La colțu' străzii

Vreau și eu partidu’ meu – sau febra mi-a ajuns la cap

12 comentarii

La UniversitateO toamnă agitată pe la noi. Nu pot spune că a explodat mămăliga pentru că oamenii din stradă nu sunt acolo pentru că nu mai pot să își ducă traiul zilnic. De asta sunt acuzați: voi, aștia, cu burțile pline, odihniți, faceți scandal pe străzi.

Hmmm, nici în 89 oamenii nu erau chiar cu burțile goale, nu au ieșit în stradă că nu aveau loc de muncă, că nu aveau casă (mă scuzați că mă tot întorc la 89, dar nu știu ce alt punct de referință să am). S-a ieșit pentru că nu s-a mai putut, erau sătui nu atât de lipsuri materiale, cât de lipsuri de libertate.

Bun, acuma hipsterii aștia, odihniți, hrăniți, care au casă, de de naiba or fi ieșit să facă zgomot? Atâta tevatură? Pentru ce?

Oare nu pot ei să se ducă la munte, să umble prin parcuri, să se dea cu bicicletele, să își plimbe copiii? Înainte asta făceau, nu? Ce apucați și apucate? Femei și bărbați în toată firea, cu copii mai mici sau mai mari (după caz) merg pe bulevarde și strigă și fac zgomot cât îi țin plămânii. Halal soțietate!

Oare doamnele de duminică, care să fi avut peste bine 60 de ani și care mergeau în pas constant după km buni de marș, oare ce e în mintea femeilor ălora? Sau domnul acela cu soția, om serios, peste 50 de ani, vine și la marș, dar merge și la Palatul Parlamentului să se țină de mâini cu necunoscuți? Nici ală nu are minte?

Hai să zicem că tinerii sunt mai descreiereți, că le umblă hormonii, că au energie, sunt bine hrăniți, ținuți de părinți și nu știu cum să se bage în bucluc, ăia mai sunt de înțeles. Dar la naiba, sunt atât de civilizați și politicoși la marș că te ia cu capul.

Dar tocilarul ăla, înalt și slab, cu păr mai lung, sigur inginer IT într-o internațională, ală de ce naiba iese pe stradă săbată cu foc într-o tobă de când era în fanfara școlii? Și nebunii aia de își aduc copiii la marș, cu steaguri și cu fluiere, oare ce o fi în capul lor? Hmmm, se pare însă că celor mici le place, duc cu mare plăcere steagul și strigă și fluieră voios. Dacă îi întrebi ce caută acolo îți răspund dintr-o suflare, entuziaști și mândri.

Lume pestriță, lume multă, dar se pare că nu destulă ca să fie băgată în seamnă de politicieni. Aștia sunt mult prea ocupați cu ale lor, trebuie să pună pe iarnă zacuscă, să taie lemne, să adune bani în conturi (unele din alte țări ca să nu fie găsiți). Dar oare de ce oamenii aștia, în loc să se uite la tv-u, să vază emisiuni care mai de care mai frumoase au ieșit în stradă? Poate că s-au săturat de atâtea talk-show-uri cu invitați peste invitați în care se tot spune cât de bine o vom duce după ce se dă drumul la proiect, câte locuri de muncă se vor crea. Mai spun aștia că agenturili vor să ne dea în cap, că Soros joacă la două capete și vrea să ne rupă țărișoara. Nu îmi prea vine să stau să mă uit că aștia parcă au înnebunit la tv-u. Parcă sunt pișcați de streche, urlă mai tare unii la alții decât cei care mărșăluiesc. Măcar alora li se taie suflu de la km parcurși, aștilalți stau pe scaune comode și vorbesc, bănuiesc eu că nu o fac așa de drag, că au și ei ceva folos.

Dacă stau bine pe gânduri, mai bine mă duc cu hipsterii ăia, că poate de aia și domnul cu doamna merg, și cele două doamne pensionare. Și mie mi se pare că am cam ajuns la limita răbdării. Dar până unde să mai înghițim minciunile lor? O grămadă din Parlament sunt cu dosare la Parchet, dar nici că le pasă. Nu îi înghite pământul de rușine, dorm bine noaptea, nu par deranjați nici cât de o muscă.

Dar, dacă merg cu oamenii aștia și umblu atâta pe jos, oare o să am și eu cu cine vota data viitoare? Că, trebuie să recunosc, de ceva vreme bună nu m-am mai dus la vot. De ce să votez, adeca pe cine? Toți sunt o apă și un pământ, nici o diferență. La guvernare sau în opoziție tot aia e, schimbă doar rolurile, dar actorii sunt aceeași. Tare aș vedea un alt film cu alți actori, măcar să simt și eu că contez.

Un cetățean răcit

Autor: Daniela

mămica Moacei / Moaca's mom Am o minune de fetiță și trei pisici

12 gânduri despre „Vreau și eu partidu’ meu – sau febra mi-a ajuns la cap

  1. Oare Ponta ar putea citi acest articol ? sau daca da atunci cred ca ar avea curajul sa-si dea demisia

  2. Poate cei ce au iesit pe 21.12.89 seara nu erau chiar cu burtile goale, dar milionul ce a iesit a doua zi sigur era. Foamea a fost un factor decisiv in daramarea lui Ceausescu, sa nu traim cu iluzii idealiste.

    Oamenii aceia de duminica trecuta au iesit in strada pentru ca protestul este impotriva unui rau destul de clar si de mare (o companie ce spaguieste toti decidentii, pana la cele mai inalte nivele, si minte si manipuleaza cu o nerusinare incredibila, vrea sa arunce in aer patru munti si sa faca in mijloc un lac urias de cianura) iar partile negative ale participarii la protest nu exista. Nu au fost violente, e duminica seara, sunt oameni misto, etc.

    Insa de aici si pana la a avea reprezentare politica in sistemul nostru oligarhic ce maimutareste democratia e o cale lunga. Am mari dubii ca va fi parcursa.

  3. @joness
    nu pot sa nu iti raspuns si sa spun ca 1989 nu a fost 1907. motivele sunt urmatoarele:
    1. decembrie 89 a inceput la Timisoara, un oras cosmopolit inca de atunci. un oras in care se gaseau multe din cauza micului trafic de frontiera facut de sarbi. timisorenii nu sufereau de foame, nici pe departe. de acolo mi-am cuparat blugi, mama a gasit cafea buna etc.
    2. grosul a venit in Bucuresti, un oras iarasi de care Ceausescu avea grija. in Bucurestiul acelor ani se mai gaseau de unele sau altele. in penuria de ciocolata la Capsa erau intotdeauna visine trase in ciocolata. de la Bucuresti primeau ai mei unt cand veneau rudele la noi in vizita.
    3. eu sunt din Deva, un oras mic, dar in 22 decembrie 89 cand am iesit in strada in jurul meu nu erau muncitori. erau colegii unchiului meu, erau colegele mamei, deloc clasa proletara. tin minte ca da, nu se gaseau atatea, dar nu se murea de foame.
    nu stiu de unde ai mitul asta cu „foamea a scos lumea in strada”, dar e doar un mit. Ceausescu ne tinea cu atat cat sa nu ajungem subnutriti. Romania lui Ceausescu nu era nici pe departe Coreea de Nord.
    4. lumea a iesit in strada pentru ca nu mai putea, nu mai suporta minciuna, controlul, frica permanenta. eu aveam doar 18 ani si nu simteam pericolul la care ma expuneam, dar adultii din jur erau perfect constienti. nu conteaza ca era Deva, ca nu s-a intamplat nimic, se putea intampla, atunci nu stiam, dar am riscat.
    5. iar in 29.09.2013, oamenii cu burtile pline au fost detul de nebuni ca sa iasa din casa pe o vreme ca naiba ca sa protesteze. este duminica si ar fi putut foarte bine sa stea pe net, sa se uite la un film, sa le fie cald si comod (pentru ca isi permit). dar au iesit in strada (si eu am fost in ciuda virozei).
    nu desconsidera oamenii, nu ii reduce la foame, frica, nevoile lor s-ar putea sa te surprinda.

  4. Eu eram in Bucuresti atunci, am trait Revolutia live, aveam 13 ani, suficient cat sa imi aduc aminte foarte bine. Nu stiu cine ti-a spus tie legende cu visine trase in ciocolata la Capsa, cred ca n-am mai mancat o frisca in ultimii trei ani ai lui nea Nicu, de unde atata ciocolata. 😀 Pe 90% dintre cei din strada i-a scos frigul si foamea, nu „minciuna, controlul si frica permanenta.” Nici nu stiau prea bine ce e aia libertate si capitalism, stiau doar ca aia de acolo traiesc mai bine. Mult succes cu mini-Revolutia din 2013, dar nu pot sa intru in jocul mitologizarii unei istorii pe care am trait-o personal. Poate ca dupa ce o sa fim morti o sa scrie vreun Balcescu despre cum s-a murit in 89 pentru unirea cu martienii, dar realitatea este ca atunci oamenii au iesit in strada de frig si foame, si prea putin din alte motive.

  5. Intru doar ca să notez: pe mine nu mă încântă cuvântul „Revoluție” legat de Roșia Montană. Mi se pare un idealism patetic, numa’ bun de glume. Deh, oi fi eu un spirit mai pragmatic. Ce se întâmplă în stradă nu e revoluție, e ceva foarte normal într-o democrație. Unde e natural să ajungă strada supapă, atunci când nu mai există alte resurse de mediere a unor tensiuni. Tocmai d-aia e cel mai bun sistem posibil, deocamdată. Și d-aia eu nu fac revoluție, deși particip de 5 duminici. Să zicem că fac evoluție. Încerc să îmbunătățesc sistemul, să-i crească anticorpi, să dezvolte mecanisme. Ca-n gaming, să treacă la următorul nivel. Care nu e reset, nu e revoluție.

    Cuvântul „revoluție” îl folosesc, ce-i drept, cu referire la Roșia Montană dar doar la modul glumeț.

  6. Frigul si foamea dinainte de ’89 sunt un adevar. Nu m-as fi asteptat sa se uite atat de repede.
    Poate nu a fost cazul tau (a propos, din Deva, de unde stii cum se traia in Bucuresti ?) sau poate eram prea tineri ca sa stim ce eforturi faceau parintii ca sa puna ceva pe masa. Si nu ma refer la munca ci la reteaua de „cunostinte” pe care trebuia sa o intretii doar pentru asta. Si la orele de stat la coada in miezul iernii ca sa iei o singura paine. Si la frica de Militie cand veneai de la tara cu un sfert de vitel in portbagaj, vitel taiat tot cu frica in san in fundul curtii sa nu te stie turnatorii satului. Daca nu aveai pe cineva la tara, nu stiai sa te bui bine cu madam de la Gostat si nu erai doctor sa mai primesti cate ceva, erai muritor de foame cu bani in buzunar.
    Cat despre faza cu Capsa… o cofetarie la un oras de 1.5 milioane de locuitori e un argument cam penibil. Sunt convinsa ca se gasesc magazine cu bunatati chiar si in Somalia dar asta nu-i impiedica sa moara de foame.

  7. Moromitic – scrisoarea este semnata de catre vecinul racit care vrea revolutie (cea scrisa ieri seara se iarta, ca eram in elan)
    Joness si Raluca
    in 89 aveam 18 ani, stiu bine cum am trait si cat de greu era de trait, stiu cand se lua lumina (la noi mai putin ca eram langa Mintia care dadea atunci lumina la jumatate din tara).
    repet, decembrie 89 a inceput la Timisoara.
    daca voua va place sa credeti ca era ingrozitor de negru si ca oamenii au iesit de foame in strada, este problema voastra. eu nu cred ca asta a fost principalul motiv.
    au iesit pentru ca se saturasera sa fie controlati, mintiti, aiuriti, sa traiasca o viata ascunsa.
    nu aduc in slavi regimul comunist, departe de mine asta, dar nici nu desconsider ceea ce a fost 89 – goana dupa mancare.
    traiam vieti duble, acasa, cu familia, ne permiteam sa spunem ceea ce gandim, ascultam europa libera cu urechile lipite de radio.
    in societate insa eram intr-o stare de permanenta prefacatorie, stiind ca si ceilalti stiu ca ne prefacem.
    da, si parintii mei depuneau multe eforturi pentru mancare, dar nu pot spune ca am murit sau suferit de foame. nu era cald in casa, nu aveam la ce ne uita la tv, nu avema carti, ciocolata, cremvusti, salam, biscuiti buni.
    eu si acum, pentru ca asa am trait, prefer ciocolata fagaras celor scumpe belgiene. am mancat la ou frecat cu zahar de mi-a iesit pe nas (avema bunici la tara care faceau echilibristica ca sa am eu ce manca)
    repet, nu comparati Romania lui 89 cu Coreea de Nord. coreeni mor de foame si tot nu se revolta. iti trebuie altceva decat foame ca sa ai curaj/nebunie sa spui ca nu mai poti si sa iti asumi.
    in plus, da, ai trait in Bucurestiul acelor zile, dar nici eu, iesind in strada, adult fiind deja considerata, nu aveam de unde sa stiu ca nu vor fi repercursiuni asupra mea si a familiei mele.
    eu, alaturi de multi altii nu am iesit pentru ca ne era foame, ne era o altfel de foame, foame sa vorbim liber, sa nu ne mai prefacem. nu eram atat de inconstienta ca sa nu pricep, nu eram atat de inocenta ca sa nu imi dau seama.
    in seara lui 17 decembrie parintii nu mi-au dat voie cu nici un chip sa ies din casa. unii din colegii mei au iesit si au fost batuti de politie, chiar daca era Deva.
    europa libera se auzea tare bine de acolo, iar vestile circulau (ca deh, eram mai aproape)
    am trait din plin sentimentele ale, nu pot uita discursul lui ceausescu din dupa-masa lui 21, in studio, cand ne mintea in fata. era dureros pentru noi toti. eram satui.
    nu am iesit in strada de foame, am iesit ca eram satui!

  8. Joness si Raluca
    si inca ceva
    e nedrept sa spuneti ca s-a iesit in strada si s-a murit pentru ca ne era foame, cei care au facut asta au iesit pentru ca se vroiau LIBERI. nu s-a murit pentru mancare ci pentru libertate, pentru idee nu pentru burta. daca asta credeti, atunci nu e bine. ne judecati ca pe niste animale gata sa moara pentru prada, nu e corect.
    s-a iesit pentru ideea de libertate, eram satui de minciuna, de prefacatorie, de frica, de inselaciune, de coruptie. am idealizat libertatea tocmai pentru a fi in stare sa facem sacrificii mari pentru ea (nimeni nu stia cum se vor sfarsi protestele)

  9. Sunt curios, voi, cei care știți sigur pentru ce s-a ieșit în stradă în ’89, pe ce vă bazați? Nu cunosc să există vreo cercetare credibilă a evenimentelor.

    Dacă e să ne uităm strict la fapte, la București – adică acolo unde a fost the tipping point – lumea nu a ieșit în stradă de capul ei, ci pentru că Ceaușescu a fost suficient de dobitoc încât să convoace un miting. De ce a început lumea să huiduie sau de ce a rămas în stradă, asta e altă discuție. Dar, repet, nu există un studiu temeinic al motivațiilor.

    Dați-mi voie să mă îndoiesc, cu tot respectul, că amintirile unor adolescenți de 18 sau 13 ani sau a unor pre-adolescenți (Raluca? 8, 9 ani?), dintr-o perioadă atât de încărcată emoțional, ar putea să substituie o observație obiectivă a manifestărilor mulțimii.

  10. ” dar nu pot spune ca am murit sau suferit de foame. nu era cald in casa, nu aveam la ce ne uita la tv, nu avema carti, ciocolata, cremvusti, salam, biscuiti buni.”

    Bravo tie, Mie mi-au murit pestii in acvariu pentru ca erau 12 grade in casa. Program la TV era 2 ore pe seara, timp in care se difuzau doar „emisiuni patriotice”. Carti mai luam de la biblioteca. Ciocolata, cremvusti, salam si biscuti buni, n-am mancat cu anii. Fara misto. Asa am trait eu, si multe alte milioane de romani.

    Imi aduc perfect aminte imaginea muncitorilor de la Grivita Rosie, din dimineata zilei de 22, marsaluind spre centru „inarmati” intr-un mod absolut suprarealist cu „bate” din carton. Imi aduc aminte de o Dacie Papuc, cu doi insi: aveau un steag al Romaniei cu gaura, si un steag rosu, al PCR, tot cu gaura. Decupasera stema si ciocanul. Semn clar al inaltei lor motivatii ideologice.

    In 21 mitingul a inceput cu cei ce fusesera la mitingul lui Ceausescu. Am avut 2 unchi acolo, taica-miu, mai fricos, a venit acasa. Mai tarziu au venit studentii. Cei din seara de 21 aveau poate motivatii ceva mai inalte. Dar manifestatia din 21 a fost reprimata, Dimineata nu mai era nimeni in Piata Universitatii, era ocupata si inconjurata de armata. Se terminase. Luptatorii pentru libertate au fost invinsi de regim.

    Insa pe 22 au iesit muncitorii. Instigati de personaje cam obscure, gen Dan Iosif. Dar au iesit. Multi, sute de mii, si mult mai duri decat studentii din seara anterioara. Erau oameni semianalfabeti, ce lucrau in trei ture si in weekend mergeau sa munceasca la camp la tara. Habar n-aveau aia de Europa Libera, control si alte chestii de genul asta. Erau aceiasi oameni ce peste 6 luni au iesit sa ii aplaude pe mineri si sa il voteze pe Iliescu. Insa atunci erau lihniti de foame si innebuniti de frig.

    Sunteti o gramada de sociologi, politologi si alti specialisti in studiul maselor pe blogul asta, daca voi chiar credeti ca o masa de un milion de oameni cu educatia si informatia muncitorilor din 89 poate fi pusa in miscare impotriva unui regim criminal precum cel al lui Ceausescu de idei precum „libertatea cuvantului” & stuff, ati facut scoala degeaba.

  11. Eu sunt de acord ca motivatia materiala a fost, probabil, si intr-o anume faza, mai importanta decat cea ideologica sau valorica. Dar rezultatul a fost o schimbare de regim, si nu doar o redistribuire a bunastarii. De aici rezulta ca undeva pe parcurs celelalte motivatii au castigat precedenta. Cum, de ce, cand, sunt intrebari la care, poate, vom afla candva raspunsul. Pana atunci, mi se pare hazardat orice verdict care simplifica la o singura motivatie. Pastrand proportiile, e la fel de hazardat ca explicarea simplificatoare a protestelor de astazi.

  12. Aplauze acestui dialog si plecaciuni contributorilor. Ar putea sa fie foarte bine un articol.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.