La colțu' străzii

Falanga, democratia, increderea si coeziunea sociala

15 comentarii

Grecii din antichitate au avut ca forma de organizatie orasele-stat. Acestea au luat nastere in urma stabilirii unor grupuri de colonisti in teritorii noi, populate de triburi de alta limba, traditie si obiceiuri. De obicei alegeau o zona usor de aparat, inconjurata de cat mai multe obstacole naturale, cea mai des intalnita fiind un istm inconjurat de mare. Bastinasii nu erau foarte incantati de noii vecini, astfel ca asezarile erau intr-o continua stare de asediu. Ca rezultat, grecii antici au devenit razboinici foarte priceputi.

Mai tarziu, cand balanta de putere a inclinat covarsitor de partea grecilor, bastinasii nemaifiind amenintari demne de luat in seama, orasele antice grecesti au inceput sa se lupte intre ele. Asa a luat nastere falanga. Falanga este exponentul coeziunii sociale din societatile Greciei antice. Un zid de sulite si scuturi capabil sa opreasca orice atac frontal. Avem clasica legenda a luptei de la Termopile, cand o falanga de 300 de persoane a putut tine piept unei imense armate de invazie. Fiecare luptator din falanga se baza, pe langa forta, curajul, si armamentul sau, pe forta de coeziune a grupului de luptatori. Acest sentiment extraordinar de apartenenta la un grup si o camaraderie atat pe campul de lupta cat si acasa a dus la aparitia atat a „amorului grecesc” cat si a democratiei. Democratie adica increderea acordata unora dintre cetateni ca pot conduce destinele cetatii pentru o perioada de timp finita, fara a se transforma in tirani; egalitatea de drepturi intre cetateni si increderea ca unii nu vor profita de ceilalti; curajul de a-ti lua soarta in propriile maini, cu toate beneficiile si indatoririle ce rezulta din aceasta, si a nu mai lasa pe altii sa iti decida soarta, statutul social si bunastarea. In acest mediu al democratiei au inflorit Aristotel, Platon si Socrate, filosofia, geometria si metoda stiintifica a intrebarii „de ce?”. Falanga greceasca sub conducerea lui Alexandru cel Mare a cucerit toata lumea cunoscuta atunci iar civilizatia elenistica si-a pus astfel amprenta asupra civilizatiei universale.

Stindardul democratiei a fost preluat de Roma antica, o alta democratie combatanta care a rezistat timp de ~537 de ani. O alta democratie care s-a scuturat de jugul regilor si a inflorit desi s-a aflat intr-un razboi necontenit cu vecinii. Conceptele de armata profesionista si „tirania justitiei” au fost ridicate la nivelul de arta, dovada faptului ca jurisprudenta moderna se bazeaza pe conceptele Dreptului Roman. Democratia romana a fost o continua lupta impotriva dusmanilor externi dar mai ales interni : tiranii si coruptia. Democratia functionala inseamna sa te simti in siguranta la tine acasa, sa te poti baza pe concetateni pentru siguranta celor dragi atunci cand esti prea departe sa ii protejezi tu. Echivalentul roman al falangei a fost formatia testudo, bazata pe aceeasi incredere ca cei din jurul tau isi vor face datoria si te vor proteja de proiectilele aruncate din toate directiile de catre dusmani.

Arhitectura romana este folosita in continuare la cladirile din epoca moderna, iar majoritatea instrumentelor chirurgicale au ramas aproape neschimbate pana in epoca moderna.

Au urmat lungile secole intunecate ale Evului Mediu. Democratia a fost pastrata ca un vulcan adormit in orasele-targuri ale Ligii Hanseatice apoi a erupt cu o forta distrugatoare in revolutia franceza. Pe strazile Parisului, de fiecare data cand guvernul alunca pe panta tiraniei, se ridicau baricade iar cetatenii revoltati retrageau mandatul cu forta armelor. Armatele revolutionare franceze erau alcatuite din voluntari prost antrenati si echipati, si se luptau cu armatele profesioniste ale unor imperii cu state vechi si ani de antrenament. Cetatenii desculti si liberi au invins aproape intotdeauna pe supusii bine echipati. Formatia militara care intruchipeaza coeziunea la nivel de grup atat in societatea cat si in armata franceza este careul. Cetateni care aveau incredere in cei din stanga, dreapta, si mai ales spatele lor ca isi vor face datoria si vor lupta pentru respingerea sarjelor de cavalerie. Rezultatul era o reduta de gloante, baionete si oameni care nu putea fi spart de nici o sarja de cavalerie sau salva de artilerie. Spiritul de sacrificiu pentru apararea principiului „Libertate, Egalitate si Fraternitate” s-a vazut foarte limpede in timpul primei campanii napoleoniene din Italia, cand un careu de 300 de francezi a tinut in loc o coloana de 7000 de habsburgi indeajuns de mult timp pentru ca restul fortelor sa se regrupeze si sa transforme un dezastru incipient intr-o victorie rasunatoare.

Careul armatei franceze a contribuit sub Napoleon la cucerirea Europei si piramidelor. Balanta razboilui a inceput sa se incline si in momentul in care cetatenii devotati din armata franceza au fost inlocuiti de soldati profesionisti, iar armatele imperiilor sfaramate au devenit armate nationale de voluntari ce doreau sa se scuture de sub jugul imperialist francez.
Revolutiei franceze ii datoram imprastierea ideilor revolutionare in toata Europa, inceputul formarii statelor nationale unitare in Europa, utilizarea propagandei in mass-media la nivel de politica de stat, zaharul din sfecla, utilizarea conservelor la scara industriala, Codul Penal si codul napoleonian care sta la baza Codului Civil al jurisprudentei zilelor noastre. Ca sa nu mai pomenim de prezumtia de nevinovatie, neaplicarea retroactiva a legilor, legile nu pot fi aplicate decat daca au fost promulgate, publicate oficial si populatia informata corespunzator, cat si interpretarea lor mai aproape de spiritul protestant anglo-saxon in care spiritul legii este mai presus decat litera ei, principiul dreptatii este mai presus de virgula pozitionata nefericit in textul de lege.

Am pastrat pentru final partea despre democratia cea mai veche din lume care e inca functionala dupa 240 de ani, cu toate calitatile si defectele ei, trecute, prezente si viitoare. Organizatia statala care inca da tonul in majoritatea domeniilor la nivel mondial. Bineinteles ca vorbim despre Statele Unite ale Americii. Unul dintre cele mai neasteptate exemple de coeziune sociala impotriva unui dusman comun, o mana de colonisti fara experienta luptei in cadrul unei armate statale, provenind din emigranti sau urmasi de emigranti din diverse zone din lume, au tinut piept cu succes unei armate profesioniste superioara ca experienta, echipare si numar de soldati, batalia de la Bunker Hill.

Aceasta batalie, cat si intregul razboi de independenta american nu are o formatie distinctiva de lupta. Poporul american inca nu se nascuse, nu avea traditii sau constiinta nationala. Erau oameni care se saturasera sa fie supusi si doreau sa devina cetateni, ca taxele si impozitele impovaratoare pe care le plateau sa fie folosite pentru bunastarea lor, nu a altora. Lipsa de experienta si de organizare militara a fost suplinita prin entuziasmul pentru un ideal comun. Acest ideal comun s-a materializat prin Declaratia de Independenta. Intregul razboi de independenta a fost o inlantuire de lupte amorfe, putine fiind catalogabile ca exemple de tactica militara. Au fost perioade in care Congresul era ineficient, nu exista moneda de schimb, iar sistemul de aprovizionare al armatelor revolutionare americane era inexistent. Generalului Washington ii era greu sa tina structura armatei in picioare, chiar si daca nu ar fi avut un inamic. Populatia amerindiana dinspre vest si atacurile armatei regale britanice dinspre est tineau cele 13 colonii intr-o menghina ucigatoare, iar colonistii loiali coroanei britanice se aflau pretutindeni. Si totusi, coloniile rebele au castigat, prosperat si devenit aliatul si salvatorul coroanei in razboaiele mondiale ce au urmat datorita coeziunii sociale si apartenenta la un grup cu un ideal comun.

Romania a avut dealurile ei, cel al Spirii care a marcat sfarsitul revolutiei de la 1848, si dealurile de la Marasti, Marasesti si Oituz care au pus bazele Marii Uniri de la 1918. Baricadele de la 1989 si simbolul Pietei Universitatii care dainuie si acum au fost iar exemple de ce pot infaptui un grup de oameni insufletiti de un ideal comun.

Intotdeauna, democratia a fost insotita de o coeziune sociala extraordinara si a inflorit in cele mai vitrege conditii numai datorita solidaritatii cetatenilor acelei democratii. Pentru ca in Romania democratia sa prospere, avem nevoie sa crestem coeziunea sociala.

sursa foto: Wikipedia

15 gânduri despre „Falanga, democratia, increderea si coeziunea sociala

  1. Ahhh – e delicios când cineva amestecă aspecte de istorie militară ( despre care nu pare a avea prea mare habar ) cu considerente de filosoficăraie politică și are impresia că a descoperit gaura de la macaroană !! 😀

    Fără a subestima rolul „coeziunii sociale” – deși în treacăt fie spus ea în România post-revoluționară a fost constant denigrată și supusă atacurilor ca fiind o relicvă conservator-naționalistă periculoasă ( iar onegeurile soroșiste au fost vârf de lance în astfel de adevărate campanii de denigrare în treacăt fie spus 😉 ) – unele informații ( mai ) corecte nu ar strica să fie aduse :

    – Falanga e o formațiune de luptă de proveniență macedoneană, inventată/inovată de tatăl lui Alexandru Macedon, Filip al II-lea. Acum nu o fi fost Macedonia vreo tiranie tipică dar în nici un caz nu a fost o democrație. 🙂
    – Falanga se baza – pentru a fi de succes – pe soldați profesioniști care erau capabili să execute aproape automat manevrele necesare ( de ex. fluturarea sulițelor pentru a se reduce efectele unui tir inamic de săgeți ). O mare parte din acești erau mercenari greci care după „expediția celor 10.000” nu mai aveau de lucru/angajator așa că a fost ușor să fie momiți de Filip al II-lea. 😉
    – Formația/inovația tipică a războaielor napoleoniene/revoluționare franceze nu a fost în nici un caz careul de luptă ci coloana de asalt – care s-a dovedit, în mâinile unui comandant priceput, net superioară vechii „linii de bătaie” folosite de prusaci, austrieci etc.
    – Careul de luptă a fost formația tipică de rezistență a infanteriei contra șarjelor de cavalerie încă din vremea războiului de 30 de ani. O fi vreo legătura cu o coeziune socială aici – dar mie-mi scapă … pentru că dacă habsburgii ăia aveau 2-3 piese de artilerie pe zonă rupeau apărarea ( compactarea necesară careurilor le făcea foarte vulnerabile unui tir cu șrapnele ).

    Ș.a.m.d., etc.

    Apropo – mai ar fi câteva formațiuni militare ce probabil ascund nebănuite interpretări socio-culturalo-pompieristice : de ex. tercio-ul spaniol sau „grupele de asalt” germane din Primul Război Mondial. Așteptăm cu nerăbdare partea a doua așadar !! 😀

  2. În treacăt fie spus în poza/tabloul care exemplifică teoretic „careul napoleonian” e de fapt vorba de o formație engleză – se văd și steagurile și și uniformele roșii specifice ( cele franceze erau preponderent cu albastru 😉 ).

    • @Anonim: Articolul este despre democratie si forta coeziunii de grup in fata fortelor net superioare, nu despre tactica militara. Nu va fi o parte a doua despre formatii de lupta militare. Se pare ca nu faci parte din publicul tinta :).

      Poti detalia, te rog, ce intelegi tu prin „coeziune sociala”, cea care a fost denigrata si supusa atacurilor? Eu prin coeziune sociala inteleg sa iti faci datoria de cetatean, sa ii respecti pe celalalt si sa il ajuti cand e cazul, si in acelasi timp sa nu stai cu mana intinsa la stat sau bogatii zilei ci sa muncesti si sa iti iei soarta in propriile maini. Sa faci compromisuri pentru binele majoritatii, si alte porcarii din astea democratice :).

      Falanga greceasca a fost folosita incepand de prin in sec 8 in Sparta sau sec 7 in Argos, istoricii inca nu au cazut de acord inca, poate stii tu mai multe? Falanga macedoneana a lui Filip al doilea a aparut prin sec 4 BC cand s-au introdus sulite aproape de doua ori mai lungi.

      Careul a fost folosit si de legiunile romane in luptele impotriva masivilor calareti parti, si fortele imperiul Han impotriva nomazilor lancieri. Intr-adevar, tercio si patratul de halebarde au fost evolutia naturala pana la careul razboaielor napoleoniene. Asa este, poza respectiva arata englezi aparandu-se de sarjele de cuirasieri francezi, motivul fiind acesta : „Balanta razboiului a inceput sa se incline si in momentul in care cetatenii devotati din armata franceza au fost inlocuiti de soldati profesionisti, iar armatele imperiilor sfaramate au devenit armate nationale de voluntari ce doreau sa se scuture de sub jugul imperialist francez”.

      Cum esti un pasionat al formatiilor de lupta, continui un pic discutia, de amorul artei. Careul era alcatuit dintr-un numar relativ mic de soldati tocmai pentru a fi tinta mica si greu de lovit de catre artilerie. El se forma doar cand cavaleria era relativ aproape, si la randul ei, si ea in pericol de a fi lovita de catre artilerie. Artileria de care vorbesti cu tirul de srapnele trebuia sa fie adusa foarte repede aproape de careul respectiv, ori asta nu se putea decat cu artileria mobila tractata de cai. La inceputul razboaielor napoleoniene austriecii si restul coalitiei foloseau mai putin acest tip de artilerie si nu excelau la viteza de adaptare la nou si inovatie, alt motiv pentru care au fost infranti de nenumarate ori.

      Cat despre coloana de asalt, asa este, a fost intens folosita la inceputul razboaielor napoleoniene, dar scuze, inca o data, articolul nu este despre tactica militara.

  3. Îmi pare rău că trebuie să intru în detalii dar coloana de asalt nu a fost inventată de Napoleon ci sensibil mai devreme, DAR generalii ante revoluționari nu au folosit-o din cauza pierderilor binișor mai mari decît la linia de bătaie. Napoleon a profitat de sistemul de recrutare ”ultra-modern” (levee en masse), adică dispunea de mult mai multă ”carne de tun” decît antemergătorii săi. Cea mai bună dovadă a celor spuse mai sus este faptul că în 1815 abia mai găseai în Franța bărbați între 16 și 50 de ani (drept e că și războaiele faimosului corsican au fost al naibii de multe).

    Pe de altă parte nu pot estima cît a contribuit Soros la distrugerea coeziunii sociale (reînviată miraculos în Decembrie 1989), dar oribilele manipulări ”Tg. Mureș” și ”marea mineriadă” sigur au aruncat-o în aer. Ulterior s-a trecut la metode mai soft – mai întîi TVR, ulterior posturile TV comerciale (TOATE) și o bună parte a presei scrise. Chiar astăzi (adică acum vreo două săptămîni) am putut citi din nou oribila gogoașă cu ”Eminescu asasinat de serviciile secrete austro-ungare” și – noutate pentru mine – ”Titu Maiorescu TRĂDĂTOR DE ȚARĂ ȘI NEAM” (fiindcă înclina spre Puterile Centrale). Talpeș, Dogaru & Comp. cîntă pe toate clapele, ținîndu-ne amețiți prin sloganuri ieftine care incită la ură între toți și… toți.

    Cert este și că românii NU AU AVUT NICIODATĂ GENA SOLIDARITĂȚII !

  4. @dar oribilele manipulări ”Tg. Mureș” și ”marea mineriadă” sigur au aruncat-o în aer.

    As fi curios de o demonstratie a acestei afirmatii – pentru ca se poate argumenta in buna masura ca astfel de evenimente au fost tocmai o manifestare a coeziunii sociale – prin care s-a aparat societatea si poporul de „dujmanii cei rai” … 🙂

    Stiu ca suna neplacut dar solidaritatea si coeziunea sociala ( cu ce ocazie de la momentul 13-15 iunie 1990 s-a mai vazut asa o mare parte a populatiei Bucurestiului actionand la unison cu cetateni din alt oras ? :)))) ) nu au tot timpul efectele pe care le dorim/banuim.

    Restul mesajului e cam in aceeasi linie – dar in fine.

  5. @Eu prin coeziune sociala inteleg sa iti faci datoria de cetatean, sa ii respecti pe celalalt si sa il ajuti cand e cazul, si in acelasi timp sa nu stai cu mana intinsa la stat sau bogatii zilei ci sa muncesti si sa iti iei soarta in propriile maini. Sa faci compromisuri pentru binele majoritatii, si alte porcarii din astea democratice

    E o definitie foarte „originala” – sa ma exprim asa.

    Definitia de pe-aici : http://en.wikipedia.org/wiki/Group_cohesiveness de ex. nu mentioneaza nimic din aceste aspecte.

    • @Anonimescu: Ei nu, referindu-ne la link-ul postat de tine, dimensiunea a treia nu inseamna sa respecti si sa ajuti pe celalalt cand e cazul? 🙂
      Simt asa nustiucum prin colturile creierului ca vorbim despre acelasi lucru folosint cuvinte diferite 😉

  6. @Anonimescu – ”riguroase” sentințe de cafenea, UN ”ESCU” TIPIC

    Se vede treaba că NU AȚI TRĂIT STAREA DE GRAȚIE din Decembrie 1989, cînd toată lumea se simțea solidară cu toată lumea. Atunci au izbucnit politețuri și întrajutorări la care nici nu visam (astăzi NICI ATÎT) pe care ”specialiștii” securisto-kaghebei au AVUT GRIJĂ să le torpileze energic și perseverent. Faptul că o bună parte din populație a sprijinit ”marea mineriadă” reprezintă chiar demonstrația ”priceperii” respectivilor ”experți”, care au știut perfect pe care butoane (cretine) să apese.

    Și, așa cum spuneam, BUMBURESC FRENETIC ȘI ACUM. Depinde doar de noi să nu ne comportăm precum niște… butoane.

    Iar optica Dvs. obtuz-confuză le dă apă la moară.

  7. „E ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune” – articol inutil total. Coeziunea sociala este o abstracțiune – irelevanta pentru omul „de rand”. Daca vreți cu adevărat sa avem democrație și libertate trebuie sa sprijinim politici economice care sa ducă la crearea unei clase de mijloc puternice, de minim 60% dintre romani. Aceasta clasa de mijloc este garantul unei tari și a unei vieți bune și nu o fantasmagorica „coeziune sociala”.
    Deasemenea Roma antica nu era o democrație, la Termopile nu au luptat 300 de gibici (mai degrabă 6.000), armata franceza era cea mai sofisticata din lume la vremea Revoluției Franceze, americanii au câștigat războiul pentru ca s-au bătut francezii în locul lor iar bătălia de la Mărășești nu a pus bazele Marii Uniri (am văzut mausoleul, are 5.000 de morți în el). Istoria învățata la școală este o poveste simplificata, o versiune de tabloid a unor realități complexe si de cele mai multe ori neplăcute.

  8. @Iosif Stalin : Multumesc de complimente :). Pentru sprijinirea politicilor economice de care vorbesti, este nevoie ca ele sa fie sprijinite. Suna ciudat, dar asa este. Fara o coeziune sociala, in care sa poti sta de vorba cu cineva despre politica si ce e mai bine pentru tara fara sa primesti un „huo, esti cu ailalti” nu se poate sprijini nici un fel de politica. Daca cel de alaturi are incredere in tine, este mai deschis la a-ti asculta parerile. Asa ca de 25 de ani incoace, vrem ca „cineva” sa creeze clasa de mijloc, in conditiile in care majoritatea votantilor este manipulabila mediatic si economic. ‘Telectualii desconsidera pe aia saraci si manipulabili si cred ca ramanand in sferele inalte si vorbind pe limba lor vor face lucrurile sa miste, iar masele mai putin educate nu inteleg ce vor a spune astia care citesc almanahe si nu inteleg ce greu e sa mori de foame. Cum propui sa rupem cercul, daca nu coboram punti intre paturile sociale?
    Despre Roma antica,cum ca nu ar fi fost democratie, ce sa zic, orice democratie este republica, nu orice republica este democratie :).
    Nu inteleg argumentul cu cei 5000 de morti cum ca nu ar fi pus bazele Marii Uniri, poti dezvolta, te rog?
    Istoria invatata la scoala, mai ales in Romania poarta urmele povestii idealizate fabricata de fostul regim. Am un prost obicei sa citesc si alte surse. Cum ar fi Titus Livius, sau scrisori trimise de soldati de pe front. Daca ai auzit de maretul atac al regimentului 32 Mircea, care a spart frontul in izmene, a pornit de la faptul ca romanii erau in fundul gol si se despaducheau in timpul unui armistitiu local. Santinela germana a ras de carpanosenia taranilor recrutati, santinela romaneasca s-a enervat si i-a tras un pumn, neamtul i-a infipt baioneta in burta, un soldat roman din transeu a impuscat santinela germana, toti romanii au pus mana pe arme si au luat cu asalt transeele germane si au spart sectiunea aceea de front. Nu ai sa gasesti asa ceva in nici o carte de istorie, si stiu destui care imi vor da cu huideo ca am indraznit sa arunc cu noroi in vitejia armatei romane.

  9. @VASILIU MIRCEA PAUL : Foarte buna analiza despre „levee en masse”. Si frumoase cuvinte despre Revolutia Romana, se vede ca sunteti din Timisoara. Unele apelative, gen „sentinte de cafenea” si „optica confuz-obtuza” nu va fac cinste, sunteti mai bun de atat. Analiza despre distrugerea coeziunii prin „Tg Mures” „Mineriade” si tactica incitarii la ura prin apasarea de butoane dovedeste faptul ca sunteti un cetatean informat si greu manipulabil.

  10. Coeziune sociala pretind toti, de la proaspatul calif ISIS pana la dictatorul nord-coreean. Problema este ce anume inseamna coeziune sociala pentru fiecare. Or aici e buba: deloc original, pentru tine coeziunea sociala este exact dupa chipul si asemanarea dorintelor tale. Ce-si doreste clasa de mijloc 30+, urbana, educata, IT-ista? Politeturi urbane (trafic, metrou) , libertate economica (platesti taxele, nu ceri de la stat etc), onorabilitate si idealuri (ode inchinate democratiei, coeziunii si altor neologisme, mangaiat pe capsor portari etc). Dar ia sa vezi daca coeziunea sociala pretinde cumva chestii impotriva intereselor financiare directe (inflatie, vreo interventie de stat in economie, o crestere de taxe, ceva ce atinge multinationalele): cade masca, imediat este jertfita coeziunea pe altarul sfintelor principii ale economiei de piata, eficienta, competitie.

    E usor sa vrei coeziune cu propria-ti imagine in oglinda, dar nu este decat o masca pentru propriile interese.

  11. @Kinn : Hai ca imi place, sunt acuzat de cate unii de ca sunt „titoist de stanga” de altii ca sunt capitalist salbatic si corporatist ! 😀
    Politeturile urbane sunt ceva ce am vazut si mi-a placut in societatile capitaliste, nu le-am vazut in cele ex-comuniste. In Romania capitalismul este mai salbatic decat in multe alte tari europene, protectia angajatului este zero.
    Nu mangai pe cap portari, ci tratez omul cu respect, ca pe un egal, indiferent de conditie. In democratie „portarii” saraci pot fi parinti de IT-isti din clasa de mijloc, sau chiar patroni de multinationale.
    Ca tot veni vorba de propriile interese, stii care sunt? Imi doresc pentru copiii mei o societate mai buna decat cea in care am trait eu. In care oamenii se respecta indiferent de conditia sociala si nu se imbrancesc si iau la bataie pe strada. In care concetatenii sa nu traiasca la limita subzistentei, manipulabili economic si mediatic. Ori aici se poate ajunge doar prin munca tuturor si coeziune sociala, nu prin „interventia statului in economie” „crestere de taxe” si „inflatie”.
    Eu am tot vorbit despre societatea mai buna la care visez, a ta care este? Poate stii o alternativa mai buna, nu o cunosc, poate o voi sustine pe aceea. Poti contribui cu idei, critica negativa de genul „nimic nu e bine” ce produce?

  12. @Se vede treaba că NU AȚI TRĂIT STAREA DE GRAȚIE din Decembrie 1989, cînd toată lumea se simțea solidară cu toată lumea

    Pe ce vă bazați când afirmați asta ? Poate am ajuns la nivelul la care, tocmai pentru că am trăit-o, pot să o demitizez ( la fel ca pe alte fenomene din istorie cum e la modă 😉 ). De ex. :

    @ Atunci au izbucnit politețuri și întrajutorări la care nici nu visam (astăzi NICI ATÎT){…}

    Îmi amintesc de astfel de gesturi ( precum mersul când încă șuierau gloanțele pentru a duce ceva mâncare la soldați – din inițiativă ad-hoc la nivelul comitetului de bloc ) dar în bună măsură pot realiza astăzi că multe … dacă nu majoritatea lor erau bazate pe o atmosferă cvasi-hippie, în care se cheltuiau a proasta bani și resurse economisite prin măsurile de austeritate ( absurde ) ale lui Ceaușescu. 😦
    Așa că apreciez că respectiva solidaritate euforică s-a risipit mai ales datorită următoarelor aspecte, mai prozaice și adesea nebăgate în seamă cum ar fi :
    – momentele în care a început să se pună totuși serios problema „eficientizării” întreprinderilor cu scheme de personal supra-umflate în anii ’80 și implicit a „disponibilizărilor” că „trimisul în șomaj” suna încă prea indecent de capitalist 😉 – la care s-au aplicat diverse scheme și criterii precum „X are pământ la țară !”, „Y vine din alt oraș – hai să-i scutim de navetă” în locul competenței și relevanței profesionale. 😦
    – momentele în care au început să înflorească precum ciupercile după ploaie „privatizații” la parterul aproape al fiecărui bloc din Timișoara și de prin alte orașe ale țării – cu tot ce a însemnat asta;
    – momentele în care vânzătorii au început pur și simplu să nu mai vândă la unitățile de stat unde lucrau ci să aprovizioneze masiv pe contrabandiștii care duceau „la sârbi” cam tot ce se putea – de la chibrituri la teniși ( cine a zis că produsele industriei românești nu aveau căutare la prețurile de atunci pe piața mondială ??? 😀 );
    – momentele în care bișnițarii și clanurile de … de-ăia cu „corectitudinea politică” 😉 au început să arate ce slabe către inexistente sunt instituțiile post-revoluționare …

    Ș.a.m.d.

    Acum drept e că eu unul estimez că fără masiva îndoctrinare din perioada lui Ceaușescu putea fi mult mai rău dar na …

  13. Ori aprecierea mea e că față de asemenea manifestări/cauze ale disoluției „coeziunii sociale” din viața de zi cu zi care impactau practic pe cam toată lume o acțiune precum mineriada a fost ceva doar așa … evaluat ulterior ca fiind crucială deoarece cam acesta e stilul uman de a-și construi și fixa repere. 😉

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.