La colțu' străzii

Pățanii de client „premium” la Raiffeisen (a.k.a. Banca Agricolă)

29 comentarii

raiffeisenreusimProbabil s-a pierdut în negura marketingului că atunci când banca austriacă Raiffeisen a intrat pe piața românească a cumpărat Banca Agricolă, un instrument financiar dubios muls de diverși securiști și politicieni. Pentru austrieci erau însă importante filialele și, poate, personalul. Am însă uneori impresia că au achiziționat și cultura autohtonă a Băncii Agricole, care a anihilat-o pe cea austriacă. Mi-am adus aminte de acest lucru recent când am aflat că am devenit, fără să știu, client „premium” al băncii și că acest lucru înseamnă doar alergătură în plus.

Sunt clientul Raiffeisen de vreo 12 ani. Când i-am ales, voiam să scap de BCR (îngrozitori!) și am zis că austriecii sunt mai serioși, plus că acolo avea contul angajatorul meu și pe vremea respectivă înseamna că am acces la salariu cu vreo două zile mai devreme decât la alte bănci. Mi-am deschis un cont la Agenția Piața Romană, cea mai la îndemână. Între timp, am devenit și client „persoană juridică”, cu un cont deschis la Agenția Sebastian, aflat acum în adormire, că antreprenoriatul nu mi-a mers.

După ce banca a început să ofere Internat Banking, interacțiunea directă „pe persoană fizică” s-a redus la minim. Practic, trec pe la agenția Romană o dată pe an să-mi actualizez datele, conform normelor BNR, și de două ori la patru ani, când îmi expiră cardurile de debit (lei și euro). Mi se mai întâmplă să trec pe la casierie dacă nu merge bancomatul de la intrare și am nevoie de bani. De fiecare dată mă minunez de disprețul vădit față de clienții plătitori de comisioane ce cresc fără încetare (mă rog, nu mai mult ca la alte bănci, că am verificat). La parterul agenției sunt șase funcționari. Doi lucrează operațiuni uzuale, cele pentru care vine clientul obișnuit; doi cică fac „consultanță”, adică vând credite. Iar alți doi ar fi pentru clienți „premium”. Primii doi sunt întotdeauna ocupați și au și câteva persoane care așteaptă, ceilalți patru sunt aproape mereu liberi. Niciodată, dar niciodată nu am văzut vreunul dintre cei patru să se ridice și să meargă la clienții care așteaptă să îi întrebe dacă pot să ajute. Iar dacă un client încearcă să le ceară ajutorul, îl reped cu mutre acre că ei fac altceva. Respectiv, stau. Iar la etaj sunt două casiere care vorbesc cu tine de parcă le deranjezi fără măsură și îți fac un mare serviciu că îți iau banii.

Dar asta e nimic față de Agenția Sebastian, cu care am interacționat frecvent câțiva ani, când încercam să fac ceva cu firma. Aici e singura bancă privată în care am văzut clienți, administratori de firme, care dădeau șpagă funcționarilor (de fapt, funcționarei „senior” responsabilă cu persoane juridice): o dată un pachet de cafea, o dată 50 de lei, plasați nonșalant într-un sertar. Serviciul suplimentar oferit este că lăsau un vraf de hârtii să se ocupe funcționara de ei și plecau. Problema de fond era întotdeauna numărul prea mic de funcționari față de numărul de clienți (deși mereu prin birouri mișunau o grămadă care nu păreau să aibă o treabă anume).

Avantajul Raiffeisen este însă calitatea serviciului de Internet Banking, introdus relativ repede, comparat cu alte bănci, cu o interfață bună și îmbunătățit permanent. Se vede treaba că la IT cineva se pricepe, poate pentru că la Banca Agricolă nu exista așa ceva, deci serviciul e început de la zero de austrieci. Așa că pentru câteva vizite pe an, pot să trec peste ciudățeniile de la front-desk și să nu îmi bat capul cu altă bancă.

De câțiva ani, am început să fac economii, cu gândul că trebuie să ne mutăm într-o casă mai mare, să aibă copilul camera lui (eu sunt de modă veche, mai întâi economisesc și apoi mă împrumut). Probabil că la un moment dat am trecut de un prag de „interes”, pentru că acum vreun an și jumătate m-a sunat cineva de la Raiffeisen să mă întrebe dacă nu vreau să fiu client „premium”, că aș avea diverse avantaje, spre exemplu îmi dau bună ziua mai frumos, pot să mă duc la ghișeul ăla unde funcționarul stă de obice degeaba, îmi scad niște comisioane la plăți cash (doar că eu nu fac de-astea), și îmi dau o uriașă bonificație de 0,1% la depozite. Am calculat rapid că bonificația aia e mai puțin decât mă costă drumul la bancă, la cât timp intenționez eu să mai țin banii acolo, și am refuzat. Apoi au revenit cu un telefon. Și încă unul. Aici deja m-am enervat, am fost mai ferm cu operatorul și am scăpat de ei. Sau așa am crezut eu.

Anul ăsta mi-au expirat cardurile, primul în aprilie, al doilea în mai. M-am dus în aprilie la Agenția Romană, unde mă aștepta cardul nou. Am așteptat desigur la cei doi funcționari cu operațiuni uzuale, în timp ce ceilalți stăteau degeaba. L-am luat, am semnat. Hai să actualizăm și datele, zice funcționarul, neașteptat de pro-activ. Îmi ia cartea de identitate, face copie, butonează ceva la calculator și se blochează: dar nu putem, că sunteți client premium. Nu, nu sunt, replic, nu am acceptat. Aici scrie că sunteți, ați fost trecut automatde Sistem. Am zis să nu mă lupt cu Sistemul și să fiu conciliant: adică trebuie să merg la colegul? Am întrebat, arătând spre biroul unde pierdea celălalt vremea. Nuuu, că sunteți client premium la doamna nu-știu-care de la Agenția Sebastian. Ei, aici n-am mai conciliant. L-am rugat pe domnul respectiv să scrie acolo că nu sunt client premium, că n-am chef să mă duc la Sebastian – că doar cardul îmi venise la Romană! – și să îmi actualizeze datele. S-a scuzat că nu poate, dar a promis că o anunță pe doamna de dincolo și rezolvă.

În mai, a expirat al doilea card. Am primit SMS de la bancă să mă duc să-l iau, m-am dus la Romană, unde am repetat scenariul, ca într-un film prost: stat la coadă, luat card, semnat, hai să vă actualizăm datele personale, copiat CI (cred că au un dosar întreg doar cu copii după aceeași CI!), butonat, blocat: nu se poate, sunt client premium, trebuie să merg la Sebastian să vorbesc cu „bancherul personal”. Ce hal de serviciu premium e ăla care îmi cere să fac drumuri în plus?! Ce incompetent de banchet personal e unul care nu m-a văzut niciodată la față și nu a vorbit cu mine măcar la telefon vreodată? Repetat obiecțiile, plecat cu promisiunea că vorbește cu doamna nu-știu-care.

Prin iunie, banca începe să îmi trimită insistent mesaje că trebuie să îmi actualizez datele personale, să merg la agenția unde am contul. Mi-au scris SMS, email și mesaj pe interfața on-line. Mai multe din fiecare. La începutul lui iulie îmi fac timp și mă prezint la Romană. Inevitabil, copie după CI, butonat la calculator, blocaj: știți, sunteți client premium și… Gata, m-am enervat, zic. Dați-mi un formular să fac reclamație. Zis și făcut, scriu ce am de scris, primesc asigurări că se va rezolva și că, desigur, vor vorbi și la Agenția Sebastian.

După vreo lună, pe la începutul lui august, am primit prin poștă o scrisorică de la bancă, prin care îmi spuneau în multe cuvinte că solicitarea mea este deosebit de complicată și mai durează până o rezolvă, dar mă vor ține la curent. Între timp, am mai primit o serie de invitații să merg să îmi actualizez datele (mă gândesc să mă duc, să îmi mai facă o copie după CI). Săptămâna trecută, la începutul lui septembrie, mă sună… bancherul meu personal. Doamna am-uitat-cum-o-cheamă, care zice că a primit plângerea mea și mă invită la o discuție să o rezolvăm.

Am întrebat-o dacă ea, „bancherul meu personal”, m-a văzut vreodată la față, sau măcar are un document pe care l-am semnat eu că aș vrea să fiu client premium. Imperturbabilă, a răspuns nu la toate întrebările și a continuat să turuie avantajele, ca la un curs de marketing agresiv. În fine, am reușit să o fac să tacă și să înțeleagă că eu chiar nu vreau să fiu client premium, mai ales la Agenția Sebastian, locul cu șpaga. Așa că m-a invitat să vin să fac o cerere să nu mai fiu client premium. Aici chiar am râs, nu-mi dau seama dacă atât o duce pe doamna capul sau e doar tupeu. Dar i-am spus că nu, nu pierd vremea cu asta, așa cum m-a făcut Sistemul automat, fără semnătura mea, premium, să mă retrogradeze tot automat. Zău, m-aș simți chiar prost să mă duc la bancă și să îi deranjez pe ăia patru care stau degeaba, în loc să stau pe capul celor doi care muncesc!

Bun, am încheiat convorbirea agreând că se va ocupa de subiect și mă va ține la curent (nu, n-am așteptări să facă ceva util). Între timp, am mai primit un email de la serviciul relații cu clienți să mă asigure că mă va suna cineva să discutăm problema. Nu m-a sunat nimeni. Sunt curios cum vor face atunci când se va atinge termenul până la care trebuie să îmi actualizez datele, conform normelor BNR. Teoretic, ei sunt obligați să înceteze furnizarea serviciilor, iar eu pot să denunț contractul fără penalizări, ceea ce probabil voi face. Până atunci, m-am gândit că după succesul poveștii cu ING asigurări (cel mai citit articol de pe blog), e util să vă povestesc și despre Raiffeisen. Intervenția verzulie asupra sloganului băncii, din imaginea alăturată, îmi aparține în întregime.

UPDATE: Finalul „fericit” al poveștii.

Îi mulțumesc frumos lui George2 (vedeți comentarii) pentru sugestia de a scrie la banca mamă. Ieri, 9 septembrie, am scris un mesaj în Austria. Azi, 10 septembrie, dimineață am primit un SMS cu un număr de înregistrare al sesizării mele. Tot azi la ora 17 am primit un email de la un alt funcționar (cu titulatura „manager departament clineți de top” – ca să mă simt și eu cineva!) care îmi spune că totul e în regulă și tot ce am cerut eu s-a rezolvat.

Remarc că a fost nevoie de un singur mesaj către sediul central pentru a se rezolva totul într-o zi. Mai multe luni de solicitări verbale la ghișeu, solicitări scrise și discuții telefonice cu diferiți reprezentanți ai filialei românești au fost inutile. Le voi scrie celor din Austria pentru a le mulțumi pentru promptitudine.

29 de gânduri despre „Pățanii de client „premium” la Raiffeisen (a.k.a. Banca Agricolă)

  1. De fapt comisioanele lor au crescut mult mai mult decat la altii, motiv pentru care am si mutat conturile PJ de la ei la ing. In rest sa stii ca povestea se poate repeta si la alte banci, de departe cea mai nasoala interactiune este cu brd.

  2. La PJ nu mai știu ce comisioane au, că e „în adormire” contul. Dar la persoane fizice sunt comparabili cu ING (am și acolo un cont, că îmi place să fac economii în locuri diferite, just in case). Cu BRD nu am interacționat, la BCR mi s-a părut că au încremenit în timp, adică e mai rău ca la alții, din punct de vedere al interacțiunii cu funcționarii.

    Tocmai pentru că e cam la fel la toate băncile nu mi-am bătut capul să mă mut. Dar mi se pare util să îi facem de râs din când în când, să știe că existăm. Deci dacă aveți povești cu bănci, trimiteți, noi publicăm.

  3. Si eu era sa devin client Premium fara sa vreau la Raiffeisen. Am primit acum catva timp o scrisoare de opt pagini de vorbe tocate marunt prin care, la un paragraf oarecare, eram instiintat ca, daca nu RENUNT sa devin client Premium in decurs de o luna (un serviciu pe care eu nu l-am solicitat), ma trec automat la Premium. N-am citit respectiva scrisoare decat dupa cateva luni, cand am vazut ca a crescut brusc comisionul de cont la 40 lei pe luna.
    Am reclamat si am primit raspunsuri stupid-birocratice gen „politica bancii”, „regulile internationale” si alte asemenea prostii (oamenii astia chiar gandesc?). Pana la urma am trimis reclamatia si in Austria, amenintand-i si pe ei cu Protectia Consumatorului. A doua zi, la prima ora, m-a sunat o doamna de aici care mi-a propus sa ne intalnim ca sa-mi explice… I-am spus ca o poate rezolva doar returnand banii si retrogradandu-ma la client simplu. Ceea ce s-a intamplat fara multe discutii.
    Astfel de metode inseamna in mintea lor valoare adaugata… Daca initiativa poate sa fi fost a vre-unei tute, ma intreb ce sefi or fi aprobat o asemenea actiune, e clar ca n-am fost victima singulara.

  4. 40? Așa mult? La mine e 6,90.

  5. Cam toate transnationalele au pus botul la balcanismul nostru! Resursa umana autohtona a invins eficienta serviciilor de calitate! Am fost sa scot niste bani din cont, de la o agentie Raiffeisen dar am dat peste o casiera care habar nu avea ce trebuie sa faca. Butona intruna la calculator pana a venit directoarea s-o intrebe ce face….trecuse vreo 10-15 minute.

  6. Da, 40, ca altfel nu ma sesizam si nu ma uitam prin corespondenta. VAloarea normala e pe-acolo pe unde spui.
    Nu e singura piraterie Raiffeisen, acum vre-o doi ani mi-au inchis un cont de economii pe motiv ca e „dormant” (ce cuvinte pot sa inventeze!!). Adica n-am facut depuneri sau retrageri 6 luni ca sa-si ia ei comisioane, asa ca au hotarat unilateral sa-l inchida, fara sa anunte, desi aveam bani in el. Iar situatia s-a rezolvat tot via Austria, ca de aici nu ai multe de asteptat, brainwash e cuvantul de ordine in sistem.

  7. Ia sa scriu eu un email la banca mama.

  8. Genul asta de „facilitati” acordate automat, care mai rau te incurca, sau iti iau banii, se intalnesc destul de des, si nu doar la banci.

    Altfel, eu am de peste 10 ani cont la ING si n-am nici o nemultumire majora. Doar chestii precum numarul foarte mic de casierii sau dobanda ca si inexistenta la depozitele in Euro. Nu imi aduc aminte sa ma fi suparat vreodata personalul in toti acesti ani, dar imi amintesc de cateva ocazii in care m-au ajutat dincolo de asteptarile mele rezonabile. Nu stiu cum sunt la credite.

  9. Rezolvarea problemelor in Romania cu instutii financiare n-am reusit-o niciodata, poate am fost ghinionist. In schimb pot cita doua care au raspuns imediat dupa ce am reclamat „afara”: ENEL si General Asigurari.

  10. Sa fii upgradat la client premium, fara acordul tau e „normal”la ei.

    Eu m-am trezit client (normal) al lor fara sa semnez nici o hartie, fara sa-mi exprim nici un fel de acord (telefonic, mail etc). Am avut credit card la CITI. Ei au preluat portofoliulCITI si pentru ca nu mi-am exprimat refuzul (ei sustin ca mi-au trimis o scrisoare) am devenit clientul lor. Mi-au emis card, fara sa cer si mi-au cerut txa de emitere card, tot felul de comisioane, etc. Cateva luni mi-au cerut sa achit „debitul” rezultat din comisioane, timp in care le-am explicat ca nu am nicio relatie contractuala cu ei.

    Culmea nesimtirii: mi-au trimis o scrisoare in care ma amenintau ca vand creanta lor la o firma de recuperare si o sa vad eu ce patesc. plus ca ma baga in baza de date cu rauplatnici.

  11. Pentru mine, cele povestite sunt motive mai mult decat suficiente sa schimb banca cu care lucrez. E atat de simplu. Evident, e alegerea fiecaruia, dar cum vad eu lucrurile, atata timp cat esti inca clientul lor, beneficiile de care te bucuri sunt mai mari decat neajunsurile, si probabil asa vad si ei lucrurile, asa ca nu se deranjeaza mai mult.
    Nu ma pricep sa imi dau cu parerea daca la altii comisioanele sunt egale sau mai mari, dar poate fi mai important sa ai o relatie buna cu banca ta, iar asta tine mult si de relatia personala. Eu asa consider si lucrez cu o banca de care sunt foarte multumit, si, fara sa fiu client premium (ha, ha), stiu ca am oricand acces la directorul de sucursala, si ca acesta se straduie sa raman multumit, ceea ce mie imi ofera tot confortul de care am nevoie.
    Sumarizand, totul tine de balanta fiecaruia, zic eu.

  12. Dan G, si eu am fost client Citi (cont curent, cont de economii, card de debit), si cand s-a preluat portofoliul am primit prin posta timp de vreo 6 luni vreo doua comunicari de la Citi si una de la Raiffeisen, toate detaliate, inclusiv o brosura cu „intrebari frecvente”. Am stat la Citi pana in ultima clipa (comisioane complet zero, pentru absolut toate interactiunile cu ei), si am fost preluat de Raif. Raif mi-a propus oferta lor comerciala (comisioane non-zero) pe care am refuzat-o in scris. A fost o mica incurcatura, ca mai aveam vreo douazeci de bani in contul de economii si de aia nu mi s-a putut inchide pe loc, dar am aflat cu ocazia aia ca erau vreo 3 luni de gratie gratis pentru rezolvarea problemelor.

    Acuma, daca tu nu ti-ai primit corespondenta, nici de la Citi si nici de la Raiffeisen, banuiesc ca ori nu aveai adresa actualizata, ori era postasul tau beat… Asadar, ei si-au dat silinta, tu ai fost capcaunul. Si cand zic ca ai fost capcaunul, ma refer la faptul ca in contractul tau Citi scrie undeva ca Citi poate ceda contul tau altei entitati, prevedere in baza careia s-a efectuat transferul. Daca tu nu stii ce scria acolo, nu e vina Raiffeisen…

  13. Ovidiu, eu sunt client Raiffeisen de mai putin timp, vreo 3 ani, cred. In comparatie cu BRD, unde am cont de foarte multi ani (cel putin 15), Raifeisen mi se par pur si simplu minunati. Internet Banking-ul e perfect. Si private banking-ul merge bine. Sunt convinsa ca au si probleme, insa, comparand cele doua banci unde am eu cont, BRD sunt jalnici-jalnici-jalnici. Un exemplu – poti sa iti faci depozit online, dar daca vrei sa il desfaci, trebuie sa mergi la ghiseu (asta apropo de asa-zis-ul „Internet banking”). Si un alt exemplu – daca vrei sa virezi din banii tai cuiva, nu poti online in niciun caz. Trebuie sa te duci la banca si sa spui de ce si sa completezi un ordin de plata, eventual sa prezinti un contract cu persoana careia ii virezi bani (!!!!!). Sunt oribili. Eu nu mi-am mutat contul de lene, dar le-am facut tone de sesizari – degeaba, evident! Si m-au chemat la o discutie cu nu-stiu-cine de la centru ca mi-ar pretui opinia, vezi-Doamne! Le-am zis ca, daca ar fi pretuit-o, ar fi schimbat ceva in toti anii in care le-am tot aratat ce nu era in regula.
    In ce priveste Raiffeien, poate ca daca te muti cu totul la agentia cea mai convenabila, iti va fi mai usor…. Poate nici nu e rau sa fii client premium, dar te-ai suparat tu ca te-au facut premium cu de-a sila 🙂

  14. Am uitat să spun că, ce coincidență!, cam tot atunci când am ajuns „premium” au început să mă sune unii de la firme de brokeraj să mă convingă să investesc pe piața de capital. Am ferma convingere că așa zisul meu „bancher privat” a vândut informații despre situația mea financiară și date de contact acestor firme.

  15. @Liana: Acum vreo trei ani, am aflat că Internet Banking de la BRD nu e chiar banking, adică nu este conectat direct la sistemele băncii. Era doar o interfață frumoasă prin care tu plasai comenzi, iar a doua zi un funcționar le procesa manual. Nu știu cum mai e acum.

  16. @Ovidiu: sfinte Sisoe! Ceea ce spui tu ca se intampla la BRD in 2011 (adica offline banking) era norma in domeniu prin 2005-2007! Si chiar si atunci, functionarul le procesa manual in maxim 30 de minute! (vorbesc despre BCR, Banca Transilvania, HVB Bank, Eurom Bank, cele cu care lucram pe atunci).

    Intre timp, HVB si-a convertit sistemul la online, urmat de Transilvania. Cu Unicredit (HVB), BCR si Leumi (Eurom) nu mai lucrez, insa toate celelalte cu care lucrez acum (Alpha, Libra, ING) sunt online. O mentiune speciala negativa merita Alpha, pentru faptul ca e prea online, in sensul ca in afara orelor permise de sistemul central nu poti opera constituiri sau lichidari de depozite (daca a trecut ora 22 sau 23, trebuie sa astepti ora 7 ca sa poti macar initia ordine legate de depozite).

    N-am lucrat niciodata cu BRD, si n-am intalnit pe nimeni care sa fie incantat de serviciile lor, ba din contra 🙂

  17. Pentru stiinta ta Ovidiu:
    Cea mai buna banca din Romania pentru persoane fizice a fost City Bank.
    Zero comisioane, internet banking fara ”talken” (nici nu stiu cum se scrie corect), rapid si comod, alert city pe mobil la orice tranzactie…..
    Pacat ca ne-au vandut la Raiffeisen!?

  18. Foarte recent a fost pe Daily Cotcodac un alt articol „laudativ” la adresa Raiffeisen; acolo era vorba de credit Prima Casa.

  19. Am avut un credit la BT, sucursala de pe B-dul Chisinau, Bucuresti… L-am luat prin mai 2012, pentru 2 ani, cu scopul de a refinanata un alt credit mai vechi, de care doream sa scap mai repde, de la BCR. N-am facut nici o alta tranzactie cu BT. Am platit doar ratele. Au inceput sa ma sune ca-mi ofera marea cu sarea. Le-am explicat ca nu ma intereseaza nimic altceva in afara lichidarii datoriei si ca nu mai am chef sa fac nici un imprumut in viata mea. Ei da-i inainte. In mai am lichidat creditul, am lichidat contul. Astia ca sa-mi actualizeze datele. Eu le spun ca au terminat cu mine si ca prea putin ma interseaza de datele lor. In fine. Mi le actualizeaza. Le atrag atentia ca nu mai vreau sa mai aud de ei, sa-si noteze asta si sa nu ma mai sune. Dupa doua saptamani primesc, din nou, un apel de la ei. Eram in Belgia. Vineri, ajuns in Bucuresti, la ora 9:30, am intrat in banca, erau 3 clienti, si am chemat directorul sucursalei. Si i-am atras atentia ca, daca imi mai foloseste datele personale sau numarul de telefon, il dau in judecata pentru folosirea neautorizata a datelor mele. De atunci n-am mai auzit de ei!

  20. BCR are un internet banking foarte bun!

  21. Buna ziua,
    Am avut si eu o data o intalnire cu Raiffeisen si mi-a ajuns. Pe vremea aceea (cam 2001-2002) cautam sa iau un credit sa-mi schimb apartamentul cu 2 camere cu unul cu trei. Cum umblam pe la toate bancile sa vad ce pot sa iau si mai ales cat de rapid (vorbesc de un credit de nevoi personale pentru ca nu am fost niciodata de acord sa fac o ipoteca pe casa) am ajuns si la Raiffeisen. Am intrat la ei si, dupa ce mi-am spus povestea (aveam nevoie cam de 100 milioane – inca nu se facuse denominarea) am fost programat la un consultant intr-o alta zi. Vine ziua cu pricina si ma prezint la sediul bancii, sunt indrumat la etaj, unde erau consultantii si ma pun pe asteptat. In birouri o gramada de fete stateau la taclale si nici gand sa ma cheme vreuna, desi ora la care eram programat trecuse de vreo 15 minute. Cand n-am mai rabdat sa le vad stand frumusel la taclale in timp ce fraierul astepta, le-am abordat si le-am spus ca astept cam de multisor sa stau de vorba cu un consultant. Imediat o fetiscana intepata m-a poftit la biroul ei si a inceput interogatoriul. Dupa ce mi-a luat datele a tras imediat concluzia ca nu ma incadrez nici macar la un credit de 15 milioane, in conditiile in care aveam un salariu de 14 milioane la vremea aceea, fara alte imprumuturi, si m-a evacuat urgent. Din momentul acela n-am mai trecut pe la banca lor si nici nu cred ca voi mai trece vreodata. Imprumutul l-am luat doua saptamani mai tarziu de la BCR (100 de milioane pe care le-am ridicat la a doua vizita la ei, cand am venit cu toate actele, dupa cam 45 de minute de la intrarea in banca si fara sa garantez cu casa, pe care de altfel urma s-o vand ca sa iau alta).
    Toate cele bune

  22. Îi mulțumesc frumos lui George2 pentru sugestia de a scrie la banca mamă. Ieri, 9 septembrie, am scris un mesaj în Austria. Azi, 10 septembrie, dimineață am primit un SMS cu un număr de înregistrare al sesizării mele. Tot azi la ora 17 am primit un email de la un alt funcționar (cu titulatura „manager departament clineți de top” – ca să mă simt și eu cineva!) care îmi spune că totul e în regulă și tot ce am cerut eu s-a rezolvat.

    Remarc că a fost nevoie de un singur mesaj către sediul central pentru a se rezolva totul într-o zi. Mai multe luni de solicitări verbale la ghișeu, solicitări scrise și discuții telefonice cu diferiți reprezentanți ai filialei românești au fost inutile. Le voi scrie celor din Austria pentru a le mulțumi pentru promptitudine.

  23. Ma bucur ca ai rezolvat, cred insa ca lucrurile nu pot merge asa la infinit.
    Regula angajatilor din aceste firme internationale in Romania este: „Clientul nu are dreptate, nu are voie sa fie nemultumit si in general clientul NU!”
    Trist este ca dezinteresul pe care il arata angajatii romani ai firmelor multinationale tine mai curand de sefii de aici. Ei stabilesc reguli tembele si angajatii trebuie sa le respecte, daca vor sa ramana pe post. Cu cat gandesti mai putin si aplici mai orbeste „indicatiile”, cu atat esti mai bine vazut.
    Aceeasi angajati protesteaza din greu cand sunt la fel tratati in contact cu alte firme similare. In fine, e cam ca la functionarii publici care sunt neintelesi.

  24. Decat sa pierzi vremea scriind articolul asta mai bine faceai un drum pana la sebastian cu o chiunga pentru doamna si rezolvai mai repede problema …

  25. Exact asa am rezolvat noi o problema cu Renault acum vreo 10 ani. Era masina in garantie, se stricase ceva (usa de la torpedou, ceva micut) si nu vroiau sa repare obiectul in garantie. Fiind vorba de un principiu, ne-am enervat si am scris la compania-mama. S-a rezolvat chiar in ziua respectiva… Lucrurile astea imi intaresc convingerea ca prin companiile din Ro, lucratorii sunt niste mici automate care nu indraznesc sa iasa din litera procedurilor si ghidurilor, ba mai adauga si ei reguli de la ei sa fie siguri ca sunt „acoperiti”.
    Cat despre Raiffeisen, stiu un caz cand au facut o greseala si au dat bani la ghiseu unei persoane care s-a dat drept titularul unui cont (si nu era, era un hot) si cand s-a trezit proprietarul de drept fara bani, a facut sesizare si i-au virat imediat banii inapoi in cont, si-au pus cenusa in cap si si-au asumat sa dea ei de hot si sa-si recupereze banii. Adica s-au purtat ok.

  26. Pingback: Ce mi-a plăcut săptămâna trecută (36) | Martie din Post

  27. Sunt si eu un client „premium” la Raiffeisen si as avea rugamintea de a-mi spune cum anume as putea face o reclamatie catre banca „mama” din Austria. Multumesc !

  28. Experienta personala:
    – BRD = WORST = muma padurii = noaptea mintii
    – Raiffeisen = JAPCA austriaca
    Modifica unilateral conditiile de livrare a serviciului, maresc comisioane, incearca sa te fenteze sa semnezi asa ceva de cate ori au ocazia, nu raspund la sesizari sau raspund foarte greu si ambiguu, vor sa iti bage pe gat carduri de cumparaturi, etc.

    BT = mai cu bun simt, dar parca cu cativa ani in urma fata de ceilalti.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.