La colțu' străzii

Unde sunt copiii în PIB ?

9 comentarii

picior_copil_DSCN1846Reflectam zilele trecute la cât de greu este să crești un copil și mi-am dat seama că efortul respectiv nu este măsurat în PIB/GDP. Atunci când urmărim doar creșterea PIB pierdem din vedere câteva aspecte esențiale ale bunăstării sociale, care scapă acestei măsurări. Producția pentru consum propriu și serviciile publice de educație și sănătate (la noi) sunt cele mai bune exemple.

Atunci când femeile au început să lucreze în fabrici, GDP/PIB a crescut, pentru că a crescut cantitatea de bunuri fiscalizate. Totuși, GDP/PIB nu a măsurat scăderea de bunuri create pentru consum propriu, care se desfășura acasă.

Educația plătită cu salarii de mizerie este sub-evaluată ca și valoare. Partea proastă este că nici o scădere a calității învățământului nu se vede în PIB decât după mulți ani. Dacă copiii de astăzi nu primesc o educație corespunzătoare, când vom fi la pensie nu va avea cine să producă bunurile și serviciile pe care să le consumăm. Degeaba ai bani strânși pentru pensie dacă tinerii acelor timpuri nu vor fi în stare să creeze cele  necesare vieții pentru ei și pentru pensionari.

Sănătatea unde salariile sunt de asemenea mici dar în multe cazuri există „co-plată neoficială” este alt exemplu în care ponderea în PIB induce în eroare, iar calitatea scapă măsurării.

Timpul disponibil pentru a ieși cu prietenii sau pentru relaxare nu este nici el măsurat în PIB.

Aș îndrăzni să postulez că atunci când PIB atinge maximul potențial, bunăstarea societății este mult sub potențial. Există multe lucruri care nu se pot cumpăra sau costă prea puțin față de valoarea pe care o aduc. Cifrele sunt utile, dar să nu facem din ele obiective absolute, am putea pierde esențialul. Dincolo de bani și măsurători, întrebările la care poate răspunde fiecare doar pe baza bunului simț sunt:

  • „este bine să se întâmple așa?”
  • „dacă s-ar întâmpla asta la scară largă, ar fi mai bine sau mai rău?”
  • „este sustenabilă soluția pe termen lung?”

9 gânduri despre „Unde sunt copiii în PIB ?

  1. PIB-ul e un indicator imperfect, într-adevăr. Există unele alternative la fel de imperfecte, gen HDI.

    Serviciile publice, gen educaţie şi sănătate, intră în calculul PIB, pe baza costurilor (neexistând un preţ propriu-zis). Dacă e vreun statistician/economist prin zonă să mă corecteze…

    Atunci când creşterea copiilor este „externalizată” în afara familiei, în grădiniţe, cluburi de activităţi etc., începe să apară în PIB…

    Este discutabil că educaţia „plătită cu salarii de mizerie” este subevaluată ca valoare. Primim o valoare relativ mică, vezi testele PISA. Acum dacă e mai mult sau mai puţin decât te-ai aştepta la câţi bani (puţini) băgăm în educaţie, nu ştiu… Aş zice că nu prea avem cum să obţinem o calitate ridicată dacă oferim salarii mici.
    În sistem au rămas într-o proporţie destul de mare cei care nu pot altundeva sau obţin venituri informale care să compenseze diferenţialul de salarii [I am evil, I know, I know].
    M-aş hazarda totuşi să sugerez că învăţământul din 2013 e mai bun decât cel din 1983 şi că oricum efectul Flynn (http://en.wikipedia.org/wiki/Flynn_effect) se simte şi în România.

    A existat o estimare a plăţilor informale din sănătate – surprinzător de puţin, doar 360 milioane USD în 2005: http://www.nytimes.com/2009/03/09/world/europe/09bribery.html?pagewanted=all

  2. Banii stransi la pensie nu au legatura cu cat de educati vor fi copiii din Romania.

  3. Bunurile și serviciile pe care să le consumăm nu depind de educația copiilor ci de NUMARUL lor. Si cum de 20 de ani incoace Romania traieste o drama demografica profunda, nu e greu sa intuim ca intr-adevar vom avea niste batraneti sumbre. Un singur exemplu: In decembrie 2012 s-au nascut cei mai putini copii intr-o luna de cand exista Romania ca stat modern:
    http://camarasdelumini.wordpress.com/2013/02/11/despre-copii-numai-de-rau-populatia-romaniei-la-1-ianuarie-2013/

  4. Numărul copiilor este important și el, face parte din lucrurile care nu se văd neapărat în PIB decât prin consumabile gen „număr de scutece consumate”. În plus, dacă nu capătă o oarecare educație, copiii de azi nu vor fi în stare să producă bunuri atât pentru ei cât și pentru pensionari. Oricâte taxe le-ai pune, nu poți decât să redistribui sărăcia. Apoi, pe partea de valori, s-ar putea să nu fie dispuși să-i mai susțină pe cei care i-au crescut.

  5. Mihvoi: intr-adevar, daca nu sunt educati probabil ca vor fi mai putin productivi, deci PIB va fi mai mic pe locuitor si pensiile pe sistemul actual PAYG vor avea de suferit. Problema cu PAYG in Romania e ca are deja un deficit de 300 de miliarde de euro. Sistemul PAYG este aproape falimentar si nu as sfatui pe nimeni sa-si puna sperantele in el.. Insa daca economisesti privat, poate ca economisesti in actiuni la firme multinationale, poate ca iti cumperi aur sau apartamente in orase cu crestere demografica si poate ca iti cumperi o vila in Caraibe pentru. Te retrage acolo la pensie. Articolul mi-a placut si ai dreptate, atata doar ca nu vad economisirea sa fie dependenta de educatia romanilor.

    • @Emil :
      Da, în cazul în care economisești în valută (sau aur, acțiuni), iar acea valută continuă să aibă în spate suficiente produse, atunci poți să faci abstracție de productivitatea viitoare a României. Dacă însă ai o pensie în lei, chiar și privată, atunci depinzi de cantitatea de produse interne. Pentru produse de import depinzi de cursul de schimb, care este și el dependent de productivitatea economiei autohtone. Apoi și dacă ai cu ce trăi e cam deprimant să locuiești într-un ghetou.

      Cine se poate muta la pensie într-o altă țară cu banii economisiți ar putea scăpa neafectat. Ceilalți ar trebui să fim mai atenți la susținerea noii generații, începând cu sistemul de învățământ de exemplu.

  6. Problema nu e PIB-ul, ci cei care vad in PIB suprema masura a unei tari si i se inchina ca unicului zeu.

    Iar cu pensiile, intr-adevar copiii de azi nu vor mai plati explicit pensiile de maine, dar sa nu ne facem iluzii ca ar fi posibil ca fondurile private de pensii sa mearga bine intr-o tara care merge prost si-n care bate vantul. Formarea generatiilor viitoare este critica pentru orice societate, de la triburi pana la extraterestrii avansati. Sistemul de pensii PAYG e un mic detaliu tranzitoriu al societatii de azi, dar e depasit cu mult de importanta generala a generatiei de maine. Chiar daca nu e usor sa identifici complicatele ite dintre generatii, si cu atat mai mult sa le prezici, e o iluzie sa le ignori si sa crezi ca soarta pensiilor noastre e independenta in vreun fel de situatia de maine a generatiei copiilor nostri.

  7. Pentru Filip,
    De acord cu observatiile facute.Dar sa afirmi ca invatamantul din 2013 e calitativ suterior celui din 1983? AICI CRED CA TE-AI HAZARDAT! In ce an ai terminat studiile?

  8. Iceberg, înainte de 1989 aveai pe prima pagină din fiecare manual poza lui Ceaşcă, aveai ore de PTAP, „Constituţie”, dirigenţie cu lecturi din Scânteia, aveai o programă care făcea propagandă regimului, aveai copii trimişi la cules cartofi sau la pierdut timpul cu repetiţii de manifestaţii. Poate o treime din timpul petrecut la şcoală era dedicat acestor activităţi. Simpla lor dispariţie după 1989, chiar dacă nu ar fi fost înlocuite cu nimic pozitiv, au dus de la o valoare adăugată negativă la una măcar nulă 🙂
    De asemenea, democratizarea societăţii a permis o influenţă sporită a părinţilor asupra şcolilor, fie indirect, prin alegeri, fie direct, la nivelul şcolii. Influenţa este, din păcate, încă prea slabă, dar e totuşi un progres.
    Eram într-a şaptea la revoluţie, am prins 6 ani şi ceva de îndoctrinare, tu câţi ani ai prins?
    Să avem grijă să nu cădem într-o nostalgie pasesită de babalâci, gen „pe vremea noastră era mai bine” 😉

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.