La colțu' străzii

Ordonanțe de urgență și drepturi fundamentale

10 comentarii

victor ciorbeaConstituția României îmi părea destul de precisă cu privire la utilizarea ordonanțelor de urgență în domeniul drepturilor fundamentale. Articolul 115 prevede expres că „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. S-ar zice că textul este destul de clar: domeniile enumerate nu pot fi reglementate prin ordonanță de urgență. Am aflat astăzi, prin bunăvoința lui Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, că nu e așa simplu, iar Curtea Constituțională are altă opinie.

Folosirea verbului „afectează” de către legiuitor dă naștere unei discuții juridice. Unii specialiști consideră că interdicția de a folosi ordonanțe de urgență se aplică doar dacă actul are consecințe negative – deci, „afectează”. Altfel, dacă rezultatul e pozitiv, ele ar fi permise. În 1998, Curtea Constituțională a admis această interpretare. Se ridică însă întrebarea esențială: cine evaluează dacă rezultatul este pozitiv? Potențialul de abuz este uriaș, mai ales în domenii controversate. Și tocmai Victor Ciorbea ne arată, involuntar, cât de serioasă este această întrebare, analizând ordonanța privind legea educației.

Avocatul Poporului a publicat astăzi un răspuns detaliat la sesizările cu privire la ordonanța 49/2014, adică cea mai recentă modificare a legii educației. Petițiile adresate AvP au privit mai multe nereguli: absența urgenței; afectarea unor drepturi fundamentale; și chestiuni de fond, probleme ale unor articole din ordonanță. Aparent, Victor Ciorbea răspunde tuturor acestora, respingându-le. Nu voi intra în chestiuni de fond, pentru că discuția e prea lungă. În legătură cu absența urgenței, punctez doar că Ciorbea se preface că nu vede problema. El identifică două aspecte care ar fi trebuit reglementate urgent, înainte de începerea anului școlar (chiar și acestea sunt discutabile) și prin urmare consideră urgența justificată, deși ordonanța este foarte eterogenă și se referă la numeroase probleme nu doar la cele presupus urgente.

Însă marea problemă a comunicatului AvP este în zona drepturilor fundamentale, pentru că exprimă o poziție de principiu pe care ne așteptăm să o regăsim în întregul mandat al lui Ciorbea. Plecând de la articole publicate de doi juriști (Ion Deleanu, respectiv I.T. Ștefănescu), precum și de la decizia 1189/2008 a CCR, oferă următoarea interpretare a art. 115:

În celelalte domenii prevăzute de text, inclusiv în cel al drepturilor si libertăţilor fundamentale, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.

Prin urmare, Avocatul Poporului s-a simțit dator să verifice dacă efectele sunt pozitive și „a cerut si punctul de vedere al personalului de specialitate din
domeniul preuniversitar si universitar, al sindicatelor si al societăţii civile”. Nu știm exact cui a cerut Victor Ciorbea punctul de vedere, dar aflăm că „s-au primit răspunsuri de la Consiliul Naţional al Rectorilor si de la trei Federaţii sindicale: Federaţia Naţională Sindicală ”Alma Mater”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ si Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”. Toți aceștia au fost de părere că ordonanța e bună. Nu e nicio surpriză, sunt exact cei ce au spus public că au participat la scrierea ordonanței și de altfel sunt beneficiarii direcți ai unor prevederi ale textului. Pe de altă parte, Victor Ciorbea a avut întâlniri și cu petenții, despre care nu putem decât să presupunem că au avut opinia contrară. Însă aceștia nu au fost considerați „specialiști”, deci opinia Avocatului Poporului este fundamentată exclusiv pe punctele de vedere ale celor ce au un interes direct în actul normativ (nu cred că e o coincidență că Victor Ciorbea și-a început cariera publică într-un sindicat). Nu au fost consultate nici măcar acele universități (de altfel cele mai mari din România) care și-au prezentat public poziția critică la adresa ordonanței și au precizat că nu au fost consultate de Consiliul Rectorilor. În aceste condiții, concluzia Avocatului Poporului vine de la sine:

În concluzie, se consideră că modificările aduse Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 constituie un pas important în procesul de creare a unui sistem educaţional previzibil, transparent, dar mai ales echitabil.

Remarcați acel impersonal „se consideră”…

Exemplul este elocvent. Orice punct de vedere poate fi „demonstrat” întrebând „specialiști” bine aleși. Dă guvernul o ordonanță prin care schimbă sistemul electoral, are efecte pozitive? Să întrebăm oamenii care se pricep, ori cine se pricepe mai bine ca domnii Nicolicea, Hrebenciuc, Anghel, Dragnea, cei care se ocupă cu asta, nu? Sau o ordonanță prin care se fac unele precizări la regimul proprietății, e bună oare? Păi un mare specialist, fost președinte, ne poate spune că oricum proprietatea e un moft. Cele două exemple sunt exagerate în mod voit, dar problema e acolo. Singurul care poate sesiza CCR asupra ordonanțelor de urgență este Avocatul Poporului, iar acesta are la dispoziție acoperirea legală pentru a decide practic arbitrar dacă ordonanță e „bună” sau „rea”.

Aș merge mai departe. E o problemă și cu decizia Curții din 1998, pentru că și judecătorii Curții se vor afla în situația ingrată de a spune dacă efectele sun pozitive sau nu. O astfel de decizie aparține Parlamentului și doar lui, căci acesta are legitimitata și responsabilitatea politică. Ar fi mare nevoie de o dezbatere publică pe marginea jurisprudenței CCR în acest sens, pentru că în cei 16 ani de la decizia precedentă noi toți am mai învățat unele lucruri.

10 gânduri despre „Ordonanțe de urgență și drepturi fundamentale

  1. Daca tot citam din constitutie, am si eu una (de fapt sunt 2):
    Art115 (1)
    Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

    Art73, (3)
    Prin lege organică se reglementează:
    (n) organizarea generală a învăţământului;

    Din ce inteleg eu din coroborarea celor 2 paragrafe din constitutie, orice ordonanta de urgenta care atinge legea invatamantului este neconstitutionala.
    Mai mult, orice ordonanta care atinge vreo lege organica este neconstitutionala.

    PS Legea referendumului este lege organica.

  2. De ce sunt romanii slabi de constitutie? Pentru ca pe ultimele trei le-au facut comunistii.
    Principiul care se aplica legilor in general, Constitutiei in special si copiilor in mod direct: „Eu te-am facut, eu te calc in picioare”.
    In aceste conditii, respectul fata de lege aratat de oamenii politici, parlamentari si in special de membrii celui mai mare si influent partid din Romania – PCR-FSD-PSDR-PSD-USL-U$D, este total absent. Normal, sunt demnii urmasi ai ilegalistilor(adica nelegiuitilor) din partidul fondator, PileCunostinteRelatii.

  3. @Viorel
    Stimate domn, art. 115 discuta despre ordonantele simple. Adica ordonante si atat, o categorie aparte de acte normative. Acestea, intr-adevar, pot fi date doar in domeniul legilor ordinare. Ele pot fi date doar in timpul vacantelor parlamentare, daca Parlamentul aproba asta printr-o lege de abilitare; daca nu, Guvernul nu poate da nicio ordoananta. Ordonanta cu pricina este in schimb o ordonanta de urgenta, care se poate da, atunci cand avem o situatie care impune graba si trecerea peste capul Parlamentului, in timpul sesiunilor parlamentare. Este alta categorie de acte. Asadar, comparati mere cu pere.

  4. @Viorel: Așa cum spune și Marian, art. 115 se referă la două tipuri distincte de acte: ordonanțele simple și cele de urgență. Cele din urmă pot reglementa și domenii organice. Ultima frază din alineatul (5) vorbește explicit de această situație („Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)”).

  5. Jocul cu mărgele de sticlă – o carte uitată decenii, și reînviată-n anii 70-80: despre arta rostogolirii vorbelor, înt-un spațiu alb de sens. Muzică pură – ”a stelelor” să zicem (a fost înregistrată); pură fiindcă fără vreo intenție artistică, doar o manifestare a prezenței.
    Așa arată analiza cuvîntului ”afectată”. Nu știu prin ce ingeniozitate se poate vorbi despre afectare pozitivă sau negativă, cînd sensul e clar: prejudiciată, știrbită, împuținată – oricum, o acțiune cu efect negativ.
    Asta-mi amintește despre altă bazaconie – calități bune sau rele. Deși calitățile sîn însușiri/deprinderi bune, iar năravurile – dimpotrivă. În schimb, n-am văzut ”năravuri bune” decît prin artificiu stilistic – și-acela, între ghilimele.
    Acum, se mai poate broda pe tema urgenței – care necesită aplicare imediată. În domeniul învățămîntului, de pildă, e greu de-nțeles urgența – era învățămîntul în pericol de dispariție, și numai printr-o acțiune urgentă putea fi salvat?
    De fapt, îmi pare că explicația e mai simplă, și-ncă în afara dezbaterii semantice/ juridice. E un act de comoditate executivă, posibilă doar în condițiile unei autoritare guvernări. Care nu-și ma complică existența cu trecerea prin parlament – pe care-l domină clar – fiindcă rezultatu-i tot același. Doar că-ntîrzie unele hotărîri – și nu neapărat pe cele cuprinse în OUG; posibil, agenda parlamentului trebuie să fie cît mai simpă fiindcă urmează campania electorală și – chiar de-i prezidențială, și nu generală – deputații și senatorii trebuie trimiși în tranșeele electorale, să lupte la baionetă pentru candidatul lor.
    Sper că sîntem de acord că, aici, PSD și ACL au aceleași interese.
    Pe de altă parte, inversarea raportului de forțe dintre parlament și guvern, datorită căreia ”aleșii noștri” sînt simpli votanți, ca-n vremea MAN, este reala și grava problemă constituțională a statului nostru democratic. Ciclu electoral după ciclu electoral, guvenările și președinții au peseverat pe linia aceasta, ceea ce arată – încă o dată deși nu mai era nevoie – că parlamentul e format din yesmen (fără coloană vertebrală, am spune noi). Astfel că e de-nțeles orice guvernare care le acordă fix atîta importanță cîtă merită – mică spre defel.
    Nu sugerez că alte parlamente ar fi formate doar din oameni verticali, ba chiar din juriști/economiști – doctori în științele lor, capabili a vota orice lege, în deplină cunoștință de cauză. Nu-i posibil, iar acesta e un risc asumat al democrației parlamentare. Însă altele țin la forma constituțională a dezbaterii. Așa-ncepuse a funcționa și parlamentul nostru, pînă ce greva parlamentară a PSD – din timpul guvernării CDR – a atras atenția că se profila un nou tip de guvernare democratică – tirania majorității.
    Bineînțeles că, imediat ce a ajuns iar la putere, PSD a folosit din plin ”metoda” – și nu doar pe aceea (dac-ar fi s-o amintim numai pe cea a politizării instituțiilor de tot felul). Iar de-atunci încoace, ”cutuma” bate constituția.
    În sens juridic – cred – ne-ar ajunge o constituție de tip anglo-saxon, la care să tot adăugăm amendamente. Chiar mă gîndesc că practica ”OUG -principal izvor de lege” poate intra cu meritat succes în rîndul amendamentelor care-au îmbogățit teoria democrației parlamenare.
    Despre Ciorbea, nimic de spus. Dar să ținem cont că funcția sa actuală e o jignire pentru el – fost premier, președinte de partid, de sindicat comunist.

  6. Decizia CCR 1189/2008, nu 1198/2008.

  7. Mulțumesc, am corectat. Am pus și link, să fie clar la ce text ne referim.

  8. Fostul meu profesor Antonie Iorgovan vad ca si-a facut bine treaba: care va sa zica, la ordonantele simple se foloseste o exprimare clara, limpede, fara echivoc: „nu fac obiectul” legilor organice – deci nu poti da ordonante simple ca sa reglementezi nimic din ce tine de legile organice. In schimb, la OUG folosim frumosul si polisemanticul verb „afecteaza”, din care fiecare intelege ce vrea, iar CCR a inteles candva ce i-a convenit sa inteleaga. Acum, dl. Avocat al Poporului (oare?) se foloseste si dansul, perfect legitim, de interpretarea care-i convine. Asa cum face orice avocat care se respecta. Minus ca dumnealui nu actioneaza in interesul „clientului”, dar ne impiedicam in detalii.

  9. Mie mi se pare ca AvP uzurpa rolul Curtii Constitutionale, intrucat eu inteleg din Constitutie ca Curtea decide daca „afecteaza” sau nu.

  10. E exagerat să vorbim de o uzurpare de genul ăsta, până la urmă e limpede că la AvP pot ajunge cereri de sesizare a CCR cu motivații netemeinice, poate chiar frivole. AvP nu e un simplu notar care transferă o astfel de cerere primită către CCR, are putere de decizie (și) în această privință.

    Pe de altă parte, asta e valabil în cazul general. În cazul în speță, cererile nu-s deloc frivole, aș zice chiar că sunt temeinice. E sigur-sigur că OUG încalcă Constituția? Nu, evident. Dar e foarte posibil. Or, AvP ar trebui să se ghideze în exercitarea atribuțiilor sale de o formă a dictonului ”err on the side of caution”, a risca o decizie eronată, de dragul siguranței. În cazul AvP, dictonul îi cere să greșească pentru apărarea poporului, căruia îi e avocat. Împotriva autorităților statului. Adică, în speță, mai bine atacă la Curte OUG-ul, riscând să fie contrazis de decizia judecătorilor, decât să nu atace actul riscând ca acesta să fie neconstituțional.

    În fine, problema nu e la AvP. Din păcate, există un precedent stabilit în 2012, când un titular al funcției a fost revocat pentru că așa dorea majoritatea parlamentară. Degeaba ne lamentăm noi la adresa lui V. Ciorbea, fripturistul datornic la bănci. Chiar dacă fostului premier i-ar crește o coloană vertebrală și ar începe să-și facă rolul cerut de Constituție, n-ar putea să facă asta și să reziste prea mult în post. De doi ani încoace problema e de sistem, nu de persoană.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.