La colțu' străzii

Iohannis și justiția

16 comentarii

iohannis si justitiaPreședintele Iohannis a participat astăzi la ședința CSM și a avut ocazia să aibă prima sa intervenție publică pe tema justiției. Aceasta nu este pe primele locuri ale agendei cetățenilor, dar este printre cele care au făcut diferența la ultimele alegeri. Nu este pe primele locuri pentru că nu are loc de locuri de muncă și nivel de trai, preocupări normale într-o țară afectată de sărăcie și criză economică. Dar a făcut diferența pentru că o bună parte din votul anti-Ponta ce l-a propulsat pe Iohannis câștigător al alegerilor a venit tocmai din încercările repetate ale PSD de a evita rigorile legii. Am observat că discursul președintelui a supărat deja nucleul dur al celor ce consideră că lupta anti-corupție este prioritate zero a României. Ca exemplu, Dan Tapalagă este supărat de referirile la MCV din discursul lui Iohannis, dar sunt destui alți auto-declarați corifei ai anit-corupției foarte supărați, mai ales prin rețele sociale. Am mers la sursa declarațiilor, adică discursul publicat pe pagina oficială la președinției, ca să înțeleg ce anume a determinat supărare. Am descoperit însă un discurs bun, cu care sunt în mare măsură de acord. Mai mult, am văzut un accent pe care nu l-am mai întâlnit la președintele Băsescu, anume importanța respectării drepturilor fundamentale în exercitarea justiției, și mi-a plăcut mult acest lucru. Dar să le luăm pe rând, în ordinea din discurs.

1. Avertisment cu privire la personalizarea conducerii parchetelor

„instituțiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituțiile nu „aparțin” conducătorilor.”

Sunt de acord cu afirmația și cred că trebuie găsit un echilibru. Este foarte adevărat că instituțiile au nevoie de „eroi” atunci când se află în tranziție, în schimbare către un model mai bun. Daniel Morar sau Laura Codruța Kovesi au jucat sau joacă acest rol, dând un exemplu colegilor procurori, la fel Lidia Stanciu la Înalta Curte. De la un punct încolo, într-o cultură care se bazează prea mult pe așteptarea unui erou salvator, crește riscul ca cei mult-lăudați să ajungă să se creadă de neînlocuit și să facă orice ca să rămână în funcție. Sigur că depinde de caracterul persoanelor respective. Daniel Morar este un excelent exemplu pozitiv, plecând demn atunci când și-a terminat mandatul. Poate că avertismentul președintelui este puțin cam dur, mergând aproape personalizat către Kovesi, dar nu cred că este deplasat. Subliniez și că avertismentul este ambalat într-un mesaj mai large de sprijin al consolidării instituționale.

2. Prezența magistraților în CSAT

„este util să luăm în discuție dacă nu cumva între membrii CSAT ar trebui să se regăsească și procurorul general, nu o persoană anume, ci instituția procurorului general.”

Sunt doar parțial de acord. Cred că este o idee bună ca toate puterile să fie reprezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Dar nu sunt convins că procurorul general este alegerea cea mai potrivită, ci mai degrabă președintele Înaltei Curți. O altă variantă este un reprezentant al CSM, sau chiar doi (un judecător și un procuror). Oricum, subliniez că Iohannis a invitat la o dezbatere publică pe această temă, un gest mai rar întâlnit la predecesorul său, care de obicei avea directive, nu invitații la dialog.

3. Drept de inițiativă legislativă pentru magistrați

„cred că CSM, Înalta Curte și Parchetul General ar trebui să poată avea inițiativă legislativă pentru că reprezintă instituțiile de aplicare a legii, respectiv de guvernare a justiției.”

Propunerea se potrivește bine cu sistemul actual și nu cred că va genera un dezechilibru al puterilor. Guvernul, adică puterea executivă, are drept de inițiativă legislativă și nimeni nu se revoltă din această cauză. În aceeași logică, și puterea judecătorească ar trebui să aibă același drept. Atenție, vorbim de inițiativă, nu de substituire. Vorbim de proiecte de legi asupra cărora decide Parlamentul, nu de ordonanțele de urgență de care abuzează guvernul. Inițiativa legislativă înseamnă exact atât: că o propunere este trimisă Parlamentului. Acesta rămâne singurul cu drept de legiferare, adică de decizie asupra propunerii.

Aș comenta însă extinderea dreptului de inițiativă legislativă la atâtea instituții. Cred că trebuie cumva reglat astfel încât una singură să aibă rolul de comunicare cu Parlamentul. Așa cum doar guvernul trimite proiecte legislative și nu fiecare minister sau agenție în parte. Probabil că CSM este cea mai bună alegere, iar Consiliul poate avea proceduri prin care să primească propuneri de la alte instituții.

4. Promisiunea garantării integrității cadrului legislativ

„Un alt obiectiv pe care îl vom asuma împreună este garantarea integrității instituționale și funcționale a instituțiilor din sistemul judiciar. Aceasta este o chestiune ce ține de președinte întrucât orice tentativă de modificare a legislației în domeniul justiției trebuie sa treacă de promulgare.”

Aici nu cred că sunt necesare multe comentarii. Iohannis a transmis magistraților mesajul corect: dacă Parlamentul va încerca să abuzeze de poziția sa (vezi „marțea neagră”), președintele va interveni, în limita puterilor sale, măcar întârziind lucrurile pentru ca magistrații să știe ce se întâmplă.

5. Prevalența drepturilor fundamentale

„Justiția se face cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților civile, inclusiv a prezumției de nevinovăție și a dreptului la imagine […] este fundamental ca mijloacele de investigare să fie folosite în condiții de deplină concordanță cu Constituția și cu reglementările internaționale și doar sub controlul unui magistrat judecător […] atât în materie civilă, cât și penală, actul de justiție trebuie îndeplinit într-un termen rezonabil, în mod unitar și cu garantarea tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.”

Un mesaj important și mai rar transmis în goana noastră anti-corupție. Sigur că ne place să îi vedem pe Năstase&Co defilând pe la parchet și prin tribunale, e o revanșă a frustării pe care ne-au produs-o. Uneori uităm însă că și ei au drepturi și acestea trebuie respectate, pentru că orice încălcare deschide poarta unor abuzuri. Nu e în regulă să acceptăm încălcarea unor drepturi, nici măcar în numele anti-corupției. În acest context, Iohannis a atras atenția asupra scurgerilor de informații din dosare în lucru către presă, inflamând menționații corifei anit-corupției. Dar, ca principiu, are dreptate.

Mai mult, a scăpat neobservat o frază importantă, pe care am îngroșat-o în text. Doar în acest an SRI a încercat trei legi „big brother”, la care se adaugă o inițiativă ANAF, toate viciate de același tip de abuz: accesul instituțiilor de control la date cu caracter privat în absența unui mandat de la un magistrat. Este o schimbre importantă față de optica președintelui Băsescu și nu mă surprinde că imediat canale mediatice apropiate SRI au sărit ca arse.

6. Ridicarea MCV

„a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită și să se constate că acele condiționalități, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite. Așadar, cred că unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, toate instituțiile din Justiție, dar și Parlamentul și puterea executivă trebuie să își dea concursul pentru ca, atunci când actualul CSM și actualul Parlament își termină mandatele, să putem bifa împreună această reușită.”

Mesajul în sine mi se pare corect: MCV nu este un scop în sine. Dacă reușim să îndeplinim toate condiționalitățile, este firesc ca monitorizarea să înceteze. Contra-argumentul este că dacă dispare și MCV, cine mai ține în frâu abuzurile? Nu prea are logică: dacă mecanismele instituționale se consolidează, abuzurile fie nu apar, fie sunt tranșate intern încă din stadiul de tentativă. Dincolo de acordul de principiu, sunt totuși sceptic că avem vreo șansă să rezolvăm problema până în 2016, ținând cont de configurația actualului Parlament și de cum funcționează partidele politice.

Trăgând linia, sunt de acord cu majoritatea afirmațiilor și propunerilor președintelui, iar acolo unde consider că detaliile trebuie analizate mai atent, constat că ne aflăm în fața unei invitații la dialog și nu a unui verdict ferm. Pe scurt, îmi place cum noul președinte abordează tema justiției.

16 gânduri despre „Iohannis și justiția

  1. Ar trebuie sa fiu superfericit de punctul 5, dar profit de o analiza interesanta ca sa critic punctul 3.

    Cred ca este o greseala sa acordam un drept de initiativa legislativa prea multor institutii. Si asa vedem ca SRI se foloseste de Guvern pentru a-si propune propriile legi pe care le sustine fatis in Parlament (vezi legea securitatii cibernetice) , si asa vedem ca ANCOM scrie legile din domeniul comunicatiilor pentru in MSI imberb – si asa vedem extinsa in mod eronat dreptul de a propune legi si am ajuns intr-o supralegiferare pornita de la dorinta de a vedea in legi fiecare mic aspect care il doare pe Gigel.

    Este gresit. Institutiile care au rolul principal de a aplica legea nu ar trebui sa fie si cei care o emit, pentru ca altfel este aceiasi institutie care centreaza si care da cu capul. Si se duce dracului separatie puterilor in stat. Gandeste-te cum ar fi ca Parchetul general sa vina cu o lege de largire a drepturilor ref. la cine poate sa faca o interceptare si apoi sa faca presiuni asupra parlamentarilor (ca pot sa o faca) daca nu se adopta. E deja scary….

    De fapt acum CSM si altii au dreptul prin MJ sa propuna modificari de acte normative la ce ii doare…

    Ceea ce ar trebui in schimb sa fie este o obligatie a a primi un aviz scris si publicat in Monitorul Oficial al CSM sau al ICCJ pe toate actele normative. Avizul ar avea rol consultativ. Evident, institutiile ar putea sa nu considere necesar in toate situatiile sa emita acel aviz – in special pe subiecte de nisa – dar ar fi la latitudinea lor.

  2. ma enerveaza la culme debusolarea sustinatorior lui basescu si udrea care au luat locul antenei3!!!! s-au obisnuit cu mahalaua si acum ceva de bun-simt ii deranjeaza profund!

  3. Punctul 2. Prezența magistraților în CSAT.
    Procurorul General face parte din puterea judecatoreasca, restul CSAT e putere executiva (presedinte, premier, ministrii, sefii servicii). Deciziile se iau cu unanimitate. Ce facem, punem puterea judecatoreasca sa raporteze celei executive? Intrebarea se mentine si pentru propunerile dvs. (presedinte ICCJ, CSM). De ce sarim peste puterea legislativa? Ce facem cu principiul separatiei puterilor in stat. Ne stergem pe undeva prin spate cu el?

  4. discursul este excelent pentru o țară normală. pentru una în care politicienii s-au crezut tot timpul deasupra legii, e periculos. tot nu reușesc să realizez unde a văzut iohannis superputerea aia a justiției. sau când drepturile marilor corupți au fost încălcate?

  5. și oricum, ovidiu, în locul tău m-ar îngrijora faptul că antena 3 transmite același mesaj ca tine.

  6. Referitor la punctual 3: pai cam are deja puterea de „initiativa” legislativa, poate nu direct, ci indirect cand judeca anumite cazuri si, indirect, schimba sau adauga la lege.

  7. @Bogdan: La drept vorbind, dacă Parchetul vrea musai să scrie o lege, găsește și acum pe cineva să o promoveze și apoi pune presiune pe parlamentari. Exact așa face SRI. Eu prefer să o facă pe față. În plus, chiar cred că magistrații ar putea să vină cu propuneri interesante, cel puțin în domeniilor lor de interes.

    @Barengott: Bună observația, puterea legislativă nu e reprezentată în CSAT. Asta invalidează argumentul meu. Atunci ar trebui să intre și ei. Spre exemplu, președinții camerelor, să facă și ei ceva util.

    Mai serios, privind din această perspectivă, cred că Iohannis a asimilat cumva Parchetul cu serviciile. Asta nu e deloc în regulă.

    @berenger: Se poate întâmpla ca uneori să am aceeași opinie cu cineva de la Antena 3. Mi se pare un binevenit semn de normalitate. Cât despre Fenechiu, e dreptul lui să scrie ce vrea și e dreptul nostru să râdem de ce scrie el.

    @Emil: Nu e chiar așa. Curțile nu pot să adauge la lege, ci doar să lămurească unele prevederi. Nu e ca în Anglia.

  8. CSAT trebuie lasat asa cum e el acum. Nu acolo trebuie schimbat ceva.

  9. Sunt curios dacă după acest discurs, echipa Iohannis va reveni în spațiul public cu o analiză care să susțină propunerile făcute. Abia atunci vom începe să vedem seriozitatea demersului.

  10. Referitor la MCV: eu astept ca parlamentarii care au fost scutiti de urmarirea penala sa demisioneze (Vosganian, Chitoiu si mai era unul de la PNL). Apoi astept ca toti condamnatii cu suspendare sa demisioneze din functiile publice si sa fie exclusi din partide (Chiuariu e cel mai notoriu exemplu, dar mai sunt si altii). Apoi vreau sa mai vad urmatoarele cereri de ridicare a imunitatii, sa vedem ce face parlamentul cand nu mai are presiunea de 3 zile dupa alegeri. Apoi vreau sa vad macar un membru din parlament revocat dupa decizie de incompatibiliate data de ANI (sa ne amintim ca pe acel Akos l-au presat sa demisioneze ca sa nu il revoce parlamentul si sa-si creeze un precedent). Apoi mai vorbim de ridicarea MCV-ului.

  11. In CSAT se discuta teme legate de securitate nationala, aparare si politica externa. Ce sa faca un procuror acolo? Ocazional se mai discuta teme legate de coruptie sau evaziune fiscala. Dar e ministru de Justitie acolo.

  12. Mi-a plăcut analiza, cu două amendamente:
    1. Morar nu a plecat „demn”, ci după nu ştiu câte prelungiri şi interimate, doar în urma „Acordului de colaborare instituţională” poreclit „Pact de coabitare”. Nu a plecat la vreun parchet din provincie, ci la ditamai Curtea Constituţională, De fapt, el nici nu trebuia să conducă vreodată un parchet.
    2. CSAT se ocupă cu pericolele asupra ţării, astfel încât un judecător (şeful ÎCCJ) nu are ce căuta pe-acolo, însă şeful Parchetului General, da; pentru că poate armoniza unele acţiuni de investigare.

  13. ”1. Avertisment cu privire la personalizarea conducerii parchetelor” – Da, e foarte bun, în principiu, apropo de instituții în general. De exemplu, președinția. Ar fi fost excelent și pentru fostul primar al Sibiului, de altfel. În schimb, cum se aplică acesta parchetelor, habar nu am, caz în care mă întreb care e noima pasajului. Da, conducerile parchetelor sunt trecătoare, au mandat. Ca și politicienii de altfel.

    ”2. Prezența magistraților în CSAT” – O mică aiureală, din multe puncte de vedere, fie și dacă nu includem în discuție instituția în sine. Pentru cine nu știe, conform legii CSAT adoptă decizii în chestiuni specifice din sfera siguranței naționale. El e format practic din cei doi poli ai puterii executive (președinte+premier), plus oamenii lor – adică oameni care, la o adică, pot fi schimbați de unul dintre cei doi, după plac. Conform legii, însă, procurorul general are un mandat de 3 ani și nu poate fi schimbat după plac. Sunt curios ce facem dacă PG se opune, din cine știe ce motive, unei decizii de siguranță națională. Schimbăm legea CSAT pentru acest caz? Facem din PG un post precum cel de ministru/consilier, care poate fi schimbat oricând? Sau așteptăm 2-3 ani, să vină în post unul mai puțin încăpățânat? Eh, mici întrebări pentru o mică tâmpenie negândită. Nu văd la ce ar ajuta prezența PG în CSAT, măcar, ca să contrabalanseze asta.

    ”3. Drept de inițiativă legislativă pentru magistrați” O prostie ridicolă. E lipsa de înțelegere a ce înseamnă mandat politic, ce rol au instituțiile politice și așa mai departe. E o lovitură dată perspectivelor de reformă a sistemului politic, una din modificările ESENȚIALE este oprirea sufocării parlamentului de inițiative legislative, chestie care face extrem de dificil ca acesta să-și intre în rolul legislativ. Urmarea este că sistemul e forțat să recurgă la proceduri de delegare, atât a legislației secundare – o imensă problemă, netratată aproape de nimeni(!!) – cât și la delegarea legislației primare. Într-un sistem normal, agenda(!) legislativă a parlamentului este stabilită aproape exclusiv de guvern, iar legislația primară nu este delegată decât excepțional.

    ”4. Promisiunea garantării integrității cadrului legislativ” – În fine, ceva care sună bine. Prea vag, din păcate, dar bine.

    ”5. Prevalența drepturilor fundamentale” – Da, drepturi sunt călcate în general oamenilor simpli, și despre asta nu se spune mai nimic, nici măcar după ce li se dă dreptate, iar și iar, la CEDO. În schimb, problema pare să fie cu Adrian Năstase, care n-a reușit să treacă de faza admisibilității. A. Năstase care chema presa la percheziții și apoi se plângea de spectacolul pus la cale de procurori, sau care făcea regulat conferințe de presă în care mințea apropo de ce se întâmplă la anchete și proces, după care dădea ochii peste cap apropo de justiția televizată.

    ”6. Ridicarea MCV” N-ar trebui spus aici pe cine arată cu degetul ultimele MCV-uri? Hm? Facem ceva cu imunitățile alea, să nu mai fie blocate în parlament anchete? Spunem, cu subiect și predicat, că legi generale de amnistie sunt excluse pe viitor? Că nu dezincriminăm infracțiuni la cererea vreunui Hrebe, vizat personal? Că nu îl vom mai avea pe Bogdan Ciucă adoptând legi noaptea, închiși cu câțiva membri din comisia juridică, prin nu-știu-ce sală din parlament? Oferim vreo garanție că problemele din ultimele MCV-uri nu se vor mai repeta? Dacă da, atunci da, e și în interesul public ca să fie ridicat MCV-ul. Dacă nu, e doar o păcăleală și pentru Comisie, și pentru interesul public.

  14. Cum se face ca nu spuneti nimic despre afirmatia presedintelui despre justitie ca „superputere”?
    Va credeam mai obiectiv.

  15. vorba lui florin cîțu: când ai nevoie de o oră ca să explici un discurs de 10 minute, problema e la discurs, nu la auditoriu

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.