La colțu' străzii

România după 130 de ani. Despre femei, bani şi Bucureşti la 1882

Scrie un comentariu

Ca să vedeţi ce am găsit hoinărind aiurea din click in click: o enciclopedie în care este descrisă România de acum 130 de ani. O ediţie apărută la New York în 1882, din care am cules trei paragrafe.

În carte, autorul face vorbire la un moment dat despre clăile de fân, care sunt cea mai frecventă apariţie a acestor meleaguri, încă de pe vremea lui Traian, care şi el le-a imortalizat pe a sa coloană din Roma. Două mii de ani mai târziu, cu internet si motor cu reacţie, clăile de fân sunt tot acolo. În rest, textul suprinde România lui 1882, printr-un ochi de observator atent, încercând să sumarizeze cât mai obiectiv imaginea completă a unei naţiuni.

Dar să vorbim despre femei:

The Romanian women are grace itself. They always charm us by taste and neatness, whether they have adopted a modern dress or still patronise the national costume. These external advantages are combined in the Romanian with the quickness of apprehension, a gay spirit, and the gift of repartee, which entitle them to be called the Parisians of the Orient.

Aşadar româncele sunt graţia însăşi şi mereu te farmecă prin gust şi naturaleţe indiferent de rochia aleasă. De asemenea au isteţime, un spirit vesel şi replica mereu cu ele, ceea ce le îndreptăţeşte a fi recunoscute drept „Pariziencele Orientului”.

Bucharest (or Bucuresci, pron. Bukureshti) already numbers amongst the great cities of Europe. Next to Constantinople and Buda-Pest, it is the most populous town of South-eastern Europe and its inhabitants fondly speak of „the Paris of the Orient”. The town, not very long since, was hardly more than a collection of villages, very picturesque from a distance on account of numerous towers and glittering domes rising above the surrounding verdure, but very unpleasently within. But Bucharest has been transformed rapidly with the increasing wealth of its inhabitants. It may boast now of wide and clean streets, bounded by fine houses, of public squares full of animation, and of well-kept parks, and fully deserves its sobriquet of „joyful city”.

Apare încă de pe atunci alintătura-clişeu cu „Bucureşti-micul-Paris” pe care autorul o alocă precaut localnicilor şi despre care eu cred că e o tâmpenie preluată aiurea şi pompieristic cu emfază de mentalitate provincială şi patriotism (local) de cârciumă. Vorba ceea: o fi Bucureşti micul Paris, dar Parisul cu siguranţă nu este marele Bucureşti.

Pe lângă amintirea neplăcerilor sale inerente, urmează un mare „dar”, în care cronica descrie capitala în câteva cuvinte cheie precum: verdeaţă, domurile strălucitoare, bunăstarea în creştere, parcurile bine îngrijite, casele frumoase şi piaţetele animate ba chiar subliniază că îşi merită eticheta de „oraş vesel”. Mergeţi prin Centru Vechi sau prin numeroasele cluburi din Bucureşti şi veţi vedea ce bine s-a păstrat „veselia” după mai bine de 130 de ani.

Nu în ultimul rând, să vorbim şi despre finanţele ţării:

The finances of Romania are in a more satisfactory condition than those of most other states of Europe. The Government has certainly been living upon loans, for which eight per cent have to be paid, and nearly the whole of the annual income is spent upon the payment of interest, the army and the revenue services. The credit of Romania is, however, good, for the loans are secured upon vast domains, the property of secularised monasteries, several thousand acres of which are sold every year. The sale of salt and the manufacture of tobacco are Government monopolies.

Dacă de tutun se pare că începem să ne lăsăm, sarea e tot acolo la stat ca şi plata dobânzilor la împrumuturile statului. Care credite nu sunt chiar aşa prăpăstioase când le compari cu ale altora, şi atunci, şi acum. Ca de obicei, nici prea prea nici foarte foarte, toate-s vechi şi nouă toate, na! că mi-a ieşit şi-o rimă. E de bine, oricum, noi să fim sănătoşi!

Reclame

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s