La colțu' străzii

Necazuri cu școala? Despre loaze și mai ales despre profii lor

47 comentarii

A mai trecut un Bacalaureat „pe bune”, adică cu un control strict care a împiedicat copiatul. Spuneam anul trecut, după ediția de toamnă a Bac-ului, că lecția învățată a fost că acum examenul se dă corect și dacă vrei să treci trebuie să înveți. Mă întrebam dacă elevii vor înțelege acest lucru și vor veni pregătiți. Răspunsul este și da, și nu. Pe de o parte, rata de promovare, de aproximativ 43%, este aparent similară cu cea de anul trecut,  dar trebuie să ținem cont că aproximativ 20% dintre cei ce aveau dreptul să participe nu s-au prezentat. Pe de altă parte, foarte puțini dintre cei ce au venit la examen au încercat să copieze. Înseamnă că cei care chiar s-au considerat nepregătiți nu au venit la examen, iar cei care au venit aveau speranțe că au șanse să treacă. Ei bine, aici vine durerea: dintre cei care credeau sincer că au o șansă, 57% s-au dovedit niște loaze! Ce ne facem cu ei? Dar și mai important, ce ne facem cu profii lor?

Chemați să comenteze, oficiali precum actualul ministru (Andronescu) și ministrul interimar (Pop) au găsit în primul rând vicii de sistem: că subiectele au fost prea grele; că ar trebui să se dea un examen diferențiat, orice ar însemna asta; că trebuie pregătire prin intermediul televiziunii publice (?!); că până la urmă (Andronescu), camerele de luat vederi sunt umilitoare; și, în general, că e vina lui Funeriu. În secundar, au vorbit despre neimplicarea părinților, despre lipsa de motivație e elevilor și puțin, doar puțin, despre profesori. În general, oficialii au vorbit despre nevoia de a crește procentul celor promovați, ca să nu se rateze copiii și să ajungă la facultate; parcă erau portavocea universităților.

De partea cealaltă, comentatorii de ocazie s-au isterizat cu precădere despre loaze. Cum să progresăm, domnule, cu așa nemernici care nu învață nimic și, iată, ar fi vrut să copieze? A revenit discursul despre lipsa valorilor, despre stricarea educației (a fost vreodată bună?!). A fost aproape consens că alături de elevi sunt vinovați sunt demnitarii și funcționarii, fie Funeriu, fie Andronescu, în funcție de orientarea politică a comentatorului. Unii, puțini și-au adus aminte și de profesori.

Și, totuși, despre profesori vreau să scriu. Trebuie să plecăm de la observația simplă că acești tineri nu s-au născut loaze, nici măcar nu au intrat loaze în școală. Nu, s-au născut toți niște copii normali, au intrat pe poarta școlii la fel de normali și, după 12 ani de muncă asiduă, 57% de ei au ieșit loaze – iar aici nici nu am mai vorbit de cei 20% care s-au recunoscut loaze din start. Școala i-a făcut loaze, iar prin școală înțelegem cele câteva zeci de profesori prin fața cărora s-au perindat acești copii. Nu miniștrii, nu funcționarii, nu altcineva s-a așezat la catedră în fața lor, le-a vorbit săptămână de săptămână, i-a evaluat, le-a explicat, i-a încurajat – sau poate le-a spus că sunt niște loaze – ci profesorii. Programa școlară prea încărcată, salariile prea mici, părinții care nu se implică – toate acestea sunt elemente date de context. În prezența lor o treime dintre elevi reușesc să facă ceva, și tot în prezența lor două treimi devin loaze.

V-am povestit acum două săptămâni un exemplu despre cum școala pregătește, sistematic, loaze. Într-o școală generală, la începutul clasei a cincea, elevii „slabi” au fost trecuți în clasa „slabă” și timp de patru ani au fost tratați drept leneși, proști, incapabili să învețe, indisciplinați, fără viitor, pe scurt loaze. Au sfârșit prin a se comporta ca atare, și-au asumat rolul de loază. După evaluarea națională, pe 80% dintre ei rezultatele îi trimit direct la licee cu rată de promovare la Bac de sub 20%. Acolo vor fi din nou tratați ca pierzătorii societății, iar traseul lor de loaze se va marca. Câți dintre ei au aptitudini, talente, capacitate să facă lucruri mari, sau măcar de a fi niște oameni decenți din clasa de mijloc? Pe câți i-am pierdut? Nu vom ști niciodată. Toate acestea nu sunt făcute de sistem, ci de profesorii. Profii îi separă în buni și proști după cum le convine; profii le spun că sunt loaze, că n-au viitor; profii nu fac un minim efort să le dea o șansă. Profii transformă niște copii normali în loaze și până când nu vom accepta acest adevăr simplu nu ne vom mișca din punctul mort în care ne aflăm.

Cele mai proaste rezultate s-au înregistrat în Ilfov – rată de promovare 15%. Cu părere de rău pentru profesorii din aceste licee și colegii, Ilfovul este o adevărată fabrică de loaze, în sensul descris mai sus. Mergeți în orice școală din Ilfov și întrebați la ce liceu vor să meargă elevii după ce termină. Răspunsul este universal: toți cei cu rezultate vor merge la București. La liceele din Ilfov – majoritatea colegii tehnice sau agricole – merg loazele, cei din clasele slabe, cei din ultima bancă, în general cei din familii modeste. Merg la liceele din Ilfov având conștiința loazei, știind că e slab, pentru că dacă ar fi fost măcar mediu ar fi mers și el la București. Sunt primiți la liceele din Ilfov spunându-li-se, de către profesori supărați că n-au prins și ei catedră în București, că sunt ultimii elevi, cei mai slabi, fără viitor, niște loaze. Și termină liceele din Ilfov ca adevărate loaze. Să nu mai vorbim despre ce va face loaza intrând pe piața muncii, votând, în general trăind în societate. Să ne amintim că a fost un copil normal și noi, societatea, prin școala noastră, prin profesorii noștri, l-am transformat în loază.

Recomand cu căldură lectura cărții lui Daniel Pennac, Necazuri cu școala, cea de la care am împrumutat titlul acestui artico. Pennac, popular scriitor francez, a fost o loază și este profesor de franceză. Povestește din ambele experiențe și povestea lui despre sistemul francez de educație te face adesea să te îți amintești de școala românească – nu e de mirare, sursa de inspirația a școlii noastre este la Paris. Ne spune Pennac aceeași istorie a loazelor marcate ca atare de o școală prea grăbită să își recupereze elevii. Și mai ne spune că el a ajuns să fie un mare scriitor și nu un tânăr disperat într-o mahala pentru că a avut norocul să găsească un profesor dispus să lupte pentru a-și salva elevii. Diferența, acolo ca și aici, o fac profii. Profii pot să salveze loazele și să îi transforme în tineri normali și acesta este răspunsul la dilema ce ne frământă atât de tare.

A mai trecut un Bacalaureat „pe bune”, cu rezultate proaste. Dacă vrem să căutăm cauzele, ajungem la aceeași discuție ca anul trecut și trebuie să ne aducem aminte că putem să schimbăm structura şi conţinutul educaţiei oricât vrem, esenţa sistemului rămân oamenii. De prea mult timp singura discuţie despre profesori e cea despre salariu. Prea puţin vorbim despre cine ajunge profesor, ce sprijin primeşte pe parcursul carierei, cum este evaluat şi, din nou, ce aşteptăm de fapt de la el. Vorbim și ne încruntăm prea mult despre loaze, și prea puțin despre profii lor.

47 de gânduri despre „Necazuri cu școala? Despre loaze și mai ales despre profii lor

  1. Cu alte cuvinte, este vina tuturor – dar mai ales a „profilor” – insa nu si a elevilor. Ei nu au nici o responsabilitate, fie ca au 9 sau 17 ani, deoarece li se induce de prof. cei rai, inca din pruncie, ideea ca sunt „loaze”. Foarte simplista perspectiva, probabil asa se vede scoala romaneasca din exterior si de catre persoane care n-au trecut pe la catedra. Ati uitat factorul cel mai important: parintii si dezinteresul acestora.

  2. @ hans, daca esti profesor, te intreb: ai vreun elev care la materia ta sa fii luat note intre 1 si 3 la BAC? (daca e cazul). Iar daca da, de ce n-ai dat cu ei de pamant, de ce nu i-ai lasat corigenti?

    In momentul in care elevul e la pamant, nu invata, iar profesorul inchide ochii si ii da un 5-6 de trecut clasa, parintele e linistit ca deh n-o fi al lui cel mai destept dar e pe linia de plutire, iar elevul bine mersi, de ce sa invete, daca oricum trece clasa?

  3. Sistemul e gaunos si sustine profesorii prosti si dezinteresati.
    In primul rand finantarea se face pe cap de elev. In esenta e o idee buna mergandu-se pe premisa ca profesorii vor fi interesati sa invete bine elevii si sa nu abandoneze scoala. In practic se intampla ca profesorii sa tolereze nesimtirea si prostia doar pt a avea bancile pline. Asta ar trebui schimbat.
    In al doilea rand profesorii stiu ca o data luat definitivatul doar pensia sau moartea ii mai scoate din servici si atunci se culca pe-o ureche stiind ca desi salariul e mic sigur vine. Oricat de multi bani i-ai da unui om el nu va munci bine decat daca isi simte pozitia si salariul ala bun amenintat in caz de greseala. de aceea consider ca profesorii ar trebui angajati pe perioada determinata de 1 an initial si apoi dup aun numar de ani petrecuti intr-o scoala sa poata fi angajati cu contract de pana la 4 ani. Daca dupa 1 an comisia de evaluare formata din oameni de la inspectorat sau de la minister decid ca nu da rezultate profesorul…e dat afara. Atunci el va sti ca daca nu presteaza corespunzator dupa 1 an isi cauta servici.

  4. Eu am fost si elev de zece, si de doi. de zece pentru ca am simtit ca ma atrage, de doi pentru ca am simtit ca nu ma intereseaza subiectul discutiei.

    Daca faci curent trifazat la facultatea de calculatoare, e evident ca iti bagi picioarele in ea de scoala (doar un exemplu). scoala noastra e in mare parte ramasa mult in urma, nerealista, dezumanizanta si proasta, intr-un cuvint.

    Doar cei care au (sau li se impune, li se insufla) suficienta disciplina si vointa pot sa treaca peste inutilitatea materiilor care li se preda si pot sa invete suficient cit sa treaca examenul, chiar daca n-o sa le foloseasca in veci ceea ce li se preda acolo.

    ca sa nu mai vorbim ca la 18 ani e aberant sa ceri unui elev judecati de valoare pe un text literar (la fel, doar un exemplu). sigur ca elevul ala se va chinui sa invete niste comentarii adeseori penibile, din punctul lui de vedere. si de multe ori din orice punct de vedere. Cind scoala o sa scoata „chinul” din actul de invatamint, atunci va avea rezultate.

    doar o parere personala, fireste

  5. Eu propun să îi pună şi pe profesori să dea în fiecare an bacalaureatul, împreună cu elevii lor …

  6. În sfârșit cineva care vorbește rațional despre rezultatele de la Bac în loc să se isterizeze și să urle că toți românii sunt niște tolomaci. Trebuie menționat și faptul că școlile din mediul rural sunt vai de capul lor – iar dacă până in clasa a 4-a nu te învață nimeni cum să scrii si să citești, clar că n-o să mai înveți și o să ajungi, cel mult, la un liceu tehnic foarte slab iar apoi o să-ți pici bacalaureatul. În Ardeal sunt de asemenea probleme cu elevii de etnie maghiară – adică, sistemul actual e foarte prost pentru că majoritatea elevilor merg la grădinițe si școli primare in maghiară, dar sunt așteptați la gimnaziu și la liceu să vorbească româna ca un elev român și nu li se oferă nici un fel de ajutor dacă nu pot – și pe lângă asta trebuie să dea și o probă în plus la limba maternă.

  7. E un viciu de sistem totusi la mijloc, revelat de ultimele bac-uri si un viciu de analiza, in ce priveste comentariul tau, in sensul ca ignori viciul de sistem. In tari cu sisteme model de invatamant, ca Finlanda sau Germania, o buna parte din copii urmeaza scoli vocationale, de meserii, profesionale sau tehnice, cum se numeau in Romania, unde se combina incheierea studiilor generale cu deprinderea unor abilitati profesionale. Elevii sunt triati dur in diverse etape in aceste sisteme, si apoi formati conform aptitudinilor, astfel incat ai o recolta foarte buna atat de elevi foarte capabili, care continua studii universitare cat si elevi mai putin straluciti teoretic, dar care acumuleaza suficiente cunostinte generale si deprinderi practice incat sa fie cetateni relativ bine educati si profesionisti in diomenii mai putin solicitante intelectual. Ecaterina Andronescu este cea care a desfiintat toate aceste scoli profesionale si, practic, a schimbat profilele vocationale ale fostelor colegii tehnice si agricole in profile teoretice mai mult sau mai putin din dorinta de a umfla numarul de elevi cu studii liceale si eventual tertiare. Din nefericire, asta nu schimba faptul ca nu toti elevii au capacitati intelectuale necesare pentru a urma studii teoretice si studii un iversitare, dei pot fi persoane decente, capabile profesional si de succes. Bac-ul organizat strict si relativ corect din ultimii ani releva in buna masura tocmai acest lucru : elevii din fostele scoli profesionale si licee „industriale”, cum se spunea raman in urma. Calitatea intregului sistem de invatamant poate fi imbunatatita desigur (si trebuie imbunatatita!) insa vor exista intotdeauna diferente de potential, iar tentativa de a le ignora, in ideea ca toti pot fi un Tolstoi si un Newton, are care rezultat generatiile astea de elevi care nu pot lua bac-ul, care nici nu prea sunt interesate de o formare teoretica si care ar fi trebuit sa aiba un parcurs educational diferit, adica o formare mai practica in scoli profesionale sau licee profesionale, cu standarde teoretice mai putin stringente, dar mai aplecate catre formarea unor deprinderi profesionale care i-ar fi ajutat in viata (mecanici, electricieni s.am.d.) In Finlanda si Germania (sistemul e german si copiat de nordici) scolile astea profesionale/vocationale sunt respectate, foarte bine puse la punct, cautate de angajatori din varii industrii si considerate un element cheie in pregatirea tinerilor pentru o piata a muncii in schimbare, ba chiar responsabile pentru somajul mai scazut decat in tari ca Franta unde toata lumea trebuie sa ia bac-ul in mod ipocrit (daca se anunta cifre de sub 90% ministrul trebuie sa isi dea demisia, deci regula e sa se umfle cifrele!) si cine ia bac-ul ajunge ca vrea ca nu vrea din oficiu la facultate, desi nu are nici interes, nici capacitati si nici pregatirea necesara. Nu e nicio rusine in a oferit pregatire diferentiata pentru persoane cu potential si interes diferit, caci sa fim seriosi sunt oameni care nu ii intereseaza mecanica lui newton dar le place sa mestereasca instalatii electrice sau motoare!

  8. Da, profii sunt de vina. Loazele (oricate justificari li se gasesc) sunt si ele de vina. Dar mai sunt de vina niste eterni „nevinovati”: parintii. Daca in clasa 1 parintele sacrifica o ora pe zi pentru copilul lui si sta sa faca bastonase si litere cu el, daca in clasele 2-4 verifica daca si-a facut temele, iar in clasele 5-8 ii mai cere copilului din cand in cand carnetul de note, din copilul ala nu va iesi o loaza; nu va fi neaparat premiant, dar nu va fi loaza. Dar parintii sunt „prea ocupati” sa faca un minim efort pt. copilul propriu sau sunt chiar neinteresati, convisi fiind ca nu invatatura te face om. Considerea ca e treaba exclusiva a scolii sa-l invete; parintele trebuie sa primeasca „produsul finit”, dar nu are nici o responsabilitate. Sa nu mai vorbim ca daca potentiala loaza da peste un profesor mai sever, distinsul parinte ii cere socoteala profesorului pt. notele prea mici ale loazei in devenire, dar nu-i trece prin cap sa ceara socoteala propriului copil pt. nemunca.

  9. Super articolul (nu ca as sti despre ce e vorba cu loazele, eu am fost mereu in „clasa buna” din „liceul bun” si am luat BACul peste 9.50). Si in scoala/liceu respectat, tot am avut un prof care adormea la ore, unul de venea ametit la ore, unul care dadea 10 doar daca ii cumparam cartea… Pe mine profii m-au invatat sa inteleg repede ce vor ei, sa „corespund asteptarilor” si sa tac din gura in rest.

    Si foarte misto si comentariul lui Claudiu.

    @hans c, despre „dezinteresul parintilor”… ai mei contribuiau la fondul clasei, ma trimiteau cu martisoare de 1 martie, au platit meditatiile (si cartile profilor creativi), etc. Asta e greseala parintilor loazelor, ca nu baga mai multi bani in „educatia” copiilor?

  10. Foc are dreptate in ce priveste neimplicarea parintilor, sunt pasivi si cred ca „statul le datoreaza copilul destept s.a.m.d”. Si mai e ceva, o problema de natura culturala,ca sa spuna asa, care a devenit serioasa, nu-s genul care sa cred ca lumea de ieri a fost mai buna decat cea de azi sau chestii din astea, dar exista o idee adanca inradacinata in societate, inclusiv parinti si profesori, primita de-a gata si resimtita puternica de tineri inca de la o varsta frageda : ideea ca meritul nu se rasplateste,c a studiatul nu te duce departe in viata, ca la urma urmei diploma de la Spiru Haret e la feld e buna ca cea de la facultate Bucuresti, ca important e cum te „aranjezi”, ce pile ai in viata s.a.m.d. Evident, ca daca conteaza mai mult pilele investesti mai putin efort in educatie si invers – e o chestie rationala, nu merita alfel, caci daca te ocupi doar de propria educatie si nu ai pile iesi in pierderi!. Si in buna masura e adevarat, adica Romania e dezastru la meritocratie si campiona la pile si aranjamente. E ceva greu de vindecat.

  11. @FOC si tu ca parinte cand vezi ca-ti vine copilul acasa cu note de 7 si 8 desi el nici macar de 5 nu e, nu dormi linistit? Poate tragi 10-12 ore la jug sa-i platesti lu ala micu taxele din invatamantul gratuit si te uiti din cand in cand pe carnetu de note sau te duci la scoala o data de doua ori pe semestru. Si ce vezi la scoala? Note de 7 si 8 si zici ca stie copilu, ca doar asta arata notele nu?

  12. Mama era profesoara (cand eram eu eleva), asa ca nu s-a bazat niciodata pe sistemul educational romanesc sa-i educe fata…
    Probabil stia ea ceva.

  13. Parerea mea este ca se discuta prea mult sentimental, pe ideea de disputa, interese si prea putin onest, obiectiv.
    In invatamantul de masa – public – avem 4 actori: copii, parinti, profesori si statul care asigura platforma de invatamant cu banii luati de la toti cetatenii ce platesc taxe si impozite. Atata timp cat in fruntea statului punem loaze (nu doar in sensul de dottori, ci loaze si in sensul de reusite profesionale dupa), iar sistemul de valori porneste de la averea afisata ca unitate de masura a valorii cuiva, rezultatele sunt cele care sunt.

    Este eronat sa ceri unui profesor care traieste la limita saraciei sa dea lectii de viata unui copil. Ce experienta de viata are acel profesor? In Bucuresti chiria la 2 camere este cam cat salariul unui profesor cu 10 ani „vechime” in invatamant. Iar diferenta intre un profesor bun si unul prost este de cateva zeci de lei la salariu, in cel mai bun caz. Exista si exceptii? Cu siguranta – profesori care-si dedica viata elevilor, dar care se rateaza astfel. Care-i exemplul? „Sunt profesori care fac meditatii”. Da, se pot face meditatii, dar vorbim de cateva mii de profesori la nivelul intregii tari din cateva sute de mii. Cu „restul” ce facem? „Sa se descurce”. Evident se descurca in afara invatamantului sau prestand doar cele 4 ore pe zi obligatorii. Selectia care se face este in sensul aducerii celor mai slabi profesori. Mai mult, chiar marindu-se salariile, selectia va fi facuta inca multa vreme de acum incolo eronat – pentru ca sistemul este corupt in profunzime.
    Discutiile pe care le vad purtate la televizor sau chiar si dezbaterile din presa sunt complet neamuzante, chiar triste. Invatamantul obligatoriu si gratuit este de fapt o gaura neagra pentru banii nostri si fiecare din cei 4 actori are propria responsabilitate pentru aceasta situatie. Parerea mea este ca se poate mai rau si o sa fie mai rau, iar schimbarea nu o sa vina de la guvern sau profesori, ci de la societate in ansamblu (parinti + copii in primul rand). Peste cateva generatii poate.

  14. 1. Profesorii. Nu au salarii atat de mici, raportat la numarul de ore lucrate si la timpul liber pe care-l au, iar daca ne raportam la rezultate, primesc de-a dreptul bonusuri pentru insucces. Inteleg, activitatea lor e aparte si nu pot avea norma de 40h/saptamana. Si totusi, au ajuns sa performeze sub salariul primit. Nu motivatia financiara lipseste, ci lipsa competitivitatii si a unui sistem de evaluare.
    2. Parintii. Lipsa de implicare a parintilor se vede si din oferta cultural-distractiva, care pentru adolescenti lipseste cu desavarsire. Observam o frenezie a parintilor, atata timp cat copii lor sunt mici, ii cara pe la tot felul de cursuri si gradinite particulare, sfarsind a fi depasiti de situatie si parinti si copii, cand acestia din urma cresc.

  15. La ceea ce au zis Foc și Alice aș zice și că, dacă părinții se mai și duc cu o falcă în cer și cu una în pământ la ședințele cu părinții să se plângă că odorului i s-a dat o notă proastă, atunci producția de loaze la hectar e mai mult decât garantată.

  16. Of, iar subiectul asta. Ma bucur ca revine, macar o data pe an, atat de puternic pe prima pagina, ma intristeaza profund ca trece ca si cum n-ar fi fost.

    Sunt complet de acord cu diferentierea bacalaureatului, dar asta nu are nici cea mai mica relevanta fara o diferentiere cu cap a educatiei in sine. Sa nu ne lasam niciodata condusi de examinare, nici macar de ceea ce am denumi educatie, studiu, toceala – invatarea este scopul final. Nici nu trebuie sa fie teoretica sau ezoterica. Trebuie doar sa fie relevanta. Orice masura se ia intru imbunatatirea educatiei trebuie sa ia in calcul realitatile din cadrul scolilor, dar mai ales pe cele din afara scolii.

    Liviu Pop a re-propus introducerea de materiale de pregatire la televiziunea publica. Este fix acelasi lucru cu diferentierea bacalaureatului, o picatura intr-un ocean care devine cheltuiala oarba, aiurea, fara un plan de ansamblu.

    Elevii romani sunt pregatiti (ca sa ma exprim frumos) pentru trecut, nu pentru viitor.

  17. Adevarat chestia cu calitatea extrem de slaba a profesorilor si invatatorilor in Romania! La toate nivelurile, de la scoala primara la facultate! Iar chestia cu salariile mici justifica incompetenta, mediocritate, lipsa de performanta si in plus coruptie e intortocheata rau, o dovada in plus ca calitatea corpului didactic e la pamant! E o lipsa de respect fata de propria meserie sa dai argumentul asta pe care niciun angajat, nici macar hamalul din port nu il poate da : „stii, am scapat de zece ori geanta, s-a spart totul acolo, pentru ca bacsisul e prea mic!” – Nu tine! Si asa cum s-a zis mai sus, salariile profesorilor, de la invatator la profesor universitar sunt competitive pe piata muncii din Romania, toata tara e saraca, dar pentru volumul de munca, concediile lungi platite de luni intregi nu zece zile pe an! si costurile lor de oportunitate salariile sunt normale – cam ce ai lua si in alta profesiune, ba chiar un pic peste medie.

    Adevarul e ca profesorii fac diferenta in performanta elevului, mai ales la varste fragede – prin exemplu, prin motivatie s.a.m.d.Degeaba pui televizoare si calculatoare si softuri in clasa, care sunt acum chiar raspandite in scolile romanesti! Daca Majoritatea profesorilor de liceu, asa cum e cazul in Romania, nu au mai citit o carte din facultate, nu au cum sa performeze! Nu mai zic de profesori de liceu care abia stiu sa foloseasca calculatorul, dar predau uneori chiar informatica!(cazul unor profesori mai in varsta recalificati etc). In general, profesorul de liceu stie bine manualul – a fost o adevarata bulversare printre cei mai in varsta atunci cand s-au introdus manuale alternative, ca acum tot ce invatasera ei pe de rost, chiar si paginile se dusese pe apa sambetei! Asta e aproape inevitabil, faptul de a nu te mai pune la zi cu informatia, de a nu iti mai imbunanati cunostintele, abordarea, performanta, caci vorbim de un domeniu de munca, sigur, la stat, in care – dupa ce ti-ai luat examenul de definitivat, chiar asa se cheama definitiv-at! – nu poti fi concediat decat daca ai abuzezi sexual elevii sau chestii din asta, nu esti responsabil decat fata de un inspector care verifica nu stiu ce legalitate, nu ai multe incitative sa te imbunatesti (degeaba protesteaza pe bune parintii, cand o fac, fata de vreun profesor, uneori nu au succes nici fata de cei suspectati de pedofilie, mai simplu e pentru cei interesati de odrasle si familiari cu sistemul e sa te asiguri ca nimeresti la o scoala buna, la clasa unui invatator bun, sau sa iei meditatii de la un profesor bun etc), . Sunt si exceptii, desigur, sunt de pilda licee de elita in unele orase mai mici, fara universitati, cu profesori care au si doctorat, uneori pe bune, si predau la liceu, aia fac manuale de regula, dar nota dominanta e proasta calitate profesionala a profesorilor si mai ales proasta conduita (nu au componenta motivationala de regula care e importanta la adolescenti si copii). La generatiile tinere e mai rau, mai ales ca e un turnover foarte mare, in sensul ca tinerii nu doresc decat rar cariere didactice, le incearca o vreme, pleaca, se intorc, sau raman in asta din lipsa de altceva. In plus, e multa coruptie, multe aranjamente netransparente, privind cine ia post la un liceu bun, reguli din astea anacronice cum ar fi criterii de varsta, aranjamente ale inspectorului, inspectoarei, decanului, rectorului (nepotism, trafic de influenta etc)

    In sfarsit, la rural e dezastru si asta trage in jos enorm media pe tara. Nu mai sunt invatatori de tara, tot mai putini. Intotdeauna a fost o problema la tara, dar inainte mai se facea ceva, erau Institute pedagogice si licee pedagogice cu internate in care se formau multi invatatori de tara, in sfarsit invatatorul era o institutie in sat, pe langa preot si primar. Acum tanarul care iese din facultate sau postliceala, colegiu universitar de invatatori, cum se mai cheama, nu se duce nici in ruptul capului la tara sa predea – si majoritatea cadrelor didactice din zonele rurale sunt tot felul de suplinitori calificati la a treia tinerete, in fine de o calitate proasta. Mai sunt adesea si constrangeri de alt tip, de exemplu clase cu elevi de varste diferite carora lis e preda simultan (3 de clasa I, 4 elevi de clasa a II-a etc) si invatatorul trebuie sa isi divida atentia la fiecare si la fel elevii, datoritat numarului mic de copii dintr-o comuna; in sfarsit, prioritatea muncii campului la tara, dezinteresul taranesc pentru prea multa tara. Din acest motiv, elevii de la tara au probleme grave adesea cu scrisul si cititul, sunt semi-analfabeti, chiar si elevi care intra la liceu si ajung in licee din orase, caci in comune exist rar asa ceva, doar comune mari. Asta se poate vedea si statistic un pic : judetele foarte rurale au o rata de promovabilitate un pic mai scazuta.

  18. Nu cred că este corect să dăm vina pe profesori pentru insuccesele elevilor. Situaţia este mult mai complexă, iar eu cred că dintre toţi cei vionvaţi pentu aceste rezultate dezastruoase, profesorii au cea mai puţină vină. Pur şi simplu sistemul de valori s-a deformat atât de mult în ultima vreme, încât învăţatul şi-a pierdut statutul de deziderat, nemaifiind considerat o cale către succes profesional şi implicit o viaţă de calitate mai ridicată. Societatea coruptă şi guvernată de nonvalori în care trăi îi pune pe profesori în imposibilitatea de a mai putea motiva copii să înveţe. Nu mai poate exista o motivaţie externă, atâta timp cât în societatea românească calea spre succesul în viaţă de mult timp nu mai este educaţia, ci lipsa de scrupule, relaţiile dubioase şi fărădelegea. Un absolvent de ani grei de facultate, cum ar fi un medic sau arhitect începător este răsplătiţ cu un salar mizer din care abia îşi poate plăti chiria şi întreţinerea. De salariile oferite profesorilor să nici nu mai vorbim, şi chiar şi inginerii sunt subplătiţi în nenumărate domenii. În contrast, un manelist needucat câştigă mii de euro cântând fals şi fără un minim de talent muzical. În aceste condiţii ce să ne motiveze să investim în educaţia proprie sau a copiilor noştri (în afară de eventualele motivaţii interioare cum ar fi dorinţa de a cunoaşte)?.

  19. @Aron am pus o intrebare pe aici, astept de la un profesor un raspuns concret: Daca eu ma duc la fimio la scoala si vad in catalog numai note de 8, 9 si 10 cum stiu eu ca el de fapt e praf la o materie sau alta si n-o sa treaca BAC-ul?

  20. Aron, aiurea. Profesorii sunt in pozitia de a crea si promova valori in mintea copiilor. Atata doar ca aleg sa se arate in fata elevilor plini de frustrare, ura, lehamite, sila, blazare, incompetenta. Cea mai apreciata calitate a unui elev este „cumintenia” (aka docilitatea/obedienta).

    Karate Kid – there are no bad students, only poor teachers 🙂

  21. Asta e, ca tot manele se cam asculta si pe la banchetele de liceu 🙂 In orice caz, nu castigurile rapide si mari ale catorva manelisti, cantareti vedete distrug meritocratia, respectul pentru studiu si lucru bine facut, ci coruptia sau impostura sau plagiatori si „manelsti” ajunsi premieri si ministri, gen Ponta, Liviu Pop, Vanghelie etc. In SUA Snoop Dog, sa zicem, e echivalentul manelistului roman, in Germania or fi nu stiu ce punkisti; in orice societate exista si cativa indivizi cu castiguri usoare si fabuloase scoase din tampenii sau talent pentru lucruri care nu cer multa inteligenta; nu zic ca nu influentaza prost catecele si videoclipuri cu versuri de genul „sunt barosan, bla, bla” sau „”I’m the pimp of the hood” niste tinerii dezorientati – cu toate astea, in tarile astea occidentale educatia functioneaza si e respectata, pentru ca in lucrurile seroase se stie ca trebuie sa faci carte ca sa ajungi acolo – nu exista confuzia si impostura generalizata, nu poti fi cancelar cu plagiat cu Ponta etc.

  22. „Profesorii sunt in pozitia de a crea si promova valori in mintea copiilor.”

    Din păcate profesorii nu pot înlociu cei şapte ani de acasă şi nu pot concura cu mediul înconjurător care promovează idei şi valori incompatibile cu învăţătura. Nu zic că nu există mulţi profesori care nu îşi dau interesul (am avut şi eu astfel de profesori), dar cunosc personal suficient de mulţi profesori buni pentru a crede că vina profesorilor este mult exagerată în viziunea multora. Dacă vina este în primul rînd a profesorilor, cum este posibil că am luat peste 9,50 la Bacalaureat, iar unii colegi de ai mei nu au reuşit nici măcar de 5, fiind educaţi de aceiaşi profesori? La fel s-a întâmplat şi la facultate. Cum era posibil că unii au ajuns cu proiectele studenţeşti la conferinţe, pe când alţii au avut probleme să scrie de un 5 la a treia prezentare la examenul de programare sau analiză matematică? Cred că este mult prea uşor să dăm vina pe profesorii noştri în loc să admitem, că de fapt noi suntem cei care am stat prin localuri răcoroase în loc să punem mâna pe carte.

  23. „in tarile astea occidentale educatia functioneaza si e respectata, pentru ca in lucrurile seroase se stie ca trebuie sa faci carte ca sa ajungi acolo – nu exista confuzia si impostura generalizata, nu poti fi cancelar cu plagiat cu Ponta etc”

    Exact ceea ce încercam şi eu să subliniez. Exemplul cu câştigurile dubioase ale maneliştilor era doar un exemplu din nenumăratele posibile pentru a ilustra absurditatea cotidianului românesc. Ceea ce încerc să exprim este că (în viziunea mea) problema educaţiei nu poate fi desprinsă din ansamblul problemelor socio-culturale şi în niciun caz nu poate fi rezolvată într-un mod izolat. Atâta timp cât nu eradicăm corupţia şi falsele valori care ne guvernează societatea, putem să-i aducem în România pe cei mai buni profesori de la Harvard şi tot nu vom progresa niciun centimetru.

  24. Aron, programare si analiza matematica? Anul I? Nu a lovit inca DCE-ul? 😛
    Oricum, mie mi se pare binevenit articolul fix pentru ca vina profesorilor nu prea e recunoscuta. Tu ai fost intr-o clasa buna, cu profi decenti, si exista „rateuri” si in clasele „noastre” bune. Articolul e despre acei profesori care nu-s in stare sa produca macar 50% rata de promovabilitate in clasa lor. Si date fiind datele de la BAC, astia sunt media profilor.

  25. Comentatorii de mai sus au expus două fapte incontestabile:
    – părinții se implică prea puțin în modelarea viitorului educațional al copiilor
    – elevii nu sunt motivați să învețe, nu înțeleg valoarea educației, influențați (și) de contextul social

    Aceste fapte sunt însă cunoscute de ani de zile, nu e ceva nou. Și atunci ce să facă profesorii, să adopte atitudinea fatalistă a ciobanului mioritic și să se uite neputincios cum se tranformă toate oile în loaze? Sau să se adapteze la context și să se pună pe treabă?

    Mai mult, ambele fapte sunt posibile cu largul concurs al profesorilor:
    – implicarea părinților este văzută în rol de „pușculița cu bani” sau cel mult ajutoare pe la acțiunile culturale. Dacă părinții vor să se implice în stabilirea programei (vestitul curriculum la dispoziția școlii), selectarea profesorilor, prioritățile școlii, management etc., sunt imediat taxați pentru că se bagă unde nu se pricep. Iar dacă insistă sunt considerați răuvoitori și scandalagii
    – își închipuie cineva că vreun copil vine la clasa întâi motivat sau demotivat să învețe? Motivația o capătă pe parcurs, dacă are de la cine

    Nu zic că profesorii sunt singura problemă a educației, ci doar că sunt cea mai importantă.

  26. pur si simplu trebuie sa acceptam ca nu toata lumea trebuie sa ia bac-ul. nu toata lumea trebuie sa intre la o facultate. mie personal 43% promovati mi se pare un numar rezonabil. iar ceilalti nu sunt (numai) loaze, ci tineri cu alte inclinatii.
    mai avem nevoie si de agricultori, instalatori, constructori, mecanici auto, tinichigii , ospatari 🙂 , spalatori de vase, de masini, de wc-uri , bone, infirmiere …si lista e lunga.
    de altfel , in legea adoptata pe vremea lu funeriu, se prevede ceva de genul bac diferentiat (si doar un tip de bac sa fie acceptat la facultate) , ramane de vazut daca va fi aplicata.

  27. Araon, eu cred ca primii responsabili sunt profesorii, gestionarii sistemului, de la birocratii din minister si pana la directorul de scoala si ultimul invatator – nu merge cu subterfugii din astea metafizice obisnuite in Romania, adica a da vina pe „forte anonime” din astea care absolva pe oricine de responsabilitate – contextul social, societatea de azi, conditiile socio-economice – ca si cum in lume totul se intampla intamplator, nu preda nimeni, nu semneaza nimeni programe, nu da nimeni note, nu se duce nimeni la scoala etc. E un mod fals si las de evaziune de la responsabilitate, care nu e acceptabil in alta parte : daca pe santier cineva n-a betonat cum trebuie, cineva e responsabil! daca la supermarket nu s-au umplut rafturile la timp sau s-au facut erori contabile, cineva e responsabil! daca la fabrica de paine s-au pus sobolani in faina – cineva e responsabil! daca la echipa de gimnastica s-a pierdut calificarea sau o echipa de fotbal a pierdut campionatul, cineva – managementul – e responsabil, nu e suficient de bun, a luat decizii proaste, isi accepta limitele, oricum nu se disculpa cu ideea ca, in ziua de azi, stiti, doamnelor si domnilor nu mai face nimeni sport sau nu stiu ce! Sigur, unele chestii din astea generale au ceva adevar, dar pana la urma contextul socio-culturalo-economico-politic e produs tot de actiunile oamenilor, nu? nu e un dat metafizic anonim. Trebuie sa ne obisnuim sa judecam dupa rezultate si pe baza responsabilitatii administrative si personale directe, a tuturor implicati, dar in mod corect si la radacina, nu cu propuneri din astea de aruncat gunoiul sub pres, absolut incredibile, cum zice acum cateva ore ministrul Ecaterina Andronescu : cica sa se desfiinteze liceul fara promovati la bac si sa fie facut gimnaziu in loc! Ce idee! Cum de nu s-a mai gandit cineva la asta?! Adica acum nu o sa se mai vada lipsa de performanta la cifra de promovabilitate a bacului, o sa se azvarle in amonte incompetenta, sau crede cineva ca un liceul cu astfel de rezultate o sa produca absolventi de gimnaziu care apoi o sa intre numai la liceele de top si o sa aiba rata de promovabilitate la bac de 90%?! Sau a fost facut liceu o scoala care era doar gimnaziu, ca nu inteleg, undeva cineva a dat-o in bara, nu? Care e ala?

  28. Alex Valahul: gresit! Daca 43% nu iau BACul inseamna ca acei 43% nu aveau ce sa caute la liceu, trebuiau sa faca o scoala vocationala si atat ei cat si liceele ar fi avut de castigat.

    Asa, 43% (adica jumatate din liceeni) au pirdut 4 ani din viata, in care n-au invatat nimic care sa ii ajute in viitor (pentru ca n-au invatat nimic, punct). Ce perpective de viitor au copiii astia?

  29. „Aron, programare si analiza matematica? Anul I? Nu a lovit inca DCE-ul?”

    Nu prea înțeleg unde vrei să ajungi cu asta, probabil doar te băgai în seamă 😕 În lipsă de argumente pertinente recurgi la pseudosarcasm primitiv.

    „nu merge cu subterfugii din astea metafizice obisnuite in Romania, adica a da vina pe “forte anonime” din astea care absolva pe oricine de responsabilitate”

    Eu nu dau vina pe forțe anonime, din contră, subliniez respinsabilitatea individuală a elevilor implicați. Bacaleaureatul ar trebui să fie examenul maturității și a simțului responsabilității, ceea ce în mod evident le lipsește multora. Deși nu sunt profesor, consider de prost gust învinovățirea colectivă a profesorilor și neglijarea responsabilității elevilor și a părinților. Cred că este incredibil de dăunătoare această mentalitate, conform căruia elevii sunt inocenți, eșecul lor la un examen este vina profesorilor. Nu voi putea niciodată accepta această abordare, tocmai pentru că am făcut suficienți ani de școală pentru a ști cât de mult înseamnă efortul individual și cât de imposibil este motivarea unui elev care pur și simplu refuză să învețe.

  30. @Ovidiu, hai sa ne amintim cum va bucurati cand s-au taiat salariile profesorilor. Si hai sa ne mai amintim cum le sugerati profesorilor sa-si ia al doilea job. Uite ca v-au ascultat. Acum ca ne-am amintit, hai sa lasam analizele ipocrite.

  31. Sunt de acord ca cea mai mare parte din profesori/invatatori/educatori nu-si fac treaba asa cum trebuie, ba mai rau, o fac asa cum nu trebuie.

    Dar nu vad cum ar putea s-o faca altfel, in conditiile in care sistemul pare sa descurajeze activ orice forma de competenta, bun simt sau entuziasm fata de job.

  32. Mama mea a fost profesoara. Una pasionata de meserie. Pe vremea lui Ceausescu lua autobuzul pana la capatul Militarilor, la scoala 142 unde se invata in 4 ture, cu clase de 42 de elevi! Marea majoritate cu cheia de gat, cu parinti tarani adusi la oras pentru a munci in 3 ture la fabrica. Seara cand ajungea acasa se apuca sa faca planuri de lectie, sa compuna teste grila, apoi imi impuia capul mie si lui taica-miu cu istoria a diversi elevi. Intr-un final se apuca sa dea telefoane acasa ca sa discute cu parintii acestora. Uneori se ducea si la ei acasa. Faptul ca a scapat nebatuta de vreun tata betiv tine de noroc.

    Fraza asta:
    „Profii transformă niște copii normali în loaze și până când nu vom accepta acest adevăr simplu nu ne vom mișca din punctul mort în care ne aflăm.”

    e o utopie la fel de mare precum incercarea lui Lenin de a implementa teoria comunista a lui Marx intr-o tara subdezvoltata, fara clasa muncitoare.

    Intr-o tara in care 40% din populatie isi face nevoile in curte, iar un profesor de scoala generala castiga la fel precum un vanzator la butic, eu unul n-as astepta de la sistemul de invatamant decat:

    1. O PROGRAMA rezonabila. De ani de zile toate „reformele” din invatamant se invart in jurul examenelor. Dar ce verifica de fapt examenele acestea? Uite asa gandeste un tanar ce a luat 10 la cel mai reformat Bac din istoria Romaniei: http://www.realitatea.net/bac-2012-elevul-de-nota-10-vrea-sa-fie-politician-i-as-exclude-pe-unguri-din-parlament_963064.html In conditiile acestea chiar nu ma intereseaza ca procentul de promovabilitate e 30% sau 80%. Promovabilitate la ce?? La o adunatura de tampenii bagate in programa aia doar ca isi ia niste smecheri banii pe manuale si pe meditatii, tampenii tocite pe dinafara ce sunt uitate in maxim o saptamana de la examen. Cunosc mai multi premianti pe linie scoala-liceu-facultate care nu au mai citit o carte de la ultimul curs tocit si voteaza cu Vadim din convingere.

    2. Sa existe sanse mai mult decat teoretice pentru ca:

    a). Parintii ce sunt dispusi sa investeasca in educatia copiilor sa poata sa faca lucrul acesta in Romania: un numar cat de cat rezonabil de gradinite, scoli, licee, facultati bune. Nu la tara, nu in Ilfov, dar macar la o „distanta financiara” realizabila pentru niste parinti motivati, in conditiile economice din Ro;
    b) Copiii exceptionali fara posibilitati materiale sa poata accesa un invatamant de calitate: burse, ajutoare de stat pentru ei, etc Posibilitatile materiale conteaza, si vor conta intotdeauna, dar ele nu trebuie sa devina o bariera perfecta, un zid de netrecut pentru nimeni, oricat de dispus ar fi sa compenseze lipsa acestui factor cu efort si inteligenta.

    Nu mai am de multi ani nici un contact cu invatamantul din Romania, asa ca nu stiu daca punctul 2 nu cumva chiar exista in prezent.

    3. Acces la invatamantul primar pentru toti copii din Romania. Sa stie toti sa citeasca, sa scrie si sa stapaneasca artimetica.

    Mai mult decat atat cred sincer ca e imposibil in urmatorii 10-20 de ani cel putin.

  33. Nu stiu, ceva nu se leaga aici: deci, daca elevul isi face nevoile la curte si invatatorul si le face tot la curte, cum se intampla in mai multelocuri din partea asta de lume si s-a intamplat si la altii cu doar cateva decenii in urma, inteleg ca cel din urma nu poate preda scrisul, cititul si numaratul elevului in cauza decat daca lui i se cumpara un closet…

  34. ovidiu – atentie inca se copiaza destul de mult
    daca ar fi toleranta 0 la copiat rezultatele ar fi si mai si
    stiu asta chiar de la elevi
    camerele de luat vederi sunt formale in unele – locuri
    sunt dezactivate chiar de impricinati
    totul cu acordul profesorilor care sunt pur si simplu speriati cu privire la viitorul lor profesional si ca nu cumva sa fie tapii ispasitori ai acestei situatii

  35. @Claudiu: conform perceptiei populare, un elev care stie sa scrie, sa citeasca si sa numere este tot o „loaza”. Noi vrem ca elevii aceia ce isi fac nevoile in curte, la fel ca si profesorii lor, sa ia Bacul asta indesat cu tot felul de orgolii tampite ale „creatorilor de manuale si programe scolare”. In articol Ovidiu sugereaza ca nu se intampla acest lucru din cauza profesorilor. Eu cred ca este pur si simplu o utopie.

  36. @El Torque
    in conditiile de acum, cand scolile profesionale / de meserii (care au existat in trecut) au „statut” de liceu. practic toti care sunt in vreo institutie de invatamant in clasa a 12-a dau (de obicei) bac-ul si nu au o alternativa mai „soft”. e clar ca , in conditiile date, nu puteam avea pretentia ca toti cei de 18 ani sa aiba bacalaureatul luat. daca ar fi asa , bac-ul n-ar mai avea valoare.

    evident, multe din aceste licee trebuie transformate din nou in scoli profesionale (sau ceva similar) unde sa se dea un examen de absolvire (fara drept de facultate) . asta nu inseamna ca trebuie sa interzicem bac-ul pt un absolvent de scoala profesionala..ci doar sa pastram un standard inalt al bac-ului si sa dam posibilitatea „meseriasilor” sa dea un examen mai simplu de absolvire, specific meseriei lor. daca se pregatesc bine, sa dea si bac-ul. si din cate stiu ceva de genul asta prevede legea lui funeriu.

    dar sa nu uitam cine a desfiintat scolile profesionale : actuala doamna ministru, abramburica (in primul mandat ). scopul ? furnizarea de materie prima facultatilor particulare.

  37. Eu cred ca profesorii au o mare parte din responsabilitate, desi nu exclusiva, si nu cred ca salariile normale pentru Romania, ba chiar bune la 3 luni si ceva de concediu platit pe an etc justifica lipsa lor de performanta; ei sunt primii responsabili caci sistemul e administrat de ei, ei au oficial raspunderea, autoritatea!, apoi vin parintii, elevii, valorile acumulate, denaturate, schimbate ale societatii etc.

    Opinia studentului respectiv referitor la maghiari pe care o citezi mai sus chiar nu reflecta deloc majoritatea manualelor curente (unde se subliniaza aportul istoric al maghiarilor in istoria tarilor romane, relatiile conflictuale, dar si cele de cooperare, s.am.d. in mod profesionist, in orice caz nu se scrie niciodata jignitor sau chestii politice de genul asta aparute recent) sau testelor grila de la istorie; sunt unii oamenii cu opinii mai inflacarate, mai ales la varsta de 18-19 ani, cand abia le formezi si reusesti sa le exprimi; sunt sigur, de fapt s-a vazut recent cu inhumarea Nyiro Jozef, ca astfel de opinii intolerante, absolutiste si nefondate se gasesc din plin si la etnicii maghiari, inclusiv la maturi. Trebuie intervievati si altii cu 10 la istorie, ca sa ai o impresie mai buna. Aici chiar e selection bias si senzational. In sfarsit, istoria e facultativa la bac, in functie de filiera din liceu. Nu mi se pare ca mai tine argumentul ca se aglomereaza prea mult mintea micutilor de 18 ani.

  38. ” În Ardeal sunt de asemenea probleme cu elevii de etnie maghiară – adică, sistemul actual e foarte prost pentru că majoritatea elevilor merg la grădinițe si școli primare in maghiară, dar sunt așteptați la gimnaziu și la liceu să vorbească româna ca un elev român și nu li se oferă nici un fel de ajutor dacă nu pot”

    Foarte adevărat, acesta este o problemă foarte serioasă. Ar trebui observat faptul că limba română pentru un tânăr maghiar din Odorheiu Secuiesc este de fapt o limbă străină, și pentru performanțe maxime ar trebui predată ca atare. Este absurd să pretinzi ca un copil dintr-un oraș locuit aproape 100% de etnici maghiari să vorbească la fel limba română ca și un elev român. Evident, scopul este ca până la terminarea studiilor să ajungă la aproximativ același nivel cu vorbitorii nativi, acest lucru este însă posibil doar prin programe adaptate situației speciale în care se află minoritățile. Cu toții vedem rezultatele abordări guvernate de încăpățânare naționalistă: copii maghiari în loc să învețe bine românește ajung să urească limba, acesta fiind cauza principală a insucceselor lor școlare. Eu, deși sunt maghiar, am crescut într-un oraș majoritar românesc, deci nu am avut probleme semnificative cu însușirea limbii, însă cunosc foarte bine situația din Secuime și din alte zone locuite preponderent de maghiari.

  39. Prin țări mai dezvoltate, unde oamenii chiar studiază lucrurile astea explicațiile date sunt diferite. Exemplul meu vine din SUA, unde niște academici au primit finanțare pentru a urmări un eșantion consistent pentru o perioadă lungă de timp (40 de ani). S-au uitat academicii ăștia la mai multe lucruri, însă ce este relevant pentru argumentele discutate aici este următorul: cel mai important predictor pentru performanța unei persoane în colegiu este măsura în care părinții au convins acea persoană să dedice mai mult timp matematicii în clasele i-iv.

    Nu știu cât de aproape de realitate este acest rezultat (am auzit o prezentare pe tema asta, nu am apucat să citesc articolul) dar ceva adevăr trebuie să existe. Mai important, însă, este că oamenii ăia au date pe care le pot folosi pentru a-și justifica argumentele, ceea ce nu e cazul aici. Noi vorbim doar pe baza experiențelor noastre limitate atât în timp cât și în spațiu. Și, în loc să aruncâm vina înspre unii sau înspre alții, energiile ne-ar fi mult mai bine consumate dacă am presa ministerul educației să finanțeze o astfel de cercetare. Și zic de minister pentru că încă nu am auzit de vre-un privat bogat care să finanțeze cercetare în România.

  40. Aron, cu DCEul era o intrebare si atat, poate cam aiurea formulata (dar nici sarcastic nici primitiv, obiectez!). Era doar descoperirea unui background comun, si a unei diferente de varsta maaaari.

    Pe vremea cand eram in anul I, eram foarte convinsa ca materia e usoara, ca daca vrei poti, ca aia care pica bacu’ sunt idioti. Acum sunt convinsa ca materia e usoara, ca daca vrei poti, ca aia care pica bacu’ sunt idioti si ca aia carora le pica 50% din elevi bacul sunt idioti. Iar ultimii sunt idioti pe banii mei. Plus ca sunt niste idioti mai maturi care ar trebui sa stie mai bine.

  41. Eu cred ca principala problema nu sunt profesorii, ci programa. S-o mai fi schimbat de-acum 15 ani cand eram eu la liceu. Ma rog, programa e intim legata de profesori, dar totusi programa.

    Eu am avut norocul sa vad cum arata un manual de istorie din UK, clasa a 8-a (echivalent la noi clasa a 6-a sau a 7-a, ei incep scoala ceva mai devreme). Manualul avea doar 4 (patru) teme/capitole. Una era despre istoria jocurilor olimpice (intra aici si celebra poza cu olimpicii SUA ridicand pumnul „Black Power”). Alta era despre caderea imperiului britanic in India (Ghandi etc), celellate nu mai stiu. Impresia generala: accent pe coversatie si dezbateri (gen argumentati pro si contra ocupatiei britanice in India, pornind de la un studiu de caz: nush ce maharajah tanar si-a donat de bunavoie tara britanicilor, fiind fascinat de cultura si nivelul occidental; dupa 40 de ani de chefuri in Anglia, a ramas sarac si a denuntat tratatul). Ce sa mai spun despre manualul de geografie: mountain-biking si role, ziceai ca e ghid turistic. Asa se stimuleaza interesul unui copil. Nu stiu cum mai e manualul de istorie acum, dar eu cred ca avem de invatat din Vest. Infamele capitole gen „Cultura in tarile romane in sec XVII”, daca mai sunt, trebuie puse pe faras.

    Impresia mea e ca programa si hartogaraia aferenta sufoca profesorii tineri si buni care ar vrea sa schimbe ceva, si in acelasi timp da munitie profesorilor prosti care practica indobitocirea.

  42. Limba romana nu e predata ca limba materna nicaieri in Romania ci ca limba oficiala si e util sa fie cunoscuta de toata lumea, inclusiv de tinerii secui, spre binele fiecaruia dintre ei, iar cine zice altceva nu e onest si responsabil. La o populatie mai concentrata de vreo cat? – 600-700.000 de indivizi, in niste sate sau orasele rurale din creierii muntilor situate fix in mijlocul tarii, intr-o zona saraca economic, desi ar trebui sa fie un nod de transporturi, copiii secui trebuie sa invete limba romana (si cu exceptia unor batrani de prin niste sate izolate, secuii in general o cunosc destul de bine) daca vor sa aiba sansa sa faca si altceva in viata decat sa ajunga de taietori de lemne si ciobani. Eu nu cred ca o sa faca toti naveta in Ungaria la munca, nici ca o sa devina toti bucatari in pensiuni vizitate doar de turisti maghiari… In fond e un nonsens si dovada de o mentalitate revoluta, daca e sau nu limba romana botezata prin lege limba straina pentru secui; or fi diverse metode de predare, mai eficiente si mai adaptate de la caz la cas, insa e limba oficial a statului in care traiesc si pe care trebuie sa o foloseasca cand ies din Odorheiul Secuiesc si imprejurimi pentru a lua trenul, autobuzul, incheie afaceri, semneze documente, sa vitizeze, sa se distreze s.a.m.d. E spre binele lor rational inteles sa stie limba romana ca sa se descurce in viata, dat fiind realitatea in care traiesc nu ideologiile, miturile si visele neomedievale ale unora si e pacat ca liderii lor sau unii consangvini ii cam fac de ras in ultima vreme si nu inteleg genul de atitudine pe care trebuie sa o ai in sec. XXI daca vrei binele comunitatii tale, promovand vechi antagonisme, cultivand o atitudine adversativa stupida fata de romanii si simbolurile lor desi traiesti exact in milocul lor, promovand mai vocal sau mai putin vocal revizionismul fascist maghiar din interbelic sau nu stiu ce comunitarianisme si spirit de enclava. Spaimele astea ca cineva vrea sa ii asimileze sau nu stiu-ce sa le faca sunt false si trebuie depasite (valabil desigur si pentru spaimele si antagonismele de cealalta parte desigur, dar le luam pe rand). Sunt acolo de 900 de ani, o sa fie inca 900, sunt parte a istoriei acestei tari, au un aport cultural la ea, eu chiar cred ca fac Romania mai bogata, acvila cu luna secuiasca e chiar pe blazonul tarii – culmea ironiei, secuii/maghiarii care tot vorbesc de mostenire culturala, toleranta interetnica si respect, au fost ostenii lui Mihai Viteazu cand a cucerit Transilvania si acuma primarul din Sfantul Gheorghe a ajunsa zica ca vrea sa darame monumentul Mihai Viteazu si ostenii sai, adica secui! pentru ca omul e purist, nu suporta probabil nici gandul ca au existat si vor exista intodeauna romani in Sfantul Gehorghe! iar cei din odorheiul Secuiesc incalca bunul simt universal, nu doar romanesc, cu statui ilegale de criminali fascisti si altele! – In fine, n-are rost sa mai zic ca nu s-a asimilat un maghiar in Romania din 1918 incoace, se vede statistica ca tot atatia au ramas ca proportie din populatie, in ciuda aberatiilor lui Tokes cu colonizarea Transilvaniei (sa vezi ce colonizare a fost in Bucuresti, de la un sat a ajuns la 2 milioane de oameni!). E o chestiune mai complicata, dar in opinia mea e inacceptabil ca in ziua de azi sa intre Ungaria/unguri si Romania/romani sa se discute ca intre Germania si Franta in 1933 si sa se tot repete in mod populist polemicile astea istorice cu tenta politica „Romanii nu au existat in Transilvania cand a venit Arpad versus Ungurii au venit peste noi”, „Avram Iancu a fost un tradator a lui Kossuth versus Avram Iancu a fost un erou”, „romanii sunt neciploti tarani obscurantisti bizantino-ortodocsi versus maghiarii catolici schismatici asupritori” si cireasa de pe tort „Trianon romanii ne-au luat Transilvania (desi era populata majoritar de romani) versus la Trianon s-a implinit idealul de veacuri”. Nu e un secret, stim ca sunt secui in Romania, secuii stiu ca sunt romania in Romania, traiesc unii cu altii de sute de ani, s-a mai vazut si in alte parti, nu e mare filozofie – pur si simplu atitudinea primitiva din ultima vreme a unor lideri secui, niste masculi alfa de vreo 30-40 de ani care ies cu steagurile si mare galagie, cu Ungaria Mare, cu insultele la adresa statului roman, Avram Iancu spanzurat, toata asta e aberanta si in defavoare secuilor, nu asa o sa isi rezolve problemele sau o sa castige simpatie asa; pe scurt, ai in primul rand obligatia sa respecti pe altii, chiar daca esti o minoritate, pentru a fi apoi respectat. Trebuie schimbata atitudinea, la maghiari si la romani deopotriva, nu angajat in batalii din astea retorice – si trebuie sa fii inteligent, chiar daca esti secui, nu sa cresti o generatie de ratati si inadaptati cu salariu minim pe economie care cred ca maine renaste Ungaria medievala a nu stiu-cator-comitate cu Horthy in frunte!…

    P.S. Ca sa revenim la comentariul cu excluderea din parlament a UDMR de unde s-a inceput, caci acum inteles ca exemplul tau batea un apropo foarte precis, eu nu-s cu excluderile „cu forta” din parlament sau diminuarile din drepturile politice, de vot sau de a face partide ale cuiva din Romania, nu conteaza etnia, insa daca se schimba o regula ca sistemul electoral si ea nu iti mai iesei exact 6% atunci, asta e, se schimba pentru toata lumea, nu esti discriminat!. In orice caz, UDMR are o problema cu jocul politic la doua capete si, in opinia mea, s-a cam epuizat rolul tipului asta de organizatie, depotriva etnica si politica, a unui electorat docil, captiv, care cand e criticat ca partid se declara organizatie etnica si cand e criticata ca organizatie etnica se declara partid.

  43. P.P.S. In ce priveste Bac-ul, trebuie verificat bineinteles lucrul acesta pe date detaliate referitor la ce probe s-au picat in fiecare caz, dar risc sa spun ca proba de limba romana nu are nimic de-aface cu procentul de promovabilitate de cca 30% +/- din Harghita, Covasna, Caransebes, Mehedinti si Teleorman. Ar fi imbucurator de aflat ca in Harghita si Covasna s-a picat doar la limba romana in timp ce la matematica si altele aveau numai 10, insa cred ca chiar nu e cazul! In orice caz, 30% e putin, si se poate si mai jos, vezi Ilfov.

  44. @MoniQQ: Îmi cer scuze, am înţeles eu greşit intenţia.

    @Claudiu: Perfect de acord cu tine: limba oficială a ţării trebuie însoţită de oricine. Însă modul actual de a preda limba oficială în şcolile minorităţilor naţionale conduce tocmai la inversul acestui deziderat. Copiii nu numai că nu învaţă limba (pe care o aud doar la şcoală şi o citesc doar din cărţi) ci şi ajung să o urească. Chiar dacă unii nu vor să admită, orice limbă diferită de cea maternă este o limbă străină, deci implicit înseamnă un efort în plus. Promovez predarea limbii române după o programă similară limbilor străine, tocmai pentru a facilita o mai bună învăţare a acesteie de către copiii care nu au avut contact cu această limbă în cei şapte ani de acasă. Deşi este greu de crezut pentru cei nefamilarizaţi cu situaţia locală, un copil secui de 7 ani rareori ştie cum se zice la câine sau la pisică în limba română. Deci cel puţin primii patru ani de şcoală ar trebui dedicaţi învăţării limbii în sine (cum se întâmplă şi în cazul limbii engleze). Cunosc nu puţini secui care vorbesc mai bine engleza decât româna tocmai datorită abordării diferite şi mult mai prietenoase a predării. Dacă chiar se doreşte ca cei ai căror limbă maternă este diferită de cea română să aibă şansa să înveţe bine limba, ar trebui uitat acestă încăpăţânare guvernată de naţionalism şi abordată o metodă didactică care să faciliteze o mai bună însuşire a limbii şi care să conducă la succes în loc de frustrare. Trebuie înţeles că pentru un copil maghiar sistemul actual e ca şi cum un român de 7 ani care cunoaşte doar limba română s-ar înscrie într-o şcoală din Ungaria unde toţii vorbesc deja bine maghiara, iar el nu înţelege mai nimic din ce se predă. Cred că mai bine de atât nu pot să explic situaţia în care se află mulţi conoaţionli de ai mei şi care nu este benefică nici pentru noi, nici pentru societatea românească.

  45. Suna normal ce spui tu, nu am nimic cu ideea asta de a se adopta o metodologie diferita de invatarea limbii romane pentru copii secui/maghiari la scoala primara; banuiesc ca si invatatorii din aceste scoli unde copii nu stiu deloc sau mai deloc limba romana sunt constransi practic sa aiba o abordare pedagogica diferita; sunt sau ar trebui sa fie asociatii profesionale didactice, asociatii de parinti, exista inspectorate locale care sa revizuiasca metologii de predare, sa dezbata lucrurile astea etc nu stiu ce s-ar putea face cu legea. Insa am inteles ca sunt scoli primare maghiare unde copiilor nu li se preda deloc limba romana, de pilda noi scoli confesionale facute in ultimii ani care promoveaza atitudinea asta din varii motive ideologice de care am amintit mai sus, iar in cazul asta vorbim de inconstienta si masochism din partea responsabililor acestor scoli maghiare. E bine ca se invata limba engleza, cred ca si asta e obligatoriu in programa indiferent de etnie in Romania, si aia te ajuta in viata, dar in cazul celor mai multi copii maghiari din Romania limba romana ii ajuta mult mai mult si mai imediat, ca maghiari, sa cunoasca si limba romana si trebuie sa constientizeze asta. Apropo, incidental, si eu cunosc un pic zona, adica sunt prieten cu o tanara familie mixta romana-maghiara de undeva de la granita Harghita-Mures.

  46. „am inteles ca sunt scoli primare maghiare unde copiilor nu li se preda deloc limba romana”

    M-aș mira să existe așa ceva, dar chiar m-ai făcut curios să verific.

  47. Pingback: Proasta guvernare: Ministerul Educației și fondurile europene | La colţu' străzii

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.