comentariu

Lupta cu absurdul

Liste electoraleGuest-post: Stelică

Acum ceva vreme scriam si era gazduit aici un text despre listele electorale (n.r.: Stelică, cetățean român rezident în Canada, nu se regăsește în Registrul Electoral, deși are drept de vot; fiind un cetățean „încăpățânat”, insistă că ar trebui să fie acolo. L-am rugat să ne povestească dialogul cu autoritățile).

Am insistat trimitind de 2 ori petitie direct de pe siteul registrului electoral (in urma verificarii daca sunt in listele electorale) si o data trimitind o alta petitie impatrit, celor 4 muschetari sefi ai Autoritatii Electorale Permanente (presedinte, vicepresedinti si secretar general).

Am trimis o alta si ministrului de externe, intrucit ei ar avea, dupa cit am sapat eu, lista cu cetatenii romani cu domiciliul in strainatate (posesorii faimosului abtibild care transforma pasaportul din act de calatorie in act de domiciliu). De aici la circa o saptamina am primit o scrisoare cum ca au primit petitia mea cu numarul…. si ca o vor analiza, urmata de un lung extras din legea cu petitiile cum ca au 30 de zile, iar daca problema e complexa o pot prelungi la 45 pina sa trimita un raspuns. (Ramine in suspans aceeasi dilema: legea zice 30 de zile, fara alt adaos. Ei sunt sigur ca vor pune un adaos: „zile lucratoare”, ceea ce va schimba radical durata.)

De la AEP n-am fost informat care din cele mai multe plingeri a primit prezentul raspuns de mai jos. Datat 25 septembrie la mine a ajuns pe cale internetului abia in 30 septembrie (aspect de neglijat): Continuă lectura


7 comentarii

Listele electorale (văzute din Canada)

Liste electoraleGuest-post: Stelică

Acum ceva vreme am trimis o opinie cum ca listele electorale nu-s prea corecte, argumentind cu cresteri destul de mari intre 2 alegeri, ba chiar si in cele 2 saptamini dintre tururile prezidentiale, cu cifrele recensamintelor si cu procentul foarte ridicat al celor din listele electorale fata de populatia totala. Eu sustinind ca listele electorale ar trebui sa aiba cam 15 milioane de votanti.

Argumentul serios, perfect valabil si la care nu ma gindisem desi fac parte din aceasta categorie esta ca in listele electorale sunt toti cetatenii romani cu drept de vot din toata lumea… Se produsese in mintea mea o confuzie grava, fiindca aici, in Canada cei ce sunt plecati de mai mult de 5 ani de zile pierd dreptul de vot, reprimindu-l imediat in momentul reintoarcerii (aici votul este strict legat de o adresa si nu poti vota pe liste electorale speciale, existind insa atit votul prin anticipatie cit si votul prin corespondenta). Evident, cu ceva exceptii (diplomati, militari in misiuni…). Adica aplicam regula asta si pentru romani atunci cind argumentam, desi stiam clar ca nu exista.

Am incercat sa vad daca sunt in listele electorale, dar incercarea a fost dupa alegerile europarlamentare si n-am obtinut nimic. Am zis ca site-ul nu functioneaza. Vazind articolele din presa cum ca Autoritatea electorala spune ca sunt asteptati la urne tot peste 18 milioane plus vreo 600 de mii din afara, am intrat iar pe site.  Continuă lectura


30 comentarii

Despre noii atei și noii teocrați. Un răspuns Domnului Mihail Neamțu

Sărbătorile religioase sunt în România pentru mulți credincioși cauzatoare de pioșenie exagerată și de accese subite de iubire a aproapelui și a celor defavorizați, o manieră de a-și mai „spăla păcatele” de peste an. Dar cum anul acesta ne bucurăm de o conjunctură cosmică deosebită – este după cum știm an electoral – suntem în situația să adăugăm la ipocrizia semerită a multora dintre semenii noștri și demagogia continuă oferită de politicieni. Iar când acestea două se întâlnesc, apare un text ca cel semnat de Mihail Neamțu în Adevărul.

Trebuie să recunosc din start că l-am urmărit pe dl. Neamțu la începuturile carierei sale politice, când părea să urmărească principii de bun – simț, precum statul de drept sau libertatea dar și responsabilitatea individuală. M-am îndepărtat însă de dânsul când teologul a încălecat politicianul și a început să predice despre „Calea cea dreaptă” (adică despre ortodoxie) mai mult decât să ofere soluții concrete la probleme concrete.

Despre ce înseamnă și cum se aplică secularismul se pot purta dezbateri interesante: Continuă lectura


6 comentarii

Criza din Ucraina: în mijlocul haosului din Kiev, o luptă pentru libertate

                                                                                 Guest-post: Andrii Ignatov (Ucraina)

Așa ar fi trebuit să arate Revoluția română din 1989”, gândesc pe 19 Ianuarie 2014 pășind  în centrul Kievului pentru prima dată de la începutul protestelor. O mulțime compactă de protestatari din diferite regiuni ale țării adunată pe Maidan (Piața Independenței) și pe străzile adiacente pentru a 58-a zi, pentru a 58-a oară.

1

Bunii mei prieteni, el programator, ea funcționar, observă cum s-a schimbat, peste noapte, orașul de acum o lună.  Poartă căști de protecție pentru a sfida  legile proaspăt adoptate ce interzic tocmai purtarea acestor căști în spațiile publice. Ne plimbăm pe străzile Instytutska, Khreschatyk și  Hrushevsky fotografiind protestatarii și trupele speciale de poliție care baricadează cartierul guvernamental cu camioane, mașini și garduri de metal. Peste tot , un miros greu de lemn și de cărbune ars pe care protestatarii  și forțele de ordine le-au aprins pentru a se încălzi.  Un rând de corturi mari, kaki, ocupa jumătatea estică a bulevardului Khreschatyk, artera principală din centrul orașului, acum pe jumătate blocată. Un grup de tineri mascați, cu bâte din lemn în mâini, trece pe lângă noi.  E frig. 5 grade Celsius.  Gerul pune încet, încet stăpânire pe noi și plecăm să ne adăpostim într-un birou micuț al unuia dintre prieteni.

Continuă lectura


12 comentarii

Noul an universitar: repere concrete

Noul an universitar a început parcă pe ascuns, umbrit de evenimente sociale şi politice interne şi internaţionale: Roşia Montană, demiterea unor şefi DNA, shutdown-ul guvernului SUA sunt eveniment pe drept mai de public.

Între toate temele care conturează agenda discursului public, educaţia a rămas fiica oropsită: după scandalul cu BACul (deja o obişnuinţă se pare), s-a aşernut o linişte prăfuită în care răsare din când în când câte un fir timid cum ar fi o ştire despre un posibil (nou) plagiat al lui Ponta, subiect de altfel deja saturat şi plictisitor pentru publicul larg, deci fără potenţial de rating.

Ca să mai scot deci subiectul din amorţeală, iată câteva repere de început de an, pentru mediul academic:  Continuă lectura


5 comentarii

Protestul Roșia Montană și societatea civilă: riscuri și speranțe

Guest-post: Ciprian Cucu

În urmă cu aproape un an, trimiteam pe adresa colțului străzii un apel la rezistență prin proteste care să pună presiune constantă pe clasa politică. Ideea e simplă:  deși se mai schimbă politicienii din funcții, politica (și din păcate politicile) au rămas cam la fel; o reformă reală în politică nu poate exista fără presiuni externe, în special dinspre  societatea civilă.

Reacțiile de atunci mi-au arătat că am făcut câteva greșeli. În priml rând, din efervescența unui sentiment de “apărător al statului de drept”, am băgat în aceeași oală grupuri diverse, cu idei și preocupări uneori divergente; altă greșeală a fost ideea că protestele ar putea fi construite și susținute în jurul unor noțiuni abstracte (“statul de drept”) și fără a utiliza simboluri sau factori emoționali. Continuă lectura


2 comentarii

Cluj – jurnal (incomplet) de protestatar

                                                                          Guest postMihaela Bidilică Vasilache

Rosia Montana 4îmi aduc foarte bine aminte primul meu protest- era înainte de alegerile din 2000 (clasa a X-a) și împreună cu câțiva colegi de liceu și avizele necesare de la primărie, ne-am legat cu lanțuri și am protestat câteva ore prin Ploiești îndemnând cetățenii cu drept de vot (ceea ce noi încă nu eram) să meargă și să-și exercite dreptul cu responsabilitate. așa m-au văzut ai mei la televizor, astfel când le-am zis în septembrie că ieșim să protestam pentru Rosia Montana au considerat oportun să mă întrebe dacă e bine ca o femeie însărcinată să se lege cu lanțuri și să meargă. alți ani, alt protest. Continuă lectura


17 comentarii

Lecție de manipulare, o altă perspectivă

Guest-post: Pandele

”Presa manipulează !” (cu variațiunile simpatice ”presstituție” și ”presa=preș”) și ”Revoluția hipsterilor”. Două poluri de gândire prezente (era să spun că se confruntă) în sfera publică. 

Zilele astea cuvântul manipulare are valențe noi și toata lumea vrea să contribuie la DEX și DOOM.

Cei mai vocali, cei care au și dat startul, acuză presa mainstream că e vândută și că manipulează.

Acum, de dragul argumentului, să analizăm cele două posibilități: Continuă lectura


13 comentarii

Information Overload (Roșia Montană și jocul la bursă)

Guest post: Pandele

”La început a fost cuvântul.”

Probabil că de acolo ni se trage și ne merităm soarta în fiecare secundă în care nu înțelegem asta.

Zilele astea curg cuvinte din toate părțile și au soarta valutelor care se confruntă pe piața de profil, valoarea lor urcă si coboară fără un motiv aparent. Pe vremuri, o monedă avea în spatele ei reprezentarea în aur, fizic, în seifurile băncilor centrale. Ca și monedele care au rămas între timp fără legătura lor organică cu aurul, cuvintele au rămas fără reprezentarea faptelor pe care odată le defineau. Continuă lectura


15 comentarii

Swaziland. O Românie din Africa?

Guestpost: Africapestetot

„Am spus-o de mai multe ori: Corlățean nu e la nivelul funcției de ministru de externe.
El merge la diverse reuniuni multilaterale și simpla încrucișare pe hol cu un omolog devine, în comunicatele MAE, o întâlnire aproape istorică.
De fapt, textele produse sub autoritatea lui Corlățean nu au un corespondent la omologi, ca și cum doar Corlățean s-a întâlnit cu Joe Biden, nu și invers. Așa ceva nu mai fac nici țările de mâna a treia din Africa. Poate Swaziland…”

Cristian Preda, Reprezentant al României în Parlamentul European

SwazilandSwaziland este ultima monarhie absolută din Africa. Are ca capitală Mbabane și este situată între Africa de Sud la vest și Mozambic la est. Alte asemănări cu România includ: o nouă Constituție a fost adoptată la doi ani după a noastră, în 2005; regele este șeful statului și tot el numește primul-ministrul; poporul este sărac, dar este fericit și își iubește aleșii.

Un motiv al acestei iubiri (inexplicabilă în România) este faptul că în timp ce în România printre culturile agricole cele mai importante se află pepenii, grâul și porumbul, în Swaziland foarte populară este cultura de marijuana. Altfel, exact ca la noi, oamenii sunt foarte evlavioși, mai ales conducătorii. În 2012, Continuă lectura