La colțu' străzii

Sa fie bine, si sa nu fie rau

11 comentarii

Cam asta doreste tot romanul, sa fie bine, si sa nu fie rau, nu-i asa? Cum putem defini acest bine? Ca raul il cam cunoastem. Ca orice scop in viata, ca sa il putem atinge, e nevoie sa stim care este acela, sa il definim.

PIB-ul aduna poluarea aerului, reclamele la tigari, ambulantele care descarcereaza accidentatii, yalele sofisticate de la usile noastre si puscariile pentru cei care sparg aceste yale, taierea padurilor noastre si distrugerea haotica a padurii noastre. PIB-ul nu aduna sanatatea copiilor nostri si calitatea educatiei pe care o primesc si bucuria lor de a se juca. Citare aproximativa din engleza tradusa in romana din sursa.

Sa luam exemplul concret al cheltuielilor cu educatia din Romania : in 1989, finantarea anuala medie per elev/student ridicandu-se astfel la aproximativ 325 dolari (actualizata la valoarea din 2010); in 2010 finantarea medie fiind de 1.400 dolari, nivel de peste 7 ori mai mare decat in 1989, sursa. Rezultatul, il stim, scaderea calitatii actului educational. Mai multi bani nu inseamna premisa cresterii calitatii, daca nu exista o directie clara, ci doar irosire de resurse. In paranteza fie spus, pe oricine intrebi, de la educator pana la ministrul educatiei, cu greu ti-ar putea raspunde care este menirea educatiei, lista de zone strategice si prioritati din educatie, sau obiectivele de atins in educatie pe anul in curs.

PIB-ul se calculeaza prin numararea invartirii banilor in economie. Daca am dat 100 ron la un om sa sape un sant, si apoi altuia inca 100 sa il astupe, apoi cei doi se duc si ii beau la carciuma, PIB-ul creste cu 400 RON. Cu ce raman cei doi muncitori? O mahmureala mai mult sau mai putin crunta, in functie de calitatea bauturii consumate. Cum a crescut bunastarea celor 2 drojdieri? S-au simtit bine pentru cate ore a tinut betia. Pentru Romania betia a durat vreo 2 ani, 2007-2008, pe vremea cand economia „duduia”. Din mahmureala nu ne-am trezit foarte bine nici acum. Cam asta a fost mareata crestere economica a lui Tariceanu. Isarescu iese acum la rampa si zice ca o sa ne mai intre niste bani, si sa avem grija sa nu ii dam naibii pe bautura ca data trecuta, adica pot sa apara bule speculative, si alte cele. Il rog ca sa invete ceva din lectiile trecutului si dumnealui, si sa includa preturile la terenuri si imobiliare(achizitionare si inchiriere) in cosul de calcul al inflatiei. Ne-om fi furat singuri caciula, degetul dupa care ne-am ascuns cand faceam asta l-am primit de la dumnealui.

Ce este gresit in abordarea „PIB mare”=”toate bune si frumoase” ? PIB-ul nu este un scop in sine, ci o modalitate de masurare a activitatilor economice, inclusiv cele nocive bunastarii. Ca orice sistem de masurare, este imperfect, si se pot face multe lucruri ca sa „dea bine”. Cine a facut rapoarte vreodata stie foarte bine despre ce vorbesc. Ori scopul nostru ca societate care este? Pai sa spun romaneste, sa fie bine, si sa nu fie rau.

Al Patrulea Rege Dragon din Bhutan a pus bazele celui mai bun produs de export al tarii sale : Bunastarea Interna Bruta(BIB)<Edit:2014-06-27 17:15 Pentru evitarea neintelegerilor am inlocuit cuvantul original „Fericire” cu Bunastare>. Sa vedem cum se aplica aceasta metodologie de masurare, comparand orasul Nehoiu cu Bucurestiul :
1. Bunastarea economica : factori cum ar fi gradul de indatorare, venitul mediu, indicele de preturi si distribuirea averilor. A fost o vreme cand tot romanul era milionar dar un milion de lei pe luna era sub limita saraciei. Ajuta sa ai bani multi, dar daca esti dator vandut mai mult decat ai, si o paine costa cat venitul tau anual, esti sarac. Bucurestenii sunt cei mai bogati aici (oare?).
2. Bunastarea mediului inconjurator : poluare, zgomot si trafic mult=bunastare proasta. Bucurestenii sunt cei mai saraci aici.
3. Bunastarea fiziologica : cat de bolnav/sanatos esti. Tot Bucurestenii sunt mai saraci, locuind in poluare, zgomot si trafic mult plus la care se adauga si stresul mai ridicat de la serviciu.
4. Bunastarea mentala : cate antidepresive (inclusiv alcool) consumi si cata terapie psihologica faci, mai mult inseamna mai rau. Sa mai zic de bucuresteni ce saraci sunt la capitolul acesta?
5. Bunastarea la locul de munca : cat de bine esti tratat la locul de munca, cat de repede iti gasesti, si cat de putini oameni fara serviciu sunt. Bucurestiul castiga clar.
6. Bunastarea sociala : discriminare, siguranta pe strazi, divorturi, crime, violuri si omoruri. As zice ca Nehoiu castiga.

Adunand, Bucuresti, cu PIB per capita mai mare, are clar un BIB mai mic decat Nehoiu. Ce e de facut ? Cerem infiintarea Ministerului Bunastarii Nationale, care sa aiba 6 departamente, cate unul pentru fiecare ramura a bunastarii. Metodologia exista, sa calculeze si sa publice indexul in fiecare an. Scopul declarat al acestui minister sa fie cresterea bunastarii nationale pana cand ajungem pe primul loc in lume. Apoi sa ne mentinem acolo.  La nivel global situatia noastra nu e chiar asa de maro, e chiar portocalie. Si daca va uitati bine, cele mai fericite, nu sunt cele mai bogate, concret, americanii sunt intr-o situatie ciocolatie rau de tot. Sincer, este mai putin fantezist acest minister decat proiectul Catedrala Cheltuirii Banului, si clar va contribui mai mult la cresterea FIB decat a PIB. Daca nu a crescut FIB-ul intr-un an atunci ministrul sa fie schimbat si pus sa returneze salariul si toate diurnele si cheltuielile facute din banul public pentru bunastarea dumnealui.

P.S. : Infiintam si un partid „Partidul Bunastarii Nationale” daca ajunge articolul acesta la 100k de like-uri pe facebook ? 🙂 <Edit:2014-06-27 17:20 : Prin invitatia la infiintarea unui partid nu se urmareste infiintarea nici unei religii sau schimbarii organizarii statale a Romaniei din democratie in altceva>

sursa foto

11 gânduri despre „Sa fie bine, si sa nu fie rau

  1. Cand bunicile noastre vor putea sa danseze pe strada asa in loc sa se gandeasca la pensia mica vom sti ca ne-am atins scopul :

  2. >PIB-ul nu este un scop in sine, ci o modalitate de masurare a activitatilor economice, inclusiv cele nocive bunastarii.

    Cum se definește ceva „nociv bunăstării” ? Sau pur și simplu cum se definește „bunăstarea” ?
    Nu că nu ar fi interesant dar tedismo-stângisme de-astea aiuristice trebuie analizate cu grijă deoarece de regulă sună bine propagandistic dar sunt mult mai inconsistente logic decât noțiunile pe care pretind că le îmbunătățesc.

    >Rezultatul, il stim, scaderea calitatii actului educational.

    E un rezultat estimat greșit zic eu – de regulă de cineva care nu știe sau nici măcar nu bănuiește cât de slab era nivelul de pregătire în marea majoritate a liceelor industriale pe vremea lu’ nea Nae. 😀
    Sau de modul cum profesorii umflau notele la aproape toate panaramele claselor deoarece un număr de repetenți peste un prag ( extrem de scăzut ) ar fi atras sancțiuni de la Inspectoratele Școlare. Ș.a.m.d.

    Dincolo de asta – cam cât crezi că are pensia respectiva băbuță ?

  3. @Anonim :
    I: Cum se definește ceva “nociv bunăstării” ?
    R: Raspunsul se afla aici : „PIB-ul aduna poluarea aerului, reclamele la tigari … taierea padurilor noastre”

    I: Sau pur și simplu cum se definește “bunăstarea” ?
    R: Cam pe aici e scris : „Fericirea Interna Bruta(FIB). Sa vedem cum se aplica aceasta metodologie de masurare …”

    I: Dincolo de asta – cam cât crezi că are pensia respectiva băbuță ?
    R: Mica, spre foarte mica, in termeni nominali. Mare, spre foarte mare daca la varsta respectiva este asa de fericita, inca o data „Bucuresti, cu PIB per capita mai mare, are clar un FIB mai mic decat Nehoiu” si „PIB mare=toate bune si frumoase” = gresit. Compara un pic cele 2 harti :
    Fericirea/bunastarea : http://en.wikipedia.org/wiki/Happy_Planet_Index
    PIB : http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_%28nominal%29

    Cat despre scaderea calitatii invatamantului, pot spune atat : sistemul educational romanesc este construit ca sa pregateasca viitorul cetatean din Republica Socialista Romania. Era foarte bine pregatit pentru acea societate comunista orice absolvent de liceu, scoala profesionala sau facultate. Absolventul din democratie este mai putin pregatit pentru democratie si capitalism. Prin asta se masoara educatia, raportarea la scop.

  4. @Anonim: Cat despre tedismo-stangisme, al dracu’ comunist Kennedy asta ! 🙂

  5. Sa o luam asa, punctual:
    1. Happy planet index e o ineptie de mari proportii, cum mai rar gasesti. Jumate din tarile din top10 au grade de criminalitate enorme, saracie lucie si populatii care abea asteapta sa emigreze de fericiti ce sunt. Si sunt acolo in mare parte pentru ca sunt in zone tropicale si nu au amprenta de carbon datorata necesitatii incalzirii iarna. Danemarca pe de alta parte e pe ultimul loc in top.

    2. Bunastarea e o chestie pur subiectiva asa ca Fericirea Interna Bruta e un nonsens, indiferent daca e definit de imparatu’balaur sau ducele soparla.

    3. E usor sa gasesti youtubeuri anecdotice cu o babuta fericita in cuba, nu au nici o relevanta asupra bunastarii cubanezilor. Da o tura prin inchisori si lagare de detionti politici sa vezi cum danseaza.

    4. Fericirea depinde mult si de persoana si e profund subiectiva, unii sunt binedispusi din natura aproape indiferent de greutati, asta nu e o chestie care se poate masura si care poate fi influentata de stat.

    5. PIB-ul e o ineptie folosita de birocrati sa isi justifice actiunile. Cu toate asta e ceva mai seminficatic decat FIB.

    6. educatia nu e acelas lucru cu scoala.

    7. antidepresive (inclusiv alcool) consumi – nu cred ca bucurestenii sunt mai saraci aici. Nemaivorbind ca alcoolul nu e de multe ori utilizat ca antidepresiv si multe din zonele fericite ale lumii consuma semnificativ. Sunt convins ca si in Nehoiu se trateaza oamenii nevoie mare.

    8. Bucuresti, cu PIB per capita mai mare, are clar un FIB mai mic decat Nehoiu – ha ha ha … hai sa ne intoarcem in evul mediu sa fim fericiti.

  6. >sistemul educational romanesc este construit ca sa pregateasca viitorul cetatean din Republica Socialista Romania. Era foarte bine pregatit pentru acea societate comunista orice absolvent de liceu, scoala profesionala sau facultate

    Un contraargument simplu : nu era din moment ce în număr mare au simțit nevoia să facă Revoluție. 😉 De asemenea nu sistemul educațional îl pregătea ci un întreg aparat de partid și stat mai degrabă „corijau realitatea” pentru a menține sistemul în ansamblu – fără ca finalmente să reușească. 😉

    >Absolventul din democratie este mai putin pregatit pentru democratie si capitalism.

    Aș zice că absolventul din democrație e totuși suficient de bine pregătit pentru ambele deși na, oricând e loc de mai bine – dar de regulă nu pregătirea școlară duce la asta. Dar cum validezi comparativul ?

    >PIB-ul aduna poluarea aerului, reclamele la tigari … taierea padurilor noastre

    Cu tăierea pădurilor aș fi de acord – dar ea e mai degrabă o consecință a scăderii PIB-ului care a făcut ca oamenii să valorizeze extrem de puțin asemenea elemente de „confort și sustenabilitate”.
    Cât despre poluarea aerului … dezindustrializarea din anii ’90 a dus la scăderea masivă a poluării atmosferice – vechi bombe ecologice gen Copșa Mică sau Baia Mare s-au rezolvat practic – dar șomajul rezultat a dus cam la orice numai la creșterea fericirii nu … sau la ce anume te referi prin „poluare” ?

    • @Anonim : Ma bucur ca ai trecut in planul dezbaterilor pasionate in loc de replicile personale inveninate.
      Incep cu sfarsitul : poluarea fonica si cu gaze de esapament din orasele mari e mai aproape de mai multi cetateni decat Copsa Mica. Bucurestiul este cea mai poluata capitala din UE. A scazut o poluare, a crescut alta.
      Discutia despre educatie este off-topic. Am in plan un articol unde ne putem contrazice pe viitor ;). Te astept cu placere sa ne contrazicem.
      Sa revenim la bunastare materiala si fericire spirituala. PIB SI FIB merg mana in mana, sunt complementare, nu se poate unul si fara celalalt.
      Indexul fericirii si FIB-ul se masoara intreband cetatenii : esti fericit? Ce te-ar face mai fericit? Apoi se iau masuri in directiile dorite de majoritate, in limitele impuse de PIB. Daca nici asta nu e guvernare orientata catre cetatean, atunci ce-o mai fi? Asa ca, pe tine ce te-ar face mai fericit? Daca nu stii, afla ! Daca stii, fa-ti un plan sa ajungi acolo. Daca statul/mediul stau in calea fericirii tale, fa ceva sa le schimbi in directia dorita de tine. Bunastarea si fericirea mea ar creste foarte mult daca politia si-ar face datoria, scazand poluarea fonica din Bucuresti : Camioane care claxoneaza cu sirena aceea infioratoare, motociclistii cu tobe de esapament after-market, cei care merg cu masina cu muzica data la maxim si geamurile coborate pe la ore mici din noapte. Are vreo legatura asta cu PIB-ul ?

  7. ”Fericirea” este o măsură subiectivă și individuală. Ceea ce mă face fericit pe mine, s-ar putea să nu facă fericit pe altul, și invers. Este profund greșit să impunem „standarde de fericire”, pentru că ar însemna să impunem tuturor o singură măsură a fericirii. Acest lucru vine în directă contradicție cu principiile libertății și drepturilor fundamentale pe care ne construim societatea.

    Exemplul din articol e elocvent. Cineva (acel Happy Planet Index) consideră că fericirea e dată de considerente eco. Sare în ochi verdele Cubei, dar cum ar putea fi considerați „fericiți” locuitorii unei țări dintre care atât de mulți riscă moartea încercând să fugă? Dar sare în ochi și griul Coreei de Nord: probabil că autorii au avut decența de a pretinde că „nu au date”. Cum ar fi fost să apară fericiți locuitorii celei mai dure dictaturi rămase în lume? Oricine prețuiește libertatea va spune – pe drept cuvânt – că acest indice este o mare prostie ideologică.

    Dar să mergem mai departe: în spiritul articolului, orice Biserică este perfect îndreptățită să măsoare „fericirea” după gradul de adorare a Zeului propriu. În fond, ce te poate face mai fericit decât să recunoști Adevărul și Calea? Următorul pas logic este desigur Partidul Adevărului Adevărat, care să militeze pentru instaurarea Dreptei Legi prin care să crească FIB la Ceruri.

    Ți se pare exagerată această abordare? Nici vorbă, este exact rețeta ta: ai definit „fericirea” așa cum ți se potrivește ție și propui să o adopt și eu. Ba chiar vrei un partid care să impună asta.

    Măcar PIB-ul este un indicator rece, făcut doar din cifre. Nu are pretenții să impună judecăți de valoare.

    • @Ovidiu : Hm, se pare ca am fost gresit inteles, vorbim de bunastare, care o bunastare mai buna, duce la mai multe sanse sa fii fericit. Bunastarea nu este egala cu PIB mare, desi un PIB mare ar ajuta. Ideea este sa ajungem la o guvernare orientata spre nevoile cetateanului, si nu, nu ma refer la legile universale de fericire pe care sa le adopte toata lumea, altfel le luam gatul; partid care sa impuna, sincer, simt ca mi s-au pus prea multe cuvinte in gura si intentii in carca.
      Metrica nu este inventata de mine, si include si cifrele reci din PIB. Reiau :
      1. Bunastarea economica : ce este subiectiv aici, doar vorbim de cifre reci economice ?
      2. Bunastarea de mediu : Sunt norme UE de poluare pe care le putem folosi sa evaluam si putem lua masuri sa imbunatatim situatie. Ce e subiectiv aici?
      3. Bunastarea fizica : Vorbim de medicina aici, stiinta exacta, ce e subiectiv aici?
      4. Bunastarea mentala : O alta stiinta, psihologia/psihiatria, se ocupa cu asta, are o componenta subiectiva, e adevarat.
      5. Bunastarea la locul de munca : E vorba de lucruri care tin de Ministerul Muncii, locuri de munca, modul in care esti tratat, drepturi ca si angajat, etc. Ce este subiectiv aici?
      6. Bunastarea sociala : discriminare, siguranta cetateanului, rata divorturilor, rata criminalitatii, etc

      In articol nu am inclus si 7. Bunastarea politica : calitatea democratiei, libertatea individuala, conflicte cu statele vecine tocmai ca sa nu deschid cutia Pandorei a perceptiilor mai subiective.

      Imi doresc sa aud ca si preocuparea guvernantilor pentru cresterea si a altceva decat PIB, si anume sanatatea fizica si psihica a cetatenilor, calitatea locurilor de munca si rata ocuparii, scaderea criminalitatii si a sigurantei cetateanului, sa nu mai zic de calitatea democratica si libertatea individuala. Imi doresc sa vad niste metrici clare de masurare a acestor lucruri, si evolutia lor anuala, de preferinta in bine.
      Chiar imi cer scuze pentru „subiectivitatea” mea si reteta fericirii pre care vreau sa o bag pe gat si altora, adica respectarea legilor si normelor de poluare fonica impuse de Uniunea Europeana

  8. Termenul de „fericire” nu e prea potrivit, mai bine merge „calitatea vietii”. Ocazie cu care vor disparea obiectiile despre subiectivitate, calitatea vietii fiind ceva ce suna mult mai masurabil (la urma urmei avem si un institut pentru asta).

    Referitor la subiectivitate, oricum numerele nu au valoare in sine. Cine doreste un PIB mare o face pentru ca ii da in mod implicit o valoare pozitiva, lucru care desi se face pe tacute nu este deloc mai putin subiectiv decat abordarea autorului. Prin urmare, decat sa pretindem ca nu putem estima „fericirea” sau „calitatea vietii” dar sa o facem totusi involuntar (cine nu asociaza mecanic PIB-ul mare cu avantaje fel de fel?), este preferabila o abordare explicita si constienta, in care luam in calcul si factori adiacenti.

    Pe de alta parte, e foarte probabil ca o buna parte din fericirea personala unora sa provina tocmai din religie, fanatism sau pur si simplu prostie. Ca doar fericiti cei saraci cu duhul.. De aceea ar trebui mentinuta distinctia intre termenii de fericire si calitatea vietii, ca nu sunt acelasi lucru.

    • @Kinn : Multumesc, foarte buna punctarea, asa este, inlocuirea in articol sintagmei de „Fericire” cu cea de „Calitate a vietii” sau „Bunastare” cred ca va mai inlatura din neintelegeri.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.