La colțu' străzii

Bizanțul Imperial înaintea Parlamentului European

6 comentarii

Procesiune Brâncoveanu 1934Pentru Biserica Ortodoxă Română, Constantin Brâncoveanu este voievodul martir, singurul domnitor al țărilor române torturat și ucis pentru credința sa. A fost sanctificat în 1992 și este venerat ca atare. Este și un domnitor considerat luminat, bine intenționat. Joacă deci un rol important în mitologia națională, atât cultural, cât și spiritual. A fost ucis în 1714, de unde și anul acesta se împlinesc 300 de ani de la moarte și BOR vrea să folosească prilejul pentru un exercițiu de imagine, numind anul 2014 „anul comemorativ al martirilor brâncoveni”.

Nu este prima dată când Brâncoveanu este comemorat. În 1934, la 220 de ani de la moarte, BOR a organizat o procesiune solemnă de reînhumare a osemintelor domnitorului. A fost aleasă ziua de 21 mai, probabil pentru că în calendarul ortodox corespunde Sf. Constantin.  Evenimentul este evocat de oficiosul Lumina, cu un titlu care vorbește de la sine despre viziunea BOR asupra lumii: „O procesiune cu nimic mai prejos decât cele din Bizanţul imperial“ (de acolo am luat și poza alăturată). BOR năzuiește o nouă întoarcere la Bizanțul imperial, organizând și acest an o procesiune de deshumare istorică.

Aflăm de la ProTV că osemintele domnitorului vor fi scoase din cripta bisericii Sf. Gheorghe, duse la Patriarhie, introduse într-o raclă de argint și sticlă, plimbate pe traseul Piața Unirii – Piața Universității – Piața Sf. Gheorghe, pentru a rămâne „expuse pentru venerare”. Și în acest an a fost aleasă ziua de 21 mai. Inevitabil, zeci de mii de credincioși vor umple centrul Bucureștiului în acea miercuri. În 1934, au participat regele (Carol al II-lea), primul ministru, toți miniștrii, generali, politicieni, boieri, potențați ai vremii. Ne așteptăm la ceva similar în 2014. Politicienii se vor călca în picioare să fie văzuți, cu patru zile înainte de alegeri, la marea ceremonie.

În săptămâna alegerilor pentru Parlamentul European, România va avea toate energiile îndreptate asupra unei ceremonii demne de Bizanțul Imperial, organizată cu prea plin de mândrie (nu era un păcat?) de BOR. Nu se putea o imagine mai bună a politicii românești de astăzi.

6 gânduri despre „Bizanțul Imperial înaintea Parlamentului European

  1. Cărticica asta din 1820 are o relatare interesantă a arestării lui Brâncoveanu de către DNA: https://encrypted.google.com/books/about/An_Account_of_the_Principalities_of_Wall.html?id=RogMAQAAMAAJ
    „In 1714, at the beginning of April, being the week of the Passion, when the attention of the Wallachians and their occupations were entirely devoted to the long ceremonies of the Greek church, a Capigee-Bashi, of the Sultan, arrived at Buckorest with a suite of a hundred men; he sent word to the Voivode that he was on his way to Hotim upon very pressing business of the state, and that he should only have time to pay him a visit on the next morning, after which he intended to take his departure.
    Accordingly, he went the next day to the palace, and, on entering the closet of the Voivode, who stood up to receive him, he placed a black handkerchief on his shoulder, conformably to the then usual method of announcing depositions to persons high in office in Turkey. The Voivode was confounded by the unexpected compliment, but the moment he recovered from his first emotions, he burst into a long strain of invectives against the Sultan and the Turks, for treating him with so much ingratitude after the many services he had rendered the Porte. The Capigee, however, placed a guard about his person, and proceeded to the divan chamber, where he read a Ferman, which contained the decree of Bessarabba’s deposition, declared him a traitor, and ordered him to Constantinople with all his family. After the Ferman had been published, the Capigee secured the public treasure, and all the Voivode’ private property. The frightened inhabitants of Bukorest remained tranquil spectators of all these acts of violence, and made no effort to release the Voivode from his imprisonment. With a nation more awakened to its own dignity, and to the value of independence, an event of this nature would not, perhaps, have taken place without the support of an army, and the shedding of blood; and, indeed, the circumstances of this very occurrence would hardly appear credibile, if they were not almost fresh in the memory of the present generation.”

    Bonus din aceeaşi sursă: „The kitchens of the Boyars are, from the filthy habits of the cooks, and the inattention of the masters, not less disgusting than the common receptacles of swine.”

  2. Ovidiu, vezi ca ti-a scapat o greseala la anul mortii. E 1714 in loc de 1814.

  3. Bizanț ? Imperial ? Tot ce văd în fotografie sînt o grămadă de popi ultra-bărboși și cam jerpeliți. Fiind vorba de egumeni li se potrivește următorul extras din Calistrat Hogaș:

    „ — Ia mai bine luaţi cîte un păhăruţ de rachiu, zise părintele Vavila, turnîndu-ne la fiecare
    Era un rachiu de tescovină dumnezeiesc… Iar cînd fratele… diriguit de Glicherie, începu a aduce pe masă, nu te pricepeai de unde s-o mai începi: de la ochiuri cu mămăliguţă caldă, de la brînză cu smîntînă, de la brînza de oi cu miros de brad, de la masline lungăreţe şi tari, zăcute în untelemn adevărat grecesc, ori la sardele de cutie?… Şi chiar de-ai fi ştiut cum s-o începi, dar nu te pricepeai cum s-o urmezi şi s-o sfîrşeşti: căci şi puii cu smîntînă şi puii fripţi, anume pregătiţi pentru noi, te ispiteau tot cu atîta putere ca şi ihneaua de hribi proaspeţi, ca şi răsolul de cegă şi chiar ca chiftelele de cartofe rumene şi ispititoare…
    Asupra unui lucru, însă, nu mă puteam dumeri: în loc de vin, nu se afla pe masă decît o garafă mare de cristal plină cu apă rece şi limpede.
    Şi cînd dădui, după icre negre, să-mi torn un pahar de apă, călugărul mă opri…
    — Da´ bine, domnule, vrai să te îmbolnăveşti ? zise el scoţînd de sub masă o sticlă de vin negru ca sîngele de iepure, şi turnîndu-mi în pahar…
    ………………………………………………………………………………………………………….
    — Da´, zisei eu, gustînd un pahar, vinul sf. Tale, părinte Vavila, cam miroase a mucegai, trebuie să fi ţinînd minte de mult.
    — Cam de pe la 50, înainte cu mult de secularizare.
    ………………………………………………………………………………………………………….
    — Apropo de secularizare, după ce văd eu pe masă şi sub masă, s-ar părea că secularizarea nu s-a prea abătut pe la Pîngăraţi.
    — Ba s-a abătut, decît Cuza, oricît de mare domn a fost, avea, însă, un cusur: nu se ţinea de cuvînt.
    — Adică cum ?
    — Uite cum. Cel de pe urmă egumen grec al Pîngăraţilor, Neonil, era un călugăr mare cît un bivol mănăstiresc, negru, gros şi buzat, dar mai cu samă gras, de umplea cu hoitul lui o căleaşcă întreagă cu arcuri de oţel, făcute pentru dînsul anume…
    ………………………………………………………………………………………………………….
    — …Şi la şeizeci şi patru l-a uşurat şi pe el ca şi pe toţi ceilalţi egumeni greci; decît a lăsat, totuşi, mînăstirilor destule averi, ca să poată face şi bieţii egumeni români pîntece tot aşa mare ca şi Neonil; iată cum nu s-a ţinut Cuza de cuvînt.”

  4. @BadDragon: Mulțumesc, am corectat.

  5. Ca de obicei, BOR are propria lume în care trăieşte, cu propria versiune a istoriei. Aş dori să fac o completare la articol, date fiind concluziile legate de politica românească. Brâncoveanu nu a fost omorât pentru că nu a vrut să treacă la Islam; din contră, convertirea ar fi fost ultima lui şansă de a mai scăpa cu viaţă după mai bine de două decenii de parvenitism politic.

    Să începem cu începutul, cum s-ar zice: Constantin Brâncoveanu şi-a început domnia în timpul Marelui Război Turc (1683-1699), exact în perioada în care armata austriacă ocupase Transilvania şi ajunsese în zona Văii Prahovei (1689); curând ocupase şi Belgradul, deci existau permisele unei continuări a ofensivei până în inima Balcanilor şi, de ce nu, până la Istanbul. Domnul valah (să n-o dăm pe naţionalisme, că nu ştiu dacă ştia ce înseamnă „român”), ca supus al sultanului, fiindcă de ultimul depindea tronul său, începuse să-i tatoneze pe austrieci, în speranţa că va fi apărat de turci, dacă trece de partea cealaltă. După 1691, fiindcă francezii intraseră în război cu austriecii, planurile lui Brâncoveanu au fost date peste cap. Incapabili de a continua ofensiva din lipsă de resurse adecvate, austriecii au început să sufere înfrângeri, iar frontul a stagnat oarecum până la sfârşitul războiului. Să nu credeţi că turcii nu aveau şi ei spionii lor; le lipsea autoritatea de a-l înlătura, pentru că ei înşişi treceau printr-o criză economică fără precedent şi nu puteau risca să-l înlocuiască cu cineva mai rebel.

    În 1710, povestea se repetă: ruşii atacă hanatul Crimeii, iar turcii contraatacă, aproape spulberându-i. Nu numai Cantemir intrase în contact cu ţarul Petru, ci şi Brâncoveanu, doar că cel din urmă s-a dovedit sceptic în final, ceea ce i-a şi salvat tronul. În 1714, pe de altă parte, după ce turcii au eşuat în campania lor de a recupera Ungaria şi Transilvania de la austrieci, a încercat să se dea cu cei din urmă. Sătui de jocul dublu, turcii l-au chemat şi l-au pus să aleagă: convertirea şi viaţa sau moartea. Onorabil, după părerea mea, pentru că războiul nu iartă. Omorârea copiilor săi s-a datorat probabil precendentului cu Cantemireştii, când ştim cu toţii că fiul lui Constantin, Dimitrie, s-a răzvrătit şi a trecut de partea ruşilor.

    Politica lui Brâncoveanu în câteva cuvinte: joc dublu în plan extern, în funcţie de interese (mai mult private, bineînţeles), şi procesiuni religioase, pentru a satisface prostimea din ţară. Politica de azi: idem…

  6. Detalii istorice pe care nu le știam. Mulțumesc.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.