La colțu' străzii

Romania populatie de emigranti, sau popor latin ?

34 comentarii

Istoria nu este o stiinta exacta, si de cele mai multe ori, a fost scrisa dupa chipul si asemanarea conducatorilor vremurilor in care era scrisa, de unde si subiectivitatea ei. Noi ca popor avem niste probleme, si le avem de foarte mult timp, nu de ieri, de azi. Istoria asa cum este predata inca in scoli si cum este perceputa de catre majoritatea populatiei nu reuseste sa acopere niste goluri, niste intrebari, o neliniste. Nestiind de unde am venit, cum am ajuns aici si de ce, este normal ca sa ne fie greu sa stim incotro o luam si ce facem in momentul de fata. Cam ca un om amnezic cu vagi amintiri despre trecut, care este hranit cu memoria unor intamplari care nu ii apartin.

Cei mai vechi oameni care au trait pe teritoriul actualei Romanii, despre care stim cum ii cheama, au fost o rasa ariana, inrudita cu vechii iranieni, stabiliti in zona nordica a zonei balcanice, vorbim despre traci, daci si geti. Fiind la marginea zonei maxime de extindere a civilizatiei celtice, culturile s-au influentat reciproc, olaritul celtic a fost imprumutat geto-dacilor iar obiecte de arta prelucrata in metale de sorginte dacica au fost gasite in zone celtice. O speculatie personala, un semn al elementelor de influenta celtica vizibila inca in epoca moderna poate fi cimpoiul, folosit atat de scotieni, la extrema nordica a extinderii civilizatiei celtice, cat si de romani, la extremitatea nord-estica. Cert este ca din punct de vedere al limbii si al culturii, geto-dacii au reusit sa-si pastreze individualitatea fata de mai toti vecinii : sciti, traci, celti si greci. O scurta perioada de expansiune a culturii dacice se intampla in aceeasi perioada cu trecerea de la politeism la monoteism, statul dac ingloband elemente de civilizatie de la toti cei 4 vecini amintiti mai devreme. Vorbind despre religie, credinta in nemurire si reinviere a geto-dacilor avea sa fie un suport puternic pentru altoiul crestin de mai tarziu. Un scriitor al unuia dintre vecini, si anume Herodot, spunea despre traci si geti cum ca ar putea fi stapanii lumii, daca nu ar avea defectul lenei si nu s-ar lupta intre ei asa de mult. Si asta venind din partea unui grec, popor care in antichitate s-a razboit mai ales cu el insusi, inainte de a fi cuceriti de macedoneni, popor aflat undeva la confluenta intre traci si greci.

Aurul si incursiunile armate ale geto-dacilor au constituit casus beli pentru cucerirea lor de catre imperiul roman si transformarea lor in colonie. Ultima modificare majora a armurii romane s-a datorat fricii de falx-ul dac. In perioada romana, teritoriul Transilvaniei si Olteniei de astazi a fost colonizat intens de romani, pentru folosirea la maxim a resurselor provinciei nou cucerite. Vorbim despre colonisti veniti din toate colturile imperiului, aflat atunci la momentul de expansiune maxima : nordul Africii, Levantul, Asia Mica, toata Mediterana, Britania, Galia, procentul de colonisti din Roma sau peninsula Italica fiind destul de mic. Legionarii la sfarsitul stagiului militar aveau obiceiul sa se stabileasca de asemenea in zonele in care erau desfasurati spre sfarsitul carierei militare.

Dupa retragerea aureliana din provincia romana Dacia, zona a continuat sa fie sub influenta culturala si comerciala a imperiului roman, in descrestere de pe acum, pentru cateva sute bune de ani. In aceasta perioada a inceput sa se simta si crestinarea zonei, diocezele de la sud de Dunare avand in subordine misionari in nord. Transilvania intra-carpatica a fost o perioada o insula relativ ferita de evenimente si migratori, perioada in care in zonele de la vest de apuseni s-au amestecat cu hunii, sarmatii in banat, scitii in dobrogea.

Pe teritoriul de maxima expansiune al fostei Dacii, a fost ocupat de diverse pseudo-state ale popoarelor migratoare : germanice (Goti, Gepizi), hunice, slavice (sclaveni, antes) popoare asiatice de stepa (avari, maghiari,mongoli), turce (bulgari,cumani, pecenegi) si in tot acest timp, datorita tipului de organizare familiala zodruga, slavii deveneau din ce in ce mai numerosi in jurul „insulei latine”, si zeci de alte popoare migratoare de o putere militara mai mica traversau zona dinspre „pantecul omenirii” cum a fost numita Asia centrala catre restul Europei. Populatia pre-romana nu parea a avea constiinta apartenentei unui grup comun, dovada faptului ca agregarea statala s-a intamplat numai si numai sub aceste popoare migratoare razboinice. Transilvania a fost unificata de maghiari, Valahia de catre cumani, iar Moldova de catre romani maramureseni vasali si la porunca regelui Ungariei. Populatia latina era doar baza societatii, cei multi si slabi care produceau bunuri pentru casta de razboinici care conduceau, indiferent de natia acestora.

Starea de fapt s-a continuat in perioada medievala, cand populatia latina era in mare parte constituita din tarani si pastori, boierii fiind de origine slava in Moldova si Tara Romaneasca (de unde si grafia slavona in cancelarii) si maghiara in Transilvania (de unde culmea, grafia latina in cancelarii). Orasele au fost populate de maghiari si germani in Transilvania, in Moldova si Tara Romaneasca nu prea existau sub forma clasica de oras medieval fortificat si cu mestesugari, ci „targuri”. Moldova a avut influente puternice pe filiera poloneza, iar Tara Romaneasca influente puternice turcesti. Ceva transfugi de origine bizantina s-au stabilit in zona dupa caderea Constantinopoleului, Stefan cel Mare avand o astfel de sotie, iar Mihai Viteazul avand mama Kantakuzenos. Prima mare unire, de la 1601 nu a fost a romanilor uniti in cuget si simtiri, ci a unui lider militar puternic, ce a prins un moment de slabiciune ale celor 3 mari puteri care isi disputau cele trei principate. Armata lui Mihai era alcatuita din populatia slava de la sud de Dunare, romani, maghiari si polonezi.

Dupa unirea de la 1601, Transilvania a inceput sa fie din ce in ce mai mult sub influenta austriaca, mult mai bine conectata cu vestul Europei, iar Valahia si Moldova au intrat din ce in ce mai mult sub influenta culturii turce. Targurile valahe si moldovenesti au fost populate de catre greci si evrei, sub domnia fanariota. Pe la 1800 au inceput primele zvacniri de constiintanationala ale poporului roman, culminand cu revolutia de la 1848 (dealul Spirii) si luptele din 1849 (Avram Iancu). Intre timp cele 3 mari puteri devenisera Imperiul Habsburg, Tarist si Otoman. Primul pas catre unirea principatelor danubiene avea sa fie Regulamentul Organic, care le-a oferit o organizare statala identica, mult mai apropiata de civilizatia vestica, impus oarecum in pofida boierimii autohtone, vesnic recalcitranta, artizanul cu cel mai mare succes fiind guvernatorul rus Kisseleff. Un mic paradox, organizare statala vestica impusa de cel mai estic imperiu. Ca sa va faceti o idee asupra societatii romanesti din perioada respectiva, cititi  Ciocoii vechi si noi ai lui Nicolae Filimon si proza lui Alecsandri, in speta piesele de teatru. Ca tot am pomenit de Alecsandri, acesta a facut scoala la Paris impreuna cu viitorul domn Cuza.

Ceea ce a salvat populatia latina de toate aceste influente straine, a fost tocmai saracia si izolarea in care au trait. In mare parte serbi, adica un pic mai sus decat sclavii, cu o natalitate foarte ridicata, explozie demografica sustinuta de introducerea porumbului in alimentatie, de unde si vestita noastra mamaliga. Spre comparatie, populatia germanica transilvaneana si-a auto-impus cel mai interesant control demografic din Europa, prin cresterea a maximum 2 copii per cuplu, pentru pastrarea intacta a dimensiunii averii si statutului social.

A urmat unirea principatelor de la 1859, continuarea modernizarii  sub Cuza si Ferdinand, si razboiul de independendenta de la 1877. Foarte bine descriu aceasta perioada, si cea de pana la marea unire de la 1918 urmatoarele opere literare : Caragiale prin O scrisoare pierduta, Calea Victoriei si Intunecare ale lui Cezar Petrescu, Donna Alba a lui Gib Mihaescu apoi pentru perioada interbelica aveti Gorila lui Rebreanu si Intoarcerea din rai a lui Eliade. Despre geneza oraselor romanesti din vechiul regat puteti afla din Europolis al lui Jean Bart, Maidanul cu dragoste al lui GM Zamfirescu si Groapa lui Eugen Barbu. Despre majoritatea puteti gasi ceva impresii pe acest blog. In toata aceasta opera literara vedem ca zona Romaniei moderne de astazi a continuat sa fie leaganul in care aventurieri din diverse colturi ale lumii au emigrat constant : nemti, maghiari, polonezi, greci, evrei, rusi, bulgari, albanezi, turci, punand umarul la constructia oraselor actuale. Lipsa de uniformitate de comportamente unitare si civilizatie oraseneasca in adevaratul sens al cuvantului se simte cand compari un oras de campie din vechiul regat si unul din Transilvania.

Al doilea razboi mondial, si plaga comunismului apoi a dictaturii ceausiste a adus distrugerea elitei intelectuale ce apucase sa se ridice in perioada interbelica. O urbanizare fortata a adus tarani dezradacinati de la tara in cotete gri de la oras sa munceasca in fabrici. Distrugerea fortata a centrelor vechi istorice ale unor orase pentru sistematizare a inlaturat diversitatea arhitecturala estetica ce mai exista. Fragilul sentiment de apartenenta a cetateanului intr-o Romanie ce se infiripase dupa constituirea statului national modern a fost inlocuita de cultura proletarului crescut cu frica de cei de la putere. Trei dinti din Fata al lui Marin Sorescu si Morometii volumul II si Cel mai iubit dintre pamanteni ale lui Marin Preda spun multe despre schimbarile radicale si fortate la care este supusa societatea romaneasca sub acest regim. De mistificarea istoriei, noi, urmasii lui Traian si ai cadavrului lui Decebal(drept e ca mai apare si o legenda cu o oarecare Dochia), plus alte exagerari propagandistice, nu am scapat nici acum.

Doua lovituri puternice au fost date de catre fosta dictatura ceausista poporului roman. Prima, teribila oroare de natalitate si de a avea copii insuflata femeilor romance prin Decretul 770, ale carui angoase le avem si acum, traducandu-se mai ales prin natalitatea scazuta si descatusarea sexuala postrevolutionara, filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile fiind cea mai buna descriere a perioadei. A doua, dezagregarea increderii in aproape, prin teribilul aparat al Securitatii, ai carui supravietuitori inca mai trag multe sfori in societatea actuala. Securitatea a fost unul dintre cele mai brutale politii secrete din lume. La momentul caderii regimului, vorbim despre 11 000 de agenti si 500 000 de informatori de securitate la o populatie de 22 de milioane de locuitori; 2,3 de informatori la suta de locuitori. Pe fiecare strada de case, fiecare scara de bloc de 10 etaje, imobil cu cel putin 50 de locuitori, exista un informator. Neincrederea romanului in aproapele sau s-a ridicat la cote maxime, amplificat de lupta pentru hrana care nu se gasea si statul pe la cozi. Momentele de solidaritate extraordinara numit Revolutia din 1989 sau Piata Universitatii au fost exterminate rapid prin terorism si mineriade, la randu-le produse ale aceluiasi aparat de securitate, si tinute sub calcaiul bombardamentului mediatic care se manifesta si in prezent.

Toti migratorii care au trecut pe aici au lasat o diversitate genetica extraordinara,  dar si o lipsa de omogenitate in obiceiuri si spirit de apartenenta la ceva comun, ceea ce ne face pe noi romanii asa de buni ca talent individual si asa de execrabili ca popor. Spiritul de apartenenta si comuniune l-am avut pentru scurte perioade din istoria noastra. Sa nu va mire ca mare parte din cetateni au avut asa un dor de duca si au si emigrat deja, sau planuiesc sa o faca. Cei care raman nu se pot coagula ca societate si popor, raman doar o populatie aflata la cheremul puterilor straine si arivistilor locali, care de multe ori se transforma in agenti ale acestor puteri. Contrar tuturor acestor turbulente ale istoriei, am reusit sa ne pastram limba si spiritul latin, si suntem niste supravietuitori.

Da, avem o problema de a fi cetateni ai unui stat, da, avem o problema de a ne organiza pentru a face lucruri pozitive. Stim insa sa ne adunam “in gasti” pentru a ne sabota conationalii si a trage cat mai multa spuza pe turta noastra. Insa nici aceste gasti nu sunt putine, ci o gramada, pentru ca romanul sufera si de grandomanie, si se vrea el sef. Rezulta un camp de batalie continuu intre noi, care duce la starea de fapt curenta. Coalitiile dintre partide se fac si se desfac incontinuu, transfugi politici sar din barca in barca zilnic. Noi cetatenii ducem in continuare o lupta unul impotriva celuilalt pe strada, in metrou, un loc de parcare, loc la coada la magazin. Pentru schimbarea acestei stari de fapt am pornit campania ajuta-ti aproapele, imi doresc sa ne transformam dintr-o populatie de supravietuitori intr-un popor de invingatori, ori asta nu se poate face decat impreuna, prin munca sustinuta, eforturi de adaptare si solidaritate, pentru construirea coeziunii sociale.

toate fotografiile sunt de pe wikipedia

Anunțuri

34 de gânduri despre „Romania populatie de emigranti, sau popor latin ?

  1. Prea rapida mi se pare trecerea peste istoria Romaniei, ca sint interesante multe alte aspecte de detaliu.
    Ca de exemplu ca multe din tezaurele gasite pe teritoriul Romaniei apartineau unor populatii migratoare, iar ca aceste populatii erau atrase de asezarea un spatiul imperiului bizantin, teritoriul romanesc functionind ca o ante-camera. Sau ca daca s-ar fi coagulat nistre centre de putere pe acest teritoriu (cetati cu regi puternici, orase, etc.) ar fi atras mai degraba cuceritori, altfel ce sa cuceresti? Padurea nesfirsita si riurile cu mlastinile lor? Populatia romanica fiind larg distribuita in comunitati mici a scapat necucerita, iar limba si obiceiurile s-au pastrat. Sau ar trebui amintit stilul de viata al ciobanilor ardeleni care e raspindit in tarile invecinate de la sud prin aromani.
    Titlul nu prea se potriveste cu articolul, ca e prea nu e explicat prea bine, iar tema articolului e prea vasta (toata istoria RO).
    Altfel interesant.

  2. @Unu-2 : Cam greu sa scrii un singur articol despre toata istoria de 3000 de ani a unui popor. Am incercat sa exprim 6 idei principale, sper ca am reusit :
    – Suntem mai mult decat urmasi de daci si de romani, suntem un amestec mult mai complex, genetic si cultural
    – Am fost patura de jos a statelor din zona aproape doua mii de ani, si asta, combinat cu natalitatea mare(consecinta a saraciei) ne-a pastrat ca popor latin cu gramatica cea mai apropiata de cea latina
    – Ne-a lipsit din totdeauna coeziunea ca popor, si ea a aparut tarziu si firav
    – Coeziunea ca popor a fost distrusa de Securitate si este tinuta pe jos de aceeasi fosti sforari, iar natalitatea data peste cap de Decretul 770;
    – Suntem supravietuitori, pentru a deveni invingatori avem nevoie de coeziune la toate nivelurile
    – seria de articole „ajuta-ti aproapele” este menita sa creasca aceasta coeziune.
    Sper ca am reusit sa transmit ideile, titlul este menit sa trezeasca polemici, sper eu, constructive :).

  3. Inteleg articolul ca o incercare de a defini identitatea unui popor aflat la rascruce de drumuri. Cred ca e util si ced ca cei care vor comenta sunt intr-un fel sau altul preocupati de cine suntem si ce devenim. Indiferent ca vom fi de acord sau nu, este un prilej de a gasi si alte persoane interesate de viitorul acestei tari. Mi-au placut exemplele din literatura si film. Felicitari

  4. „boierii fiind de origine slava in Moldova si Tara Romaneasca (de unde si grafia slavona in cancelarii) si maghiara in Transilvania (de unde culmea, grafia latina in cancelarii).” De unde până unde afirmaţiile ăstea? De ce ar fi culmea faptul că ungarii adoptaseră grafia latină? Mai puneţi mâna pe o carte şi citiţi, că văd de la o poştă că faceţi presupuneri fără să consultaţi literatura de specialitate (ce mai, măcar un manual de istorie…)! Grafiile, chiar limbile, au legătură cu apartenenţa la spaţiul cultural occidental şi creştin apusean, pentru regatul ungar, şi la cel bizantin, creştin răsăritean, pe filieră bulgară, pentru Ţările Române.

    Apoi, legat de modernizarea spaţiului românesc, fără Şcoala Ardeleană nu ar fi existat ideile romanităţii, continuităţii şi a legitimăţii majorităţii populaţiei asupra conducerii din Transilvania, continuând cu extinderea tezei la nivelul Ţărilor Române ocupate de otomani (juridic vorbind, erau parte integrantă din imperiu). Ce a făcut Kisellef ulterior, a fost o petardă menită să ademenească populaţia slavofonă din Balcani pentru a se răscula împotriva turcilor şi a deveni supuşi ai ţarului rus. Iar când mă refer la populaţie, mă refer în primul rând la elita care ar fi manipulat oamenii de rând în direcţia dorită, căci ştim cu toţii cât de mulţi ştiutori de carte se aflau în Balcani până în secolul XX…

    „Ceea ce a salvat populatia latina de toate aceste influente straine, a fost tocmai saracia si izolarea in care au trait.” Nu am înţeles care erau acele influenţe străine de care trebuia salvată populaţia „latină”? Nu ştiu de ce „latină” şi nu românească, pentru că nu e greşit deloc. Ei aşa se şi considerau încă din secolele XIII-XIV, ca dovadă stând mărturiile călătorilor străini, cu menţiunea că ei se raportau la un set de valori un pic diferit de cel actual şi mai puţin infuzat de naţionalisme. Deci, nu vorbim de coeziune, ci doar de o formă de identitate comunitară rudimentară, bazată în principiu pe tradiţia orală (noi şi găgăuzii suntem cam în aceeaşi situaţie).

    Singura formă de coeziune pe care am avut-o şi o mai avem oarecum este cea formată în secolul al XIX-lea, odată cu pătrunderea ideilor Revoluţiei franceze (1821-1822) şi ale liberalismului anglo-saxon (după 1829), în pofida boierimii mari care se agăţa de proprietăţile sale pe care le considera etaloane ale statutului social şi nu mijloace de producţie, asemenea burgheziei (din care făceau parte evreii, armenii, grecii, bulgarii şi turcii – adevăraţii întemeietori ai oraşelor extracarpatice). Naţionalismul nu a fost niciodată cea mai sănătoasă cale de a uni grupuri de oameni având aceleaşi însemne identitare, după cum a arătat regimul comunist în perioada ulterioară plecării sovieticilor de pe solul patriei (1958-1990).

    Apropo de sărăcie şi izolare, profilul nostru de populaţie neurbanizată şi încă tributară trecutului rural (fie prin notalgia faţă de copilăria petrecută la ţară, fie prin frustrările cauzate de neadaptarea economiei noastre la capitalism) ne arată un sentiment de copleşire al „tinerilor” încă nedeprinşi cu bunul mers al unei societăţi democratice, tocmai pentru că ea presupune domnia legii, nu a cutumei, a dialogului, raţiunii şi compromisului, nu a bârfelor, superstiţiilor şi a excluziunii sociale cauzate de neadaptarea la mentalitatea de turmă şi de frica faţă de schimbări. Cu tot respectul pentru agricultori, bunici sau străbunici (cu siguranţă, destui dotaţi cu o inteligenţă nativă incontestabilă), acestea erau defectele societăţii rurale şi în parte, au rămas cele ale societăţii actuale.

    În final, trebuie să spun că am citit cu plăcere toate articolele semnate de autor/autoare, inclusiv comentariile, dar nu pot să ignor faptul că materialul de faţă este presărat cu numeroase afirmaţii nefundamentate şi altele doar anacronice. Fără îndoială, concluziile mele sunt aceleaşi – avem nevoie de mai multă coeziune socială, de mai multă unitate, pentru a ne învinge metehnele, de a ne depăşi handicapurile, de a fi mai receptivi la schimbări şi mai exigenţi faţă de noi înşine din punct de vedere moral. Apreciez iniţiativa totuşi, şi aştept cu interes următorul articol care sper să fie mai puţin „istoric” şi mai mult în cheia celor precedente.

  5. @Geos Costan : Manualul de istorie propus de ministerul invatamantului din Romania este ultimul lucru pe care sfatuiesc pe cineva sa il citeasca daca doreste sa afle ceva despre istoria Romaniei. Tiparele vechi trebuiesc sfaramate, lucrurile sunt mai complexe decat sta scris in manualul de istorie. In manualul de istorie din Turcia, de exemplu, Rovine nu a existat, Mircea cel Batran a fost infrant pe undeva pe la sud de Dunare si a scapat din captivitate dupa ce a daruit sultanului ceva soimi si armasari de rasa. Oare ce o scrie in cel din Ungaria despre Posada ? Chiar, unde spanac sunt locurile acestea doua, Rovine si Posada, stie cineva?
    Ceea ce nu inteleg eu este cum spui in mare cam acelasi lucruri pe care le spun si cred eu sub o lumina un pic altfel, si totusi pari mai mult decat revoltat ca si cum vorbim despre lucruri total diferite. Citesc, mult, concluziile pe care le trag sunt diferite fata de ale altora, in fond, „Istoria nu este o stiinta exacta, si de cele mai multe ori, a fost scrisa dupa chipul si asemanarea conducatorilor vremurilor in care era scrisa, de unde si subiectivitatea ei”. Ultimele carti citite despre istoria noastra au fost cele scrise de Boia si Djuvara.
    Ma bucur in schimb ca impartasim aceleasi idei despre societate, si sunt autor, nu autoare :).
    Excelent paragraful din comentariu despre „profilul nostru de societate neurbanizata”, daca poti scrie un articol pe aceasta tema il voi publica bucuros aici pe blog ca si guest post.

  6. @Tiparele vechi trebuiesc sfaramate, lucrurile sunt mai complexe decat sta scris in manualul de istorie.

    Lucru normal – există aspecte pe care un elev de gimnaziu/liceu pur și simplu nu le poate pricepe la acel nivel. Deși nici la nivel de adulți nu e prea clar acest lucru …

    @Ultimele carti citite despre istoria noastra au fost cele scrise de Boia si Djuvara.

    Se vede. Un istoric de mâna a cincea ( cu îngăduință ) și un pseudo-istoric. 😀

  7. Despre Posada mi se par mult mai clare lucrurile, au scris si altii (imaginea cunoscuta e din cronica vieneza), nu se poate sa nu fi existat, vezi pina si http://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Posada

    „Un istoric de mâna a cincea ( cu îngăduință ) ”
    Si care ar fi un istoric de prima mina? Niste argumente istorice despre cele scrise de dl. L. Boia?

  8. @Si care ar fi un istoric de prima mina?

    Florin Constantiniu de ex. ( deși e răposat săracu’ ). Sau în mare cam orice istoric care nu abordează o manieră senzaționalistă – deoarece studiul istoric nu se prea pretează la așa abordare. 😉

    @Niste argumente istorice despre cele scrise de dl. L. Boia?

    Aici ar fi lungă povestea – dar ca idee : L. Boia e un mic-mare plagiator ( nu și-a menționat niciodată explicit sursele de inspirație ) a unor teze foarte la modă prin anii ’70, popularizate de așa-numita „Nouă Școală Istorică” ( franceză ) – ca un fel de reflex/adeziune față de revoltele din ’68 :), pe care a încercat să le adapteze – prost – la „materialul românesc” dar și de-aia cred că i-a fost prea lene și a preferat să înșire doar o suită de legende urbane, anecdote istorice pe post de argumente/analiză.

  9. @Anonim : „există aspecte pe care un elev de gimnaziu/liceu pur și simplu nu le poate pricepe la acel nivel” serios ? Copiii e prosti, si multi dintre ei ca adulti e la fel? De aceea trebuie sa ii invatam variantele usoare ale istoriei ? Eventual idealizate si hiperbolizate, serios?
    Am facut educatia civica prin clasa a 5-6-a, nu mai stiu exact cand era( a trecut mult timp de atunci, 1991-1994), si acolo scria foarte frumos in carte de democratie, de reprezentativitate, de inflatie, de economia de piata, de PIB, de deficitul de la buget, de respectarea minoritatilor si a celor de „alte culori ale pielii si forme ale ochiului” si multe alte chestii pe care le-am inteles atunci si multi dintre adultii din ziua de azi au probleme in a le intelege. Si nu le inteleg nu pentru ca sunt prosti, ci pentru ca in gimnaziu nu au avut o profesoara de educatie civica la fel ca a mea (principal era de istorie) sau exemple bune.
    Imi cer scuze ca am indraznit sa arunc o umbra peste mareata istorie descrisa de Florin Constantiniu impreuna cu tov. 7 clase Ilie Ceausescu. (In paranteza fie spus, este foarte posibil ca ceea ce a scris sau publicat dupa revolutie sa fie mai de bun simt, nu ma pot pronunta, nu am citit, incerc sa ma interesez, suna interesant titlurile, multumesc!)

  10. @unu-2 : Multumesc pentru informatiile in legatura cu Posada. Intrebarea despre unde sunt Posada si Rovine au fost menite sa ridice niste semne de intrebare, in ideea inacuratetei istoriei, si ce sta scris „la manual” in diverse tari despre acelasi lucru, nu neg existenta acestor batalii/locuri.
    Interesant este ca sunt 2 localitati Rovine in balcani, una in Bosnia si Herzegovina si alta in Serbia. Localitatea Rovine din Romania este in Ialomita, si este in aceeasi comuna cu satul „Mircea cel Batran”, ceea ce spune multe despre crearea locurilor pe care nu le gasim :).

  11. !???: „Toti migratorii care au trecut pe aici au lasat o diversitate genetica extraordinara, ceea ce ne face pe noi romanii asa de buni ca talent individual si asa de execrabili ca popor.”

  12. @Gabi B, acelasi citat m-a derutat si pe mine.
    Germania, Anglia ok (si genetic „omogen”), la fel America de Nord ok (prin definitie tara de imigranti), America de SUd varza ca Romania.
    unii zic ca de vina e catolicismul (ortodoxia in cazul nostru), protestantii dau randament prin faptul ca nu asteapata de sus sa se schimbe treburile, ci sunt constienti ca trebuie sa se ajute unul pe altul ca sa fie bine (chintesenta succesului).
    poate Islanda are proportie mica de imigranti, de aceea au si facut un studiu genetic (doar pt studii medicale, nicidecum istorice).

  13. @Imi cer scuze ca am indraznit sa arunc o umbra peste mareata istorie descrisa de Florin Constantiniu impreuna cu tov. 7 clase Ilie Ceausescu.

    Acesta e argumentul „contra-autoritatii” – si nimic mai mult, daca e asa il putem expedia pe L. Boia foarte simplu ca a fost secretarul de partid cu Propaganda PCR al Facultatii de Istorie adica taman genul ala de functie in care se manca zilnic rahat. 😉

    @si acolo scria foarte frumos in carte de democratie, de reprezentativitate, de inflatie, de economia de piata, de PIB, de deficitul de la buget, de respectarea minoritatilor si a celor de “alte culori ale pielii si forme ale ochiului”

    Pai tocmai pentru ca scria prea frumos si simplu era asa de usor de inteles. 🙂

  14. @si acolo scria foarte frumos in carte de democratie, de reprezentativitate, de inflatie, de economia de piata, de PIB, de deficitul de la buget, de respectarea minoritatilor si a celor de “alte culori ale pielii si forme ale ochiului”

    Pai poate tocmai pentru ca scria prea frumos era asa usor de inteles … desi nu neaparat e adevarat (apropo – si manualul de Constitutie de a VII-a era destul de decent scris 🙂 ).

  15. @Gabi B, @camione : am ratat o informatie, mai exact ar trebui sa fie „Toti migratorii care au trecut pe aici au lasat o diversitate genetica extraordinara, dar si o lipsa de omogenitate in obiceiuri si spirit de apartenenta la ceva comun, ceea ce ne face pe noi romanii asa de buni ca talent individual si asa de execrabili ca popor.” Modific, multumesc ca mi-ati atras atentia.

  16. @camione : Excelenta scurta analiza a societatilor luate in calcul, si da, protestantismul, democratia si capitalismul merg foarte bine mana in mana.

  17. Citeste si „Pendului lui Foucault” ca sa vezi ca istoria poate fi interpretata cum vrei, totul e „in the eye of the beholder”. De exemplu, cazul Tarilor de Jos si SUA, si invers Spania, Japonia arata ca imigratia e in general pozitiva si uniformizarea rea. Asadar presupusa lipsa de coeziune motivata de migratori si imigranti mi se pare hazardata. Mai degraba este tipica oricarei societati rurale.

    Ca istorie, mi se pare ca expunerea ta sufera de vechile metehne ale istoriografiei noastre: poporanism (imigranti=venetici rai, vizibil inca din dihotomia popor contra imigranti din titlu), obsesii teritoriale si mai ales genetice (focalizarea strict pe teritoriul actualei Romanii fara a mentiona romanii de la sud de Dunare, obsesia etnicitatii si enumerarea migratorilor cu ignorarea oricaror aspectelor culturale – confuzia limbii slavone ca fenomen cultural cu originea genetica a boierilor este foarte relevanta aici). Pentru evolutia ca popor, cele mai importante capitole din manualul de istorie sunt alea plicticoase despre cultura in secolul nustiucare, nu cele cu migratiile. Migratorii se asimileaza prin cultura, fratii se despart prin lipsa ei.

    In plus, sunt foarte sceptic despre supravietuirea prin izolare, saracie si patura de jos. In Anglia post Hastings, trei secole de aristocratie de limba straina, timp in care saxona a fost vorbita strict de patura de jos, au transformat engleza veche dintr-o limba germana tipica cu cazuri, declinari si n-spe terminatii in forma simpla care s-a pastrat pana azi. Patura de jos nu pastreaza limbi si gramatica, dimpotriva.

    As fi curios daca un istoric de profesie poate confirma ca in spatiul nostru imigratia si aventurierii au fost sensibil mai multi decat in tarile din jur.

  18. @Kinn : Unde scriu ca migratorii sunt rai ? „agregarea statala s-a intamplat numai si numai sub aceste popoare migratoare razboinice. Transilvania a fost unificata de maghiari, Valahia de catre cumani” „nemti, maghiari, polonezi, greci, evrei, rusi, bulgari, albanezi, turci, punand umarul la constructia oraselor actuale” „titlul este menit sa trezeasca polemici, sper eu, constructive”
    Originea „genetica” a boierilor, de cand etnia este genetica?
    Despre limba si gramatica, noi vorbim o limba evoluata din latina vulgara, adica a omului de rand. Unitatea limbii romane se datoreaza efortului unor personalitati (incepand cu Junimistii) de a scrie manuale si a se preda o limba unitara pe tot parcursul tarii, practic s-a re-latinizat prin aducerea unor cuvinte mai aproape de latina initiala si importul de neologisme frantuzesti incepand cu 1800. Ca dovada, cauta denumiri de plante medicinale traditionale, gen menta, sa vezi cate denumiri pot avea. Sau asculta limba romana de peste Prut. Ai vorbit cu aromani din Grecia? Cuvante frate, sora, etc, sunt identice, altele gen aud se pronunta avd. In schimb suntem singura limba latina care a pastrat cu genul neutru.
    La noi problema nu a fost ca am avut mai mult sau mai putini imigranti si aventurieri decat in alte parti, ci ca acestia si-au pus amprenta mai mult asupra locului decat locul asupra lor. Cultura si civilizatia se naste si se pastreaza la oras, orasele noastre au avut initial o mica proportie de romani. Imigratia nefiind unitara intre orasele de pe tot cuprinsul Romaniei, ca sa se poata constitui un spatiu si o cultura comuna, am ajuns la vorba romaneasca „cate bordeie atatea obiceie”

  19. @Imi cer scuze ca am indraznit sa arunc o umbra peste mareata istorie descrisa de Florin Constantiniu impreuna cu tov. 7 clase Ilie Ceausescu.

    Cum am zis deja – dar văd că mesajele nu ( mai apar ) dacă e să o luăm după argumentul contra-autorității L. Boia a fost secretar cu propaganda al PCR înainte de ’89 și l-am expediat și gata. 😀

    Cât despre protestantism – el merge binișor cu capitalismul ( deși un pic exagerată și mai ales prost interpretată teza lui Weber e convingătoare ) dar e discutabil cât de bine merge cu democrația. În fond Regatul Unit a fost un stat absolutist sadea mult timp – în ciuda imaginilor educolorate prezentate de regulă pe când în Principatele Române puterea boierilor a fost net mai mare și ea a și dus la secolul de „anarhie feudală” ce a precedat domniile fanariote.

    Plus că sunt unele aprecieri care clar denotă lecturi istorice superficiale :

    @Armata lui Mihai era alcatuita din populatia slava de la sud de Dunare, romani, maghiari si polonezi.

    Mihai Viteazul ( probabil ca urmare a unei experiențe alături de contodierii din Italia ) a fost primul care a folosit masiv o armată profesionistă față de predecesorii săi – Ștefan cel Mare de ex. – cu mulți mercenari, fiind „în tonul epocii”.
    Dar finalmente marea sa realizare din punct de vedere cultural – net peste cea temporară politico-militară pe care s-a bătut atâta monedă și e acum atât de discreditată – e că a fost primul domnitor care și-a ținut actele de cancelarie integral în limba română ( deși despre el personal se știe că vorbea fluent mai multe limbi străine ). Impactul unei asemenea măsuri e incalculabil peste timp dar na … printre clișeele boiste nu-și prea găsește locul a fi menționată … 😦

    Ș.a.m.d

  20. @Unitatea limbii romane se datoreaza efortului unor personalitati (incepand cu Junimistii) de a scrie manuale si a se preda o limba unitara pe tot parcursul tarii{…}

    Mi se pare totuși halucinant – deși poate relevant pentru o anumită orientare ideologico-politică 😉 – cum se sare direct la Junimiști și ( în cel mai bun caz ) la Școala Ardeleană fără a se menționa nimic despre eforturile călugărilor ortodocși din patrulaterul Sibiu – Curtea de Argeș – Târgoviște – Brașov din secolele XVI – XVII de tălmăcire a Bibliei în română, încununate cu ediția „Bibliei de la București” de la 1688 !!
    Inclusiv modul în care L. Boia sare peste astfel de moment ( și în general peste scrierile cronicarilor care-i neagă ideea unui „naționalism românesc” apărut din senin în sec. al XIX ) mi se pare relevant și dovedește că e un istoric de mâna a cincea cum am mai zis … 😀

  21. @Anonim : Inainte de a continua discutia, ia te rog in considerare ca intr-un articol de pe blog nu pot scrie toate amanuntele istorice. Din istorie am ales anumite pasaje care ma ajutau sa imi expun ideile despre societate mai bine.
    Mi-a placut replica ta despre Boia si propaganda :D. Nu tot ceea ce am scris mai sus este scris „din Boia” majoritatea sunt lucruri la care m-am gandit de dinainte sa citesc chestii scrise de Boia si Djuvara. Si despre Djuvara, ideile lui cu marginalii, etc, sunt o variatie mai rafinata pe teme aparute cu mult inainte (1963) in „http://en.wikipedia.org/wiki/The_Rise_of_the_West:_A_History_of_the_Human_Community”. Rumeg bine lucrurile, nu le iau de-a gata, si pot accepta faptul ca exista explicatii mai bune decat ce am aflat pana acum.
    Lecturi superficiale despre armata lui Mihai Viteazul ? Adica Nicolae Balcescu e un superficial in „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul” pe care am citit-o de vreo 3 ori?
    Calugarii ortodocsi, Scoala Ardeleana, si altii nenumiti, nu le neg meritele. Ideea e asa, munca de scriere a manualelor scolare si de uniformizare a limbii romane s-a facut de la centru, adica Bucuresti, in principiu cu cei din Vechiul Regat. Frumos ar fi fost daca s-ar fi mutat capitala dupa 1918 prin Ardeal. In schimb, regatenii i-au tratat pe ardeleni ca si cum ar fi facut o „preluare ostila” ca sa vorbim in termeni corporatisti, vorbind strict din punct de vedere al politicienilor si partidelor politice.

  22. @Kinn : Scuze, am uitat sa iti multumesc pentru sugestia de carte „Pendului lui Foucault”. Cine este autorul? Mi-ar fi mai usor de gasit cartea.

  23. Ok – să zicem că pe moment nu ne luăm de detalii ( deși ele dau coerență și susținere punctului principal 😉 ) așa că hai să enunț teza mea alternativă sau mai bine zis punctele principale :

    – personal nu cred că există un impact semnificativ al unor evenimente istorice majore și nici chiar a unor structuri socio-culturale prea îndepărtate sau dacă există el e de regulă contrabalansat de evenimentele relativ recente, să le zicem „generaționale”;
    – omogenitatea sau ( din contră ) diversitatea sunt chestii destul de relative – din perspective diferite românii pot părea fie extrem de similari și omogeni fie teribil de diferiți. Impactul unei asemenea diversități/omogenități asupra actelor și acțiunilor civice și/sau politice mie îmi sunt extrem de nebulos ( de ex. la momentul Revoluției Franceze, act considerat de regulă ca supremă manifestare a civismului și angajării politice jumătate din populația Franței nu vorbea și se pare că nici măcar nu înțelegea limba franceză 😀 );

    Datorită acestor puncte de vedere estimez că e extrem de hazardată lansarea în tot felul de teorii istorice cu durată lungă care se vor sofisticate și revoluționare dar de multe ori sunt simplă filosoficăraie ( care eventual mai și ignoră complet argumentele contrare în pseudo-analiză precum face Boia 😉 ) și că e net mai productiv să se concentreze atenția pe perioade scurte. De ex. în cazul României anului de grație 2014 – ținând cont și de inerția aferentă – se poate ajunge la o explicație mai mult decât satisfăcătoare și profundă considerând doar impactul socio-cultural al deceniului de „anarhie sindicalo-politică” ( anii ’90 – ’99 ). Dacă mai adaugi și perioada deceniului de „austeritate socialistă” ( anii ’80 – ’89 ) deja ai peste 90% din factorii explicativi majori la îndemână – și apropo aceste două decenii pierdute explică și decalajul socio-economic – inclusiv pentru priza oarecum atipică a „vulgatei neoliberale” în România, explozia nepotismului și a relațiilor primare, de clan ș.a.m.d.

    Ca predicție – și cu asta închei 😉 – aș putea chiar să fac și o predicție : probabil peste vreo 3-4 ani va începe să se simtă masiv efectele deceniului de „oscilație a dezvoltării” ( anii 2002-2012 😉 ) … 🙂

  24. @Anonim : E cursiv si relativ usor de urmarit ce e scris in teza, ce nu am inteles e predictia, in ce fel o sa se simta efectele deceniului? Poti dezvolta, te rog? Ceva idei despre imbunatatirea situatiei curente,eventual articol de postat aici? Ca de la politicieni s-a tot asteptat marea cu sarea, pana s-au scarbit romanii de politica si nu s-au mai prezentat la vot.

  25. „Florin Constantiniu de ex. ( deși e răposat săracu’ ). ”
    O fi fost L. Boia secretar PCR insa nu a fost informator al securitatii ca F. Constantiniu (FC) si nici Academician (care in zilele noastre numai institutie onorabila nu este, parerea mea). Eu citesc ce spune Ovidiu Pecican despre FC ( http://www.observatorcultural.ro/AVALON.-Istoricul-in-prima-clipa-de-posteritate*articleID_26958-articles_details.html ) si nu laude de la unii ca Adrian Nastase sau Razvan Theodorescu.

    Si acum mai la obiect. De curios m-am uitat la primele capitole in „O isorie sincera a poporului Roman” unde imi sar in ochi (mie nespecialistului) cel putin citeva lucruri. Pt. mine e un test de turnesol la istoricii care vorbesc despre Daci / Geti ca cei mai viteji dintre Traci, insa sar peste partea mai putin laudabila a propozitiei respective. Nu stiu daca ce spune L. Boia ca Dacii si Getii sint 2 populatii diferite, insa mi se pare un lucru benefic sa ne gindim macar la acest lucru si sa vedem intr-o perspectiva critica „adevaruri” spuse de zeci de ani fara sa fie comentate macar. Daca erau? Evident ca la FC nu gasesti aceasta idee.
    Sau este o afirmatie in acea carte care spune despre columna lui Traian ca este cea mai mare sculptura antica in relief, insa daca citim despre coloana lui Mascus Aurelius (80 de ani mai tirziu) vedem ca-i mai inalta: http://en.wikipedia.org/wiki/Column_of_Marcus_Aurelius . Ups …
    In general, felul in care scrie FC este unul national-patriotard, mi se pare, ce nu atinge nici un subiect controversat ci doar batuceste un drum mult umblat inainte, care insa sufera la o analiza critica, pt. cine se uita la detalii.

    Pt. mine L. Boia si N. Djuvara ramin cei mai mari istorici romani actuali prin prospetimea de gindire adusa in re-analizarea datelor si documentelor istorice, argumentat. Crede fiecare ce vrea.

  26. Si apropo … va recomand ceva pe tema daco-getilor: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/controverse-daci-geti-daco-geti

    Observati multele comentarii national-patriotarde, de copii frustrati carora li s-a luat jucaria sau au aflat adevarul despre Mos Craciun. Unii ii spun „negare”, altii „controverse”, altii pur si simplu „aflarea adevarului”. Alegeti.

  27. Pt. kinn,
    „As fi curios daca un istoric de profesie poate confirma ca in spatiul nostru imigratia si aventurierii au fost sensibil mai multi decat in tarile din jur.”
    Victor Spinei are câteva cărţi bune despre migraţiile turanicilor în acest sens. Cea mai nouă se numeşte „The Romanians and the Turkic Nomads” şi combină istoria cu etnografia, arheologia şi antropologia, deci analiza e mai profundă decât oricare alta în momentul de faţă.
    Pt. unu-2,
    „Pt. mine L. Boia si N. Djuvara ramin cei mai mari istorici romani actuali prin prospetimea de gindire adusa in re-analizarea datelor si documentelor istorice, argumentat. Crede fiecare ce vrea.”
    Cu Boia sunt de acord; este unul din cei mai deschişi istorici, prin felul său de a gândi şi de scrie. Mai sunt câţiva pe care personal, m-au impresionat şi ar merita să intre într-un top: Victor Spinei, Marian Coman şi Florin Curta. Pe primul l-am menţionat deja, al doilea e mai nou, dar a scris o lucrare impresionantă despre Ţara Românească (http://www.academia.edu/5020565/Putere_si_teritoriu._Tara_Romaneasca_medievala_sec._XIV-XVI_), iar ultimul propune regândirea strategiei de identificare a culturii materiale a unei populaţii nu neapărat în funcţie de particularităţile ei, ci şi în eventualitatea manifestării aculturaţiei în rândul ei (http://banatica.ro/media/b23/tiaa.pdf).

  28. Nu știu care e noutatea aici – inclusiv în manualele de istorie comuniste se menționa la capitol aparte aportul migratorilor pe aceste meleaguri. Ba mai mult încă existau reflexele anilor ’50 și se insista la greu pe importanța slavilor ( era chiar și un termen special : adstratul slav 😉 ).
    La modul cel mai serios vorbind am impresia că cei care sunt așa de pe spate după Boia și alții de teapa sa nu au citit la vremea lor manualele și cărțile disponibile … 😀

    Cât despre Boia ca istoric strict : maximul său e eventual nivelul lui P.P.Panaitescu ( pe care îl și citează ca model pe alocuri 😉 ). Acum dincolo de implicarea politică a acestuia el reprezenta ( eventual ) o culme în anii ’30 dar în nici un caz după – descoperiri ulterioare i-au invalidat multe din teze … deși amuzant pe alocuri e că L. Boia încă le menționează ca fiind de actualitate ! 😀

    @Eu citesc ce spune Ovidiu Pecican despre FC {…}

    Eu personal m-am oprit la momentul în care principala „vină” a lui Florin Constantiniu e în viziunea respectivului faptul că nu s-a angajat în nici un proiect politic anti-Iliescu – abordare mai politizată cu greu cred că se putea, bine măcar că o menționează explicit și direct pentru a nu-mi pierde vremea cu pseudo-analizele lui. 🙂

    @ Ceva idei despre imbunatatirea situatiei curente,eventual articol de postat aici?

    Așa ceva depinde strict de orientarea ideologică a fiecăruia – altfel ajungem la simple platitudini de tipul „să fie bine pentru ca să nu fie rău”.

    • Migratorii nu au adus aport bastinasilo. Nu s-a intamplat asta nicaieri. Daca navaleau francezii poate ca mai ramanea ceva aport. Dar popoarele din stepe si din Asia erau mult mai inapoiate decat popoarele peste care treceau. Au produs stagnare, au intrerupt o evolutie normala a popoarelor sedentare Sedentarul este creeator de cultura si civilzatie. Nomadul este vanator si rapitor, mai tarziu pricepe ca poate sa-l asupreasaca pe bastinas si sa-i ia produsele. Cand ajunge la faza asta, nomadul ajunge sa decada din calitatea de om al stepelor si al orizontului si incearca sa devina sedentar. Cand romanii au preluat Dobrogea, au gasit niste tatari si niste turci inapoiati care nu stiau sa faca productii de cereale si rezerve. Acum s-au invatat, dar inca sunt sate tataresti sau turcesti (putine, dar sunt) care traiesc sub pragul de saracie. In zonele unde colectivizarea agriculturii a fost dura, chiar si romanii, mandrii plugari de altadata, au decazut fara de speranta la o revenire. Migratorii au trecut peste romani, s-au dus acolo unde au putut sa-si faca stapanirea lor, tarile lor, unde elementul bastinas era mai slab si mai rar. Asa au aparut tarile fostilor nomazi in jurul romanilor si acum isi inventeaza istorii glorioase. Bulgarii il glorifica pe Asparuh care a navalit in Dobrogea si a ars toate cetatile. A distrus tot, a ucis tot ce misca si s-a dus mai departe. A lasat civilizatia protobulgara in urma lui? Nu a lasat, ca nu avea e sa lase. Au ramas runele cetatii Dinogetia si Histria, care nu si-au mai revenit. Astea au lasat migratorii i n urma lor. In timpul comunismului trebuia sa-i descrie de bine pe migratori, nu mai erau popoare barbare, erau popoare migratoare (ca pasarile calatoare!), ca pe limba comunistilor istoria o fac popoarele, nu conducatorii. Daca ai un popor bun si cu conducatori prosti si hoti, se duce dracului toata istoria!

  29. foarte bine structurat articolul, eu insa sunt de parere ca nu a existat o romanizare incat sa luam o identitate a romanilor! deci populatia actuala este formata din stramosii nostri daci!

  30. Stie cineva de unde a aparut acest Roxin, care bate campii cu gratie si istoric, si lingvistic ? Am aflat ca termenul „mamaliga” e sigur provenit din…limba daca! :))))

    • Stimez pe Roxin, este un tip erudit, dar pana la a fi un ins „academic”, mai este cale de mers. Este interesant, lanseaza intrebari multe, unele foarte interesante, chiama la cautarea adevarurilor nespuse. Dar de la poveste sau”cum va place istoria” pana la istorie autentica si documentata si recunoscuta, mai este ceva. Au aparut multi amatori de istorie, asta e bine, dar vor sa fie crezuti pe cuvant. Totusi aduc la lumina o multime de intrebari la care trebuie sa se dea raspunsul istoricilor documentati.

    • Lui BB. Bunicii spuneau malai la meiul stramosesc (meiul romanesc, caci este si un mei pasaresc sau dughie, draghie, dragana). Locul unde se semana meiul se numea malaiste. Meiul se mai chema si malai dar si malig. meiul macinat se chema malig din care se pregatea maliga. Intrucat meiul rezistent la seceta si napii rezistenti chiar si la degerat (erau la origine plante perene, napii nu se cultivau, cresteau pur si simplu iar meiul crestea si ca buruiana nesemanata) au constituit alaturi de lactate hrana salvatoare, taranii i-au zis maligii mama maliga, care ii scotea din iarna. De aici mamaliga. Dupa afirmarea porumbului (sec XVII), malaiul (meiul) a inceput sa fie folosit la inceput in paralel cu porumbul, apoi a cedat teren, iar prin anii 1950 il mai foloseau doar batranii si mocanii (la stana). Maligul, meiul si napii erau hrana alcalina, din cauza asta stramosii nostri aveau sange alcalin si rezistau la boli si epidemii. Napii sunt sursa mare de imunitate la boli. Acum avem sange cu aciditate mare, cauza ca nu mai suntem rezistenti la boli. Bunicii mei nu faceau gripa niciodata, nu cunosteau aceasta boala. Cancerul era cunoscut doar la oras. Taranii umblau iarna imbracati cu cojocul peste camesoi si pieptar, aveau opinci si obiele. Nu raceau niciodata. Vinul fiert si tuica fiarta erau bauturile ospitalitatii de iarna. Dulceata era pentru cinstirea femeilor si copiilor: pe o farfurioara se servea o lingurita cu dulceata (deobicei din gutui) si un pahar cu apa.
      Da mamaliga este cuvant straroman. Malig, mei, maliga, malaiste, malai, sunt de la daci. Si dacii mai sunt printre noi. Cand vor disparea padurile Carpatilor, lupii si ursii, atunci vor disparea si dacii. S-o fi saturat sa tot vada in jur bolunzii de-acum!

  31. Autorul isi da si el cu parerea. Are cultura istorica din rasfoit carti sau de pe internbet. Doresc sa ii spun ca influente turcesti asupra romanilor nu au fost decat foarte scazute. Doar in Dobrogea sunt unele influente, deoarece Dobrogea a fost vilaet turcesc. In restul tarii au fost influente grecesti si nu turcesti, turcii nu aveau voie sa isi faca locuinta in teritoriile principatelor, iar comertul se facea prin „geleapi”care erau crestini greci sau armeni si faceau afacerile in numele stapanilor otomani (nu vorbim de turci, care erau o minoritate in Imperiul Otoman). Grecii au avut influenta asupra romanilor prin apartenenta acestora la ortodoxie. Grecii au inflentat mult si pe turci, dar au primit si ei o influenta turceasca. De la aceasta influenta turceasca a grecilor au primit romanii portia de influenta turceasca, carea disparut odata cu disparitia influentei grecilor. Apucaturile urate e care sunt acuzati romanii din spatiul extracarpatic, sunt ramase din perioada domniilor fanariote. Fanariotii erau romei, romani grecizati din Constantinopole, locuitori ai cartierului Fanar (cartierul Farului) din acest mare si stravechi oras, azi Istanbul (tot nume grecesc Isti Polia=Orasul sau marele oras). Recomand autorului mai multa si profunda documentare. Confruntati Biblioteca cu terenul! Romanii sunt vii, traiesc langa noi in fiecare zi, nu este greu sa-i afli si sa-i cercetezi. N.B. cuvantul „bre” este grecesc si nu turcesc, cum cred multi. Grecii il folosesc in mod curent in vorbirea lor sub forma „re” (se aude un ” vre” cu un v abia perceput). Turcii nu au acest cuvant in limba lor, iar daca il folosesti, te apostrofeaza ca esti „yunan” adica „ionian”, deci grec (nu se sufera intre ei)

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s