La colțu' străzii


Un comentariu

Protestele nu sunt despre trecut, ci despre viitor

Nu despre revanșă, ci despre bună guvernare.

Sunt ordonanțe de urgență, la plural, nu una singură. Se adaugă legea bugetului. Majoritatea discută, cu îndreptățită indignarea, despre cea cu grațierea. Dar în planul mai larg al PSD, aceasta e secundară.

raul-invinge-cand-oamenii-buni-nu-fac-nimic

Miza principală este ordonanța care modifică Codul Penal, dezincriminând sau făcând imposibil de investigat abuzul și neglijența în serviciu. Aceasta trebuie urmărită în primul rând, pentru că este despre viitor.

O a treia ordonanță, deja adoptată, a alocat 30 miliarde de lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, iar legea bugetului va consfinți acest lucru. Ca ordin de mărime, asta înseamnă 3,6% din PIB-ul estimat pentru 2017. Altfel formulat, reprezintă surplusul bugetar, ceea ce ne permitem să investim pentru viitor.

Acești bani vor fi distribuiți prin ordin de ministru și prin decizii ale primarilor și președinților de consilii județene. Dacă se va întâmpla să fie distribuiți „greșit”, cu dedicație, sau pentru terenuri de sport în pantă în loc de școli și spitale, cei responsabili ar putea fi trași la răspundere pentru abuz sau neglijență în serviciu. Dar stai!…

De aceea protestele și dezbaterea de acum nu este doar despre trecut, despre cei deja condamnați. Este în primul rând despre viitor, despre cum vor fi folosiți banii noștri în anii următori.

Sursa foto: Cristian Bisca si Mihnea Dumitru.

pe-mine-mama-m-a-invatat-sa-nu-fur

 


Scrie un comentariu

Note pe marginea Cabinetului Grindeanu

un leș la ministerul apărării

Dl. Dragnea și-a anunțat guvernul. La Ministerul Apărării, a fost numit dl. Leș. Un nume predestinat pentru acest guvern? Dl. Leș pare o emblemă potrivită pentru Cabinetul Grindeanu. Nu e însă singura figură tristă. Las aici câteva note pe marginea Cabinetului Grindeanu; chiar pe margine.

Continuă lectura


Un comentariu

Dragnea, pasul înapoi

Ținând cont de situația actuală a dlui. Nicușor Constantinescu, dna. Shhaideh chiar era nimeni în politică fără sprijinul dlui. Dragnea.

Nu același lucru se poate spune despre dnul. Grindeanu. Domnia sa a ajuns deputat, ministru, iar acum președinte CJ Timiș – adică un fel de baron local – cu sprijinul altor rețele de influență decât cea teleormăneană.

Dl. Dragnea poată să spună orice despre cum îl sprijină pe el fără limite partidul. Exact așa au fost sprijiniți și dnii. Năstase sau Geoană, sau chiar Ponta, cât au fost șefi. Adică până au pierdut.

Vorbind de dl. Ponta, să ne amintim că a fost ales președinte PSD ca soluție de compromis, un băiat ușor de manipulat până se decide cine ia puterea. Apoi știm că a luat-o chiar el. Coincidență, atunci când a fost ales, rețeaua de putere timișoreană, prin dl. Sârbu, tatăl socru, a avut un cuvând de spus.

Pe scurt, dl. Dragnea a făcut un pas înapoi în lupta internă din partid și a cedat din putere. Aș zice că are maxim șase luni să își rezolve problema legală și să devină premier. Altfel, are mari șanse să fie tras pe linie moartă în onorabila poziție de președinte de cameră parlamentară, din care au fost mazilite anterior și alte personaje ambițioase, precum dl. Năstase, dl. Geoană (la Senat) sau dl. Zgonea.

dragnea-grindeanu

Foto: oradestiri.ro


8 comentarii

Guvern vs Parlament: cu populismul pe populism călcând

Parlamentul a adoptat creșteri de măriri și salarii în debutul campaniei electorale. Este și imoral și ilegal. Chiar dacă sunt argumente serioase pentru susținerea măsurilor luate, nu vom ști niciodată dacă decizia e una bine gândită în contextul actual sau pur și simplu una populistă. Acesta este motivul pentru care legea spune că nu pot fi luate astfel de măsuri cu 180 de zile înainte de alegeri. O lege pe care Parlamentul, iată, o ignoră.

Problema este în egală măsură a Guvernului. Acesta nu a reușit să ofere un argument credibil împotriva măsurii. Ne-a spus costul aproximativ, care ar urca la 1% din PIB, și ar duce astfel la depășirea limitei de deficit agreată cu partenerii europeni. Nu trebuie să fii mare economist ca să vezi că e un adevăr parțial.

Chiar și în condițiile unei colectări reduse la buget, sumele necesare ar fi vreo 3% din buget. Acești bani există, dar trebuie luați de undeva. Finanțarea din deficit este doar una din opțiuni. Alte variante ar fi fost să se renunțe la unul sau mai multe dintre proiectele actuale. Dar care proiecte?

Ca exemplu, nu știm cât costă militarizarea DIPI, deciză prin ordonanță de urgență de Guvern. Nu era mai bine să desființăm acest serviciu, ținând cont că mai avem vreo cinci? Probabil nu ne-ar fi ajuns banii pentru salarii, dar era un început.

În dezbaterea din Parlament, reprezentantul Guvernului a fost ministrul muncii, dl. Pîslaru. Acesta ne-a vorbit doar despre asistați și trântori. Populismului de stânga i-a răspuns cu populism de dreapta. Din acest punct de vedere, nu s-a deosebit cu nimic de politicieni. Dna. Dragu, ministrul finanțelor, este ca și inexistentă.

La început de noiembrie și început de campanie nu avem nicio proiecție bugetară pentru anul viitor. În contrapondere la promisiunile partidelor, Guvernul tehnocrat ar fi putut să ne propună o schiță de buget, din care să vedem costurile fixe, ce nu se pot tăia, și marja ce rămâne în discuție pentru diverse proiecte: investiții, creșteri de salarii, proiecte sociale sau alte idei.

Dacă fac un pas în spate, aș avea de ales între o idee rezonabilă – creșterea veniturilor în două sectoare sub-finanțate, educație și sănătate – și nicio idee, un fel de lasă că știm noi mai bine. Ambele sunt ambalate în populisme ieftine. În această situație, nu văd de ce nu aș susține inițiativa Parlamentului.


Scrie un comentariu

Lobby și bumerang bancar

În mai 2015, Parlamentul a adoptat legea insolvenței persoanelor fizice („falimentul personal”). Ar fi trebuit să intre în vigoare în decembrie 2015. În urma lobby-ului agresiv al băncilor, guvernul (ăsta tehnocrat) a amânat intrarea în vigoare pentru decembrie 2016, prin OUG (da, mare urgență!).

Ulterior, la 12 octombrie, Parlamentul a decis să intre totuși în vigoare la 31 octombrie. Dar astăzi, în ultima zi, Președintele a trimis înapoi legea în Parlament. Lobby-ul bancar ține cu dinții de status-quo.

Doar că, între timp, nemulțumirea populară a lovit prin alte căi: legea dării în plată și legea conversiei creditelor în CHF. Ambele sunt exprimări ale aceleiași probleme: sunt persoane care nu mai fac față datoriilor și ar avea nevoie de un cadru legal care să le protejeze până se pun pe picioare.

Băncile nu au dorit așa ceva, ci doar să își jumulească clienții. Au respins involvența până când s-au trezit că vor avea și insolvență, și dare în plată, și conversie a creditelor… și ce-o mai inventa Parlamentul până în decembrie. Se poate spune că și-o fac cu mâna lor.

 banca-lesa


Scrie un comentariu

Famiglia Cosma din Republica Ploiești

Dlui. Mircea Cosma, fostul președinte al CJ Prahova, i se mai spunea și baron local. Oameni răi. Acum dl. Cosma are mici probleme personale, nu prea mai face politică. E ocupat să dea explicații la DNA.

Dl. Cosma și-a consolidat puterea baronială în vremea dlui. Adrian Năstase, care avea un colegiu bun, la Mizil. După ce dl. Năstase a fost condamnat și încarcerat, colegiul a devenit eligibil. La alegerile din 2012 a fost preluat de dl. Vlad Cosma, baronașul, cum ar zice oamenii răi. Dar și dl. Cosma jr. are același tip de probleme ca tatăl său, deci nu prea mai are timp de politică.

Acum nu mai sunt colegii, ci liste, dar prin retragerea dlui. Vlad Cosma ar fi rămas un loc liber. Păi nu e păcat? Așa că PSD a propus-o pe dna. Andreea Cosma, fiica, respectiv sora domnilor amintiți anterior.

Dna. Cosma e pricepută, competentă, are tot ce-i trebuie. Poate cu timpul să stea mai prost, că are unele preocupări colaterale. Și nu i-ar strica deloc, dar deloc!, puțin imunitate: și dânsa este implicată în aceleași afaceri investigate de DNA ca și tatăl, respectiv fratele domniei sale.

Bonus monden. Dna. Cosma, acum de ocupație notar, a încercat anterior și o carieră în showbiz. Iat-o mai jos în videoclipul piese Solo, care nu a avut succes, dar este suspectă de plagiat.

Continuă lectura


Un comentariu

Lista PSD pentru București

Lista PSD pentru Camera Deputaților, la București are tot felul de personaje interesante:

  • pe locul 3, dnul. Georgian Pop, deputat, șeful Comisiei de control al SRI. Servim patria!
  • pe locul 4, dna. Oana Florea, oengistă, directoarea Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului, o organizație prestigioasă fondată de dl. Dan „Felix” Voiculescu.
  • pe locul 5, dl. Mihăiță Varză, consilier general la București, ales recent pe listele UNPR. Care a fuzionat cu PMP. Deci ar fi… membru PMP? Să trăiască bine!
  • pe locul 6, dna. Diana Tușa, deputat PNL până de curând. S-a supărat la alegerilor locale pentru că partidul nu a desemnat-o candidat la primărie. Iată, și-a revenit repede. Întâmplător, soțul domniei sale are un organ de „surse” cu oarece influență în online.
  • pe locul 8, dna. Beatrice Tudor, consiliera personală a dlui. Liviu Dragnea. Va fi interesant de văzut dacă fosta consilieră personală, aleasă în 2012 la Teleorman, se va mai găsi pe liste. Ar putea face un grup de lucru împreună.
  • pe locul 9, dl. Liviu Pleșoianu, o persoană publică creată integral de Antena3, printr-un efort de marketing, aderent înfocat la valorile respectivului post de televiziune și ale patronului său.
  • pe locul 10, dna. Mirela Furtună, președinta TSD Tulcea, fostă consiliera personală a președintelui CJ Tulcea, până când a fost găsită incompatibilă de ANI. Grupul de lucru crește. La schimb, dl. Teodorovici va candida la Tulcea.
  • pe locul 12, dna. Aida Crăceru, fostă Catană, fostă angajată a CJ Teleorman (ahem!), fostă reprezentantă a unei firme de consultanță aflată în centrul unei investigații DNA ce mai include un fost președinte CJ, un fost deputat și actual eurodeputat și 35 de primari și viceprimari, toți de la PSD.
  • pe locul 13, dnul. Ciprian Necula, tehnocrat, secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, știți, cu ministrul acela rău care se ia de dl. Ghiță. Ce naiba, avem servicii, PMP, PNL, încape și un tehnocrat! Dă bine, că e rom.
  • pe locul 14, dna. Gabriela Podașcă, fostă stea în urcare a PSD pe vremea Ponta, încă purtătoare de cuvânt a partidului. Am notat-o aici doar pentru contrast cu cei de mai sus.

La București se vor alege 29 de deputați. Dacă PSD se apropie de cei 40% din sondaje, ar putea fi eligibile chiar 12-13 poziții, cu tot cu re-distribuiri.


8 comentarii

Cultură și sănătate: o discuție despre priorități

Acum câțiva ani, d. Daniel Barbu, atunci ministrul culturii, a fost forțat să demisioneze după ce a spus public că sunt prea mulți bani la programul național hiv/sida, comparat cu domeniul culturii. Aparent, prioritățile ministrului erau greșite: în condițiile unui buget limitat, cetățenii preferau să fie alocați bani mai întâi pentru sănătate. Dar dacă d. Barbu ar fi luat banii de la bolnavi și i-ar fi dat culturii, fără să zică nimic, oare ar fi rămas ministru.

Întrebarea nu e retorică. Astăzi, prioritățile par a se fi schimbat. Nu mai de parte de luna august, Ministerul Culturii propunea introducerea, prin ordonanță de urgență și fără dezbatere publică, a unei taxe noi: „taxa pe Internet” ar fi urmat să finanțeze cinematografia română. Dincolo de problema de constituționalitate, într-o țară care nu a rezolvat încă accesul la servicii de bază, ideea unei taxe pe care să o plătească toți, în beneficiul unui număr foarte mic de persoane, e cel puțin bizară. Documentul nu a fost adoptat, ca urmare a opoziției industriei telecom, dar nici nu a fost retras.

Luna aceasta guvernul a găsit bani pentru o achiziție controversată: va aloca 10 milioane de euro pentru achiziționarea unei opere de artă. Din nou, lipsește dezbaterea: de vreme ce avem 10 milioane de euro, ce putem face cu ei? „Cumințenia pământului” e doar un proiect. Un alt proiect ar putea fi noul Spital de Arși. În luna august, într-o discuție despre ministrul sănătății și primarul sectorului 1 rezulta un cost de aproximativ 3 milioane de euro pentru clădirea nouă, fără dotări. Primăria se obliga să facă o investiție în dotări, iar unele echipamente și mai ales personalul veneau de la actualul spital. E rezonabil să presupunem că diferența de 7 milioane de euro ar fi suficientă pentru a finaliza proiectul.

Nu am dat întâmplător acest exemplu. Guvernul actual a venit la putere pe fondul nemulțumirilor populare generate de accidentul din clubul Colectiv, și urmate de fiascoul tratării răniților din acest accident. În centrul eșecului a fost absența unei unități specializate în tratarea arsurilor, iar una din primele promisiuni ale guvernului a fost că va rezolva problema. Până acum, nu a rezolvat nimic, iar singura propunere concretă este cea primăriei sector 1. Ar avea nevoie de 3 milioane de euro pentru a fi demarată, dar… nu sunt bani. În schimb, sunt 10 milioane pentru statuetă.

Discuția este despre priorități. În condițiile în care există un fond disponibil și mai multe proiecte concurente, pe care îl alegi? Cum iei decizia? Răspunsul normal ar fi că prin dezbatere. Nu este și răspunsul guvernului.


4 comentarii

Băsescu, Ponta și Ghiță m-au convins de integritatea profesională a Codruței Kovesi

În țara corupției, a evaziunii fiscale, a abuzurilor și a incompatibilităților, trei oameni care până nu demult au avut puterea și acces la informații nenumărate, care au în continuare o rețea de relații, nu au găsit altă acuzație la adresa unui procuror decât că și-a plagiat doctoratul. Sigur că plagiatul e un lucru rău, dar această acțiune vorbește de la sine despre integritatea profesională (nu academică) a Codruței Kovesi.

Un fost președinte, un fost prim-ministru și un fost șef al Comisiei pentru controlul SRI s-au reunit pentru a terfeli reputația procurorului-șef al DNA. Cei trei au în comun că au probleme numeroase cu justiția, atât ei personal, cât și colaboratori apropiați sau membri ai familiei. Ei bine, tot ce au găsit aceștia de scos la iveală este un posibil plagiat al tezei de doctorat, și nici această acuzație nu e chiar nouă.

Plagiatul e un furt. Spuneam într-un articol anterior că ar trebui ca Universitatea de Vest Timișoara să analizeze cu celeritate cazul și să dea un verdict. Se pare că acest lucru se și întâmplă. Dacă decizia va fi de plagiat, Kovesi trebuie, cu regret, să plece.

Dar gândiți-vă acum la cum se comportă de obicei un demnitar „murdar” în România. Dacă nu ia mită, măcar își numește familia în funcții. Sau folosește coloana oficială în scop personal și își trimite subalternii la piață. Mai ales dacă e dintr-o instituție „de forță”, unde are acces la informații și date, abuzul e la el acasă. Băsescu, Ponta și Ghiță, luați împreună, au avut acces recent la toate informațiile din țara asta. Și n-au găsit nimic de Kovesi.

Până și acuzația plagiatului e o ciorbă reîncălzită. Ciuvică a aruncat-o pe piață în 2012, Kovesi s-a apărat, iar Ciuvică nu a mai reacționat să demonteze apărearea. Abia acum a revenit cu un fel de contr-argumentație, parcă ar fi la comandă. Povestea a început cu un ridicol Ghiță mergând să se auto-denunțe, dar „uitând” convenabil toate dovezile acasă. Apoi a încercat să îl împingă pe Ponta în față, sugerând că ar avea ceva dovezi olografe; Ponta, în stilul laș cu care ne-a obișnuit, a făcut pasul înapoi și n-a mai zis nimic.

Băsescu a încercat un fel de calomnie perfectă, cu „telefonul operativ”. Cică Kovesi ar fi folosit telefonul ăsta, care nu e niciodată înregistrat, să amenințe pe demnitarul să nu redeschidă subiectul plagiatului. Ar fi trebuit să fie calomnia perfectă pentru că e imposibil de dovedit într-un sens sau altul, că nu se înregistrează. Presupunând că demnitarul în cauză ar fi fost numit, ar fi ridicat din umeri: legea nu-i permită să zică ce a vorbit pe telefonul ăla. Doar că… nimeni n-a înțeles ce-i cu telefonul operativ și povestea a murit repede.

Pe scurt, Băsescu, Ponta și Ghiță, împreună, au reușit să găsească în trecutul lui Kovesi doar umbra unui posibil plagiat la doctorat. Asta spune ceva despre integritatea profesională a Codruței Kovesi. Ceva de bine.

basescu_kovesi_ghita


2 comentarii

Cinismul și piața opiniei

Sunt oameni care trăiesc din opinie – pe site-uri, pe bloguri, pe FB. Unii la propriu, adică meseria lor e să își spună opinia, iar cititorii să se minuneze și să le aducă venituri. Alții la figurat, adică una din bucuriile importante ale vieții lor e să fie mai deștepți ca alții.

Există și o piață a opiniei. Numărul cititorilor e constant, deci cei care le vor clickurile se întrec între ei. Iar atunci când vrei să arăți că ești mai deștept ca altul competiția e implicită. În unele situații, e o piață a naibii de concurențială.

În general, partidele politice nu sunt competitori, ci subiect pe piața asta. Unii ne explică ce vor partidele. Alții își arată deșteptăciunea pe seama partidelor. Mai sunt și din cei plătiți de partide să aibă o opinie.

Dar în general partidele sunt utile pe piața opiniei. Majoritatea generatorilor de opinie practică cinismul. Unii pentru că știrile rele se vând mai bine. Alții pentru că e mai ușor să îi faci pe alții proști decât să arăți că ești deștept. Cinismul e și un alibi bun să stai pe margine și să te pricepi la orice, fără să faci nimic.

Un partid ca USR iese din schemă. O dată că USR însuși, dar și membrii săi, sunt generatori de opinie, deci sunt în competiție pe piață. Apoi, pentru că dacă chiar s-ar dovedi un partid altfel, nu bun, dar măcar mediu, cinismul ar începe să semene tot mai mult a meschinărie. Nu e de mirare că USR e criticat pentru orice gest sau vorbă, mai abitir decât orice alt partid: așa e pe piața asta.

Astăzi USR și-a publicat programul politic. Pentru liniștea mea, mi-am propus să nu citesc niciun comentariu inteligent despre programul USR.


8 comentarii

Nu votați hipsteri, avem super-ofertă la corupți!

Co-președintele PNL, al doilea partid ca mărime, este investigat penal pentru o operațiune de finanțare ilegală a partidului, inclusiv o șpagă grasă pentru el.

E un moment excelent pentru PSD, primul partid, să capitalizeze scandalul și să ia un avans considerabil. Ah, stai. Unicul președinte al PSD e deja condamnat pentru fraudă electorală și investigat în alte dosare.

Nu-i nimic! Vin din urmă partide noi, care să schimbe clasa politică. ALDE! Care e condus de… domnul acela investigat penal în vreo două dosare. Iar deputatul care le-a vorbit deunăzi de integritate, a fost exclus din partid. Atunci PMP! Liderul său are doar ceva dosare vechi, dacă nu ții cont de noua investigație privind finanțarea ilegală a campaniei, în care sunt implicați fiica sa și colaboratori apropiați.

Nu-i nimic, există întotdeauna UDMR. Liderul lor e poet, nu are dosare; păcat că o bună parte din parlamentari și vicepreședinți sunt investigați sau incompatibili. Se naște și noua speranță, PRU, dar cum se naște, cum a devenit magnet pentru corupții ce nu mai au loc prin alte partide.

Desigur, nu se pune problema să votăm USR. Se știe că Nicușor Dan e hipster.

banii-in-plic


18 comentarii

Kovesi, plagiatul, Timișoara

Chestiunea acuzației de plagiat la adresa dnei. Kovesi este una serioasă și nu ar trebui să ne facem că nu există sub scuza simplistă „doar nu ne uităm în gura lui Ghiță și Băsescu”.

Cu aceștia doi vârf de lance, subiectul va fi rostogolit pe televiziuni și va face mult rău credibilității unor domenii esențiale: justiția și educația. Progresul anti-corupție este reversibil dacă pierde sprijinul popular. Iar cercetarea românească are mare nevoie să se continue micile succese anti-plagiat.

Apărarea procurorului-șef DNA este subțire pentru că se bazează pe decizia unei comisii care a spus, cam în aceeași perioadă și aceleași condiții, și despre un alt demnitar, d. Ponta, că nu a plagiat. Ulterior, s-a dovedit contrariul în cazul dlui. Ponta. La fel se poate întâmpla în cazul dnei. Kovesi.

Pentru a lămuri subiectul, avem nevoie de o nouă analiză. Probabil este dificil, legal vorbind, să fie începută de CNATDCU. Tot cazul Ponta ne arată cum se poate descâlci problema. Comisia de Etică a Universității București, unde a primit Ponta titlul, a inițiat o nouă verificare.

Dna. Kovesi și-a primit doctoratul la Universitatea de Vest. Aceasta are o Comisie de Etică. Ar fi momentul ca aceasta să arate că există oarece demnitate sub sloganurile care preamăresc calitățile bănățenilor.


2 comentarii

Papagalii pufoși ai lui Ponta

papagali-pufosi

Gata, ne-am lămurit cu Ponta. Dar cum rămâne cu ceilalți, cu papagalii pufoși ai lui Ponta?

Dragnea a anunțat că Ponta va candida pe listele PSD. Nu a spus-o oricum, ci așa, cu un zâmbet șmecher de mafiot: „Ponta a venit aseară la mine acasă și am vorbit”. Înțelegeți voi, nu a fost așa, o întâlnire între egali, la sediul partidului sau la Parlament. Nu, nu. Ponta a venit umil la șef acasă, seara. Cum se ducea Geoană la SPA la Vântu.

„Am vorbit despre Romania, despre PSD si despre viitor”. Adică jupânul i-a explicat fiului rătăcitor cum stă treaba. Cine e șeful. Ce trebuie să facă pentru a avea și el coledgi, să nu rămână pe dinafară. Și a înțeles: „Va lupta alaturi de mine”, conchide Dragnea. Bun, ne-am lămurit cu Ponta.

Dar când și-a început gambitul disperat, Ponta și-a trimis niște pioni să mute la PRU. Ce le-o fi zis? „Mergeți voi înainte, că vin și eu”. Mutarea era oricum riscantă: PRU e jumătate de procent. Cu toți banii lui Ghiță și chiar și cu notorietatea lui Ponta, pragul de 5% era oricum departe. Fără Ponta, Diaconu se întoarce la rolul de nou bufon politic, dar fără succesul răposatului bufon consacrat.

Cei câțiva deputați și senatori se vor bucura probabil de pensiile pe care și le-au votat cu sârg, că Parlament nu mai pupă. Pe mogulul Ghiță îl așteptăm la Beciul Domnesc. Iar papagalul de serviciu rămâne ex-sociologul guvernamental, care își încheie proaspăta carieră politică în mijlocul Patrulei lui Vlad-Țepeș, ajutând bătrânele să treacă strada.


Scrie un comentariu

Despre amenințarea PRU la marele PSD

Nu cred că există vreun plan de destructurare a PSD, ci doar o luptă internă pentru „coledgii”.

În viitorul Parlament vor fi 466 de deputați și senatori. Cu o marjă de siguranță, PSD vizează cam 35% din locuri, adică 160. La partid, lupta internă se dă pentru a ajunge în primii 160 pe listele de la județe (mai sunt și calcule de la județ la județ, dar să nu intrăm în detalii). O parte dintre acestea, cam 20-30, sunt rezervate de conducerea partidului pentru alianțe cu diverse partidulețe sau grupuri de interese ce pot să aducă resurse utile.

Continuă lectura