La colțu' străzii

Avem o ţară, ce facem cu ea?

23 comentarii

Răspunsul corect: Autostrăzi

În ultima săpImagetămână a apărut pe site-urile de ştiri, mai ales pe cele locale, un nou termen: Reţeaua de autostrăzi TEN-T. Vinovat îl putem considera pe Alexandru Nazare prin Ministrerul Transporturilor pe care îl conduce, instituţie de la care, prin intermediul Hotnews, am preluat şi imaginea alăturată. Este normal ca această instituţie să îşi pună problema dezvoltării reţelelor de drumuri şi de autostrazi (nu zambiţi, stiu ca nu avem aşa ceva, însă putem spera ca peste 50 de ani să existe cel puţin o parte din cele la care visăm acum).

Pentru mine, un şofer înrăit ce a străbatut multe dintre drumurile naţionale existente, nu constituie o surpriza foarte mare această ştire. Practic ea anunţă, încă odată, o solicitare ce a apărut în spaţiul public de ceva timp mai ales prin intermediul unor lideri UDMR: construirea unei autostrăzi între Târgu Mureş şi Iaşi, autostrada ce ar lega, prin proiectata Autostrada Transilvania, graniţa de vest a României de comunităţile maghiare din zona Sovata,  Gheorgheni şi Borsec în prima ei parte. În plus, această reţea susţine continuarea vechiului proiect ceauşist, adică continuarea autostrăzii Bucureşti – Piteşti către Râmnicu Vâlcea şi Sibiu. Şi dacă tot am pomenit de Ceauşescu, alăturat puteţi vedea o hartă cu proiectele sfârşitului anilor 1960.

Image

Normal, o hartă desenată acum 45 de ani nu are cum să mai fie valabilă. De altfel, ceea ce era numit atunci Autostrada Litoral, a fost construit (sau va fi gata în totalitate în doi ani maxim) pe un alt traseu ce nu trece prin Urziceni, Slobozia şi Hârşova, ci direct prin Cernavodă, ceea ce e soluţia logică, mai scurtă şi strategic amplasată în preajma unui obiectiv major – centrala nucleară.

Harta expusă de Nazare nu cuprinde, spre surpriza mea, vreo referire la Autostrada Transilvania, nici la tronsonul deja existent dintre Cîmpia Turzii şi Gilău, nici la cele aflate în lucru sau în fază de proiect dintre Gilău şi Borş şi dintre Braşov şi Cămpia Turzii (de fapt, conform hărţii, o mică parte dintre Câmpia Turzii şi Târgu Mureş ar deservi atât autostrada Transilvaniei cât şi Autostrada Timişoara – Iaşi). De asemenea nu se face nici o referire la vreo autostrada între Ploieşti şi Braşov. În schimb traseele prezentate ţin cont de proiectatul pod de peste Dunăre de la Calafat – Vidin şi propun legarea acestuia atât de Bucureşti prin Craiova cît şi de Timişoara prin Drobeta Turnu Severin.

Iar în acest moment dorinţa mea de cartograf ţine să se afirme şi să deseneze o harta a autostrazilor din Romănia aşa cum le-aş vedea eu (am folosit harta anilor 60 şi am desenat cu negru autostrăzile existente sau aflate într-un stadiu perceptibil şi cu albastru pe cele pe care le propun). Mai jos încerc să aduc şi câteva argumente invitându-vă şi pe voi să participaţi cu propriul desen şi cu propriile argumente.

Image

Prima problemă constă în realizarea unei străpungeri a Carpaţilor Meridionali pentru a lega capitala de ieşirea spre Nădlac. Această străpungere

  • poate continua autostrada existentă printr-un traseu între Piteşti şi Râmnicu Vâlcea (zonă în care alunecările de teren au pus mari probleme căii ferate ce e nefuncţională în prezent) continuat ulterior spre Sibiu pe Valea Oltului, zonă ce impune multe lucrări datorită versanţilor abrupţi, alunecărilor de teren ce blochează şi acum deseori traficul şi mai ales datorită prezenţei în zonă a multor lucrări hidrografice ce regularizează cursul Oltului dar impun un traseu cu mult peste cota văii.
  • sau poate folosi tronsonul aflat deja în lucru dintre Bucureşti şi Ploieşti pentru a-l continua spre Comarnic, Braşov, Făgăraş şi Sibiu. Pe această porţiune de drum există proiecte precum Codlea – Făgăraş care trebuia sa constituie un capăt al Autostrăzii Transilvania, programată din motive strategice să treacă pe lângă poligonul Cincu, cel mai mare poligon din România şi posibilă viitoare bază americană. Un asemenea traseu ar elibera celebru DN1 de o parte din valorile mari de trafic pe care le suportă în prezent, şi ar putea constituie o soluţie viabilă dacă s-ar accepta ca traseul urmat să nu urmeze Valea Prahovei (lucrare ce implică multe viaducte dar şi expropieri şi distrugeri într-o zonă turistică). Variantele de studiu cred că ar trebui să fie ori posibilitatea unui tunel pe sub Bucegi, între Posada şi Râşnov, ori folosirea Văii Doftanei cu ieşirea în Ardeal la est de Braşov în zona Săcele, lucru ce ar conduce şi la ocolirea oraşului printr-o autostradă prin partea nordică, similară celei realizate la Sibiu.

Din punct de vedere economic, cred că Romănia nu îşi permite să viseze că poate realiza ambele trasee. Totodată înclin să cred că realizarea primei variante e soluţia greşită, mai scumpă şi mai dificilă din punct de vedere tehnic. În plus, argumentul referitor la necesitatea utilizării A1 se poate combate foarte usor prin aceea că continuarea firească a acestui drum e spre Oltenia, spre Slatina (ALRO), Craiova (Ford), podul de la Calafat şi Târgu Jiu (bazinul carbonifer al Jiului).

Odată realizată autostrada din jurul Braşovului cred că este evident că de această zonă se poate lega întreaga Moldovă, atât dinspre Galaţi – Brăila cât şi dinspre Iaşi – Bacău prin realizarea unei prime străpungeri a Carpaţilor Orientali in zona Tărgu Secuiesc – Oneşti, pe traseul urmat în prezent de DN11. Astfel, traseul va lega Braşovul (şi implicit graniţa de vest) cu Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc (îndeplinind dezideratul UDMR de a lega zona secuimii de Ungaria), Oneşti şi Adjud urmînd ca de aici, printr-o  autostrada ce ar urma traseul Ploieşti – Buzău – Adjud – Bacău – Iaşi (respectiv Suceava) să se ajungă atât din Ardeal cât şi din Bucureşti la graniţa de est spre Republica Moldova şi la graniţa de nord spre Ucraina.

Cea de-a doua străpungere, atât a Carpaţilor Meridionali cât şi a celor Orientali, ar trebui realizată la o distanţă semnificativă de prima străpungere pentru a deservi zone cât mai îndepărtate. Astfel, o variantă ar urma să lege podul de la Calafat, Craiova, bazinul carbonifer al văii Jiului de Petroşani, Deva şi de autostrada Nădlac – Braşov, dezvoltănd astfel un proiect important într-o zonă cu destule probleme sociale şi dând o şansă turismului din zona de nord a Olteniei şi din zona montană a Retezatului şi Parângului de a atrage turiştii din vestul şi nordul ţării.

Pe de altă parte, pentru a realiza un drum care să străbată nordul ţării şi care ar urma să lege Ungaria de Ucraina şi de Moldova, opţiunea firească nu cred că este Tărgu-Mureş – Sovata – Gheorgheni – Borsec – Târgu Neamţ – Roman – Iaşi (traseu ce leagă foarte multe oraşe neimportante între ele şi străbate vreo 3 lanturi montane – Gurghiu, Giurgeu, Stânişoarei – şi peste 100 de kilometri de munte) ci Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. Bistriţa poate fi legată de sudul ţării prin Reghin şi Târgu-Mureş şi de graniţa de vest prin Gherla (zona Jucu) şi Zalău. În acest fel se deschide o cale simplă de acces şi spre zona turistică a Bucovinei dar chiar şi spre Maramureş.

Pentru restul propunerilor îmi păstrez argumentele pentru a le expune la comentarii, în caz că sunt solicitate. Dar sunt convins că şi voi aveţi alte argumente şi cred că Ministerul Transportului ar trebui să poarte multe dezbateri publice înainte de a susţine proiecte ce vizează dezvoltarea viitoare a ţării.

Reclame

23 de gânduri despre „Avem o ţară, ce facem cu ea?

  1. Eu o să replic ca unul căruia nu îi place să şofeze şi o face doar dacă e nevoit. Locul meu preferat în maşină e pe bancheta din spate, cu o carte la îndemână.

    Să trecem, zic eu, peste etapa pe unde ne-ar place să avem nişte drumuri late. Dacă am avea o trezorerie inepuizabilă, am putea să ne gândim la toate autostrăzile astea desenate frumos pe hartă. N-avem, aşa că trebuie să ne gândim bine ce facem cu puţinii bani disponibili.

    Întrebarea este deci de ce ne trebuie autostrăzile respective. Nişte drumuri expres sau naţionale n-ajung? Păi n-ajung acolo unde avem un trafic crescut, în primul rând de marfă. Aş vrea să văd datele de trafic care să indice nevoia. Îmi place referirea din text la obiective economice importante, care au nevoie de căi de acces rapid.

    Sentimentul meu este că orice autostradă est-vest şi orice autostradă prin secuime este pierdere de bani la acest moment. Locurile respective au nevoie mai întâi de infrastructură de bază, care să le permită să înceapă dezvoltarea. Hai să nu băgăm bani aiurea din toane politice.

    Tot o toană politică a fost la vremea ei şi începerea Autostrăzii Transilvania înainte de Bucureşti-Nădlac. La Nădlac se face legătura cu autostrada maghiară. La Episcopia Bihorului, nu este aşa ceva. În general, autostrada Transilvania este complet desincronizată cu proiectele Uniunii Europene, ar fi bine să nu repetăm astfel de greşeli. Sigur că este acum ceva vâlvă de presă cu includerea autostrăzii Timişoara-Iaşi în coridorul X pan-european, dar să nu uităm că dintre toate, taman ăsta este cu cele mai mari probleme de construcţie.

    În sud, presupunând că bulgarii chiar vor termina podul ăla până în decembrie 2012 (cred că e a treia sau a patra amânare, ultima ştire de acum vreo două săptămâni era că au ajuns pe la 60% din lucrări), discuţia e interesantă. Logic ar fi să urmeze legătura pe autostradă la Nădlac, prin sudul Banatului, şi apoi cea către Bucureşti. Oricum e o întreagă discuţie despre beneficiile sau pierderile pe care noul pod le aduce României, pentru că se pare că va atrage o bună parte din traficul taxabil prin Bulgaria.

    Tot aici, înainte de a desena noi drumuri pe hartă, ar fi bine să le vedem terminate pe cele din teren.

    Nu în ultimul rând, obsesia asta cu drumurile ne face mereu să uităm de calea ferată. Dar deja e alt subiect de discuţie.

  2. @ovidiu
    din cate stiu eu, pana in 2013 Ungaria va ajunge cu autostrada M4 (din Budapesta) la Bors. autostrada Transilvania mi se pare cea mai normala ruta din Bucuresti spre Viena, mai ales ca atinge 4 orase importante (Bv, TgM, Cj, Oradea). uf, de cand visez sa pot sa ies din tara doar intr-o ora jumate si fara a trece parca prin curtile oamenilor si printre orataniile de pe DN Cluj-Oradea…

    cred ca daca vom avea autostrazi si in general infrastructura doar in Ardeal si Muntenia, diferenta de dezv ec dintre acestea si Moldova va creste si mai mult.

    ca fapt divers, imi amintesc ca unul dintre motivele pt care Mercedes a ales pt o noua fabrica Ungaria si nu Romania a fost ca noi nu aveam autostrazi.

  3. Ovidiu, în acest articol nu mi-am propus sa discut despre utilitatea autostrăzilor (bun subiect, dar din punctul multora de vedere utilitatea este evidentă) sau despre finantarea lor (căci se pun toate speranţele in fondurile europene). Eu, ca şi Nazare, am trecut la planificarea lor şi am constatat că sunt pe alta lungime de undă decât ei.

    Datele de trafic, cele care indică nevoia lor, nu ştiu deocamdată unde să le găsesc. Dar cred că ele ar indica în acest moment Sebeş – Nădlac şi Bucureşti – Braşov. Pentru primul traseu lucrările au început, al doilea se pare că nu reprezină o prioritate.

  4. @chirvase: de la Bucureşti la Viena cea mai normală rută e prin Nădlac, nu degeaba pe acolo au trasat-o şi europenii.

    @drojdier (cum ţi-o fi ales numele ăsta?!): Care sunt criteriile pentru planificare, dacă nu intră între ele nici utilitatea, nici capacitatea de a le face (i.e. finanţarea)? Să arare frumos pe hartă? Să includă locurile pe unde ne-ar place să ne dăm cu maşina?

    Autostrada Bucureşti-Braşov e împărţită în două: Bucureşti-Comarnic, în execuţie, respectiv Comarnic-Braşov, atribuită iniţial unei firme în parteneriat public-privat. Apoi a venit criza, respectivii au renunţat. Au eşuat două încercări de a găsi altă firmă. Înţeleg din presă că luna viitoare ar trebui relansată procedura.

  5. Din declaraţiile ministrului se înţelege că se poate negocia cu europenii. Deci nu sunt bătute in cuie toate traseele. Ce ne facem însă dacă chiar românii vor obţine acceptarea unor trasee greşite?

    Cât priveşte numele, e simplu: cică există în COR ocupaţia denumită „agent de dezvoltare”. Termen care mă trimite cu gândul la drojdie. 😉

  6. Să nu uit încă o observaţie: gurile rele spun că bulgarii au insistat pentru o traversare a Dunării cât mai la vest (respectiv la Vidin – Calafat) pentru a obţine cât mai mult din fondurile destinate construcţiei de autostrăzi şi din taxele de tranzit. De ce n-am imagina atunci şi noi un traseu care să fie ceva mai lung decât cea mai scurtă varianta (Calafat – Drobeta – Lugoj), respectiv Calafat – Craiova – Petroşani – Deva?

  7. Sigur că e posibil să negociezi cu europenii, mai ales când nu ceri nimic concret, aşa cum face România. Cică România a izbutit după îndelungi negocieri să adauge Timişoara-Iaşi la coridorul X. Avantajul ar fi că teoretic putem să folosim banii europeni şi pentru autostrada asta. Practic, nu s-a schimbat nimic, oricum nu am fost în stare să tragem bani pentru celelalte autostrăzi.

    Ministrul ăsta e cam ridicol. Acum câteva săptămâni spunea la fel de doct de cât de bună şi utilă şi nemaipomenită e autostrada Mării Negre. Acum se apucă să deseneze o hartă nouă, fără bucata aia de autostradă. Parcă văd că luna viitoare vine cu vreo idee năstruşnică de autostradă montană de la nord la sud, că arată bine pe hartă.

    Despre podul Vidin-Calafat: tot gurile rele zic că sârbii fac o autostradă concurentă. Dacă o lungim prea mult pe a noastră, s-ar putea să nu mai vină nimeni!

    Tot nu mi-ai spus, după ce criterii facem planificarea?

  8. Ovidiu (25 martie 2012 la 6:31 pm):
    „Sentimentul meu este că orice autostradă est-vest […] este pierdere de bani la acest moment.”
    CUM se coroboreaza aceasta afirmatie cu
    „…Bucureşti-Nădlac. La Nădlac se face legătura cu autostrada maghiară.”?
    (Bucuresti – Nadlac nu este (in mare socotind, nu si „mărunţişul”) directie est – vest (desi DE FAPT se apropie mai mult de o directie este-sud-est – vest-nord-vest)?)

    „…discuţia e interesantă. Logic ar fi să urmeze legătura pe autostradă la Nădlac, prin sudul Banatului, şi apoi cea către Bucureşti.”
    Logic ar fi SA SE FACA – CEVA, CUMVA. Practic – doar se discuta (este adevarat – in mod interesant).
    A cam avut dreptate Nicu Ceausescu: „Voi nici macar nu sunteti in stare sa ZUGRAVITI ceea ce A CONSTRUIT taica-meu”. Adaptat la subiectul prezent: nu suntem in stare nici macar sa intretinem in mod decent stratul de uzura de pe drumurile construite dinainte, nu stiu DE CE ne punem atata problema construirii unor drumuri noi. Nu vedeti ca nici macar pe alea incepute DEMULT nu le putem termina? (Si alea avusesera termen initial de dare in exploatare care deja e batran…)

    „…obsesia asta cu drumurile ne face mereu să uităm de calea ferată.”
    Deocamdata realizarea drumurilor nu se prea intrevede, dar deja devine vizibil faptul ca liniile ferate sunt pe cale sa „mearga” la fier-vechi, deci CHIAR nu vor mai fi subiect de discutie. (Sper ca nu-si face CINEVA iluzii ca le-am putea REFACE, cand noi nici macar sa le PASTRAM pe cele pe care le avem nu suntem in stare – si nici macar n-am ridicat si problema INTRETINERII SI REPARARII lor, ci doar pe cea a PASTRARII, asa cum sunt ele). …

  9. polihimnio (25 martie 2012 la 7:51 pm): „…sa pot sa ies din tara doar intr-o ora jumate…”
    Peste 500 km (la o estimare superficiala, „ochiometrica”) intr-o ora jum’ate? O medie orara de peste 300 km/h – poate in vis… sau nu cu masina ci cu avionul… (Da asta este posibil SI ACUMA). (Chiar daca distanta ar fi nu 500 km, ci doar vreo 300, TOT iluzorie ar fi o MEDIE orara a vitezei de 200 km/h – doar daca n-ai o masina „de-alea”, de peste 100k euro; da’ NICI CU DE-ALEA nu cred ca ai reusi, in Romania: pe de o parte nu cred ca ti-ar permite restul traficului si pe de alta parte nu cred ca ar fi sanatos sa ai atata incredere in calitatea pavajului (in absenta denivelarilor) si in absenta de pe pavaj a pietricelelor, nisipului, prafului (sau noroiului), umezelii etc care sa-ti diminueze stabilitatea & distanta de franare.)

  10. Erata: Scuze, polihimnio, abia acum „percutez”: probabil ca nu esti bucurestean, ci ardelean.

  11. drojdier (25 martie 2012 la 9:05 pm): „…gurile rele spun că bulgarii au insistat pentru o traversare a Dunării cât mai la vest (respectiv la Vidin – Calafat) pentru a obţine cât mai mult din fondurile destinate construcţiei de autostrăzi şi din taxele de tranzit. De ce n-am imagina atunci şi noi un traseu care să fie ceva mai lung decât cea mai scurtă varianta (Calafat – Drobeta – Lugoj), respectiv Calafat – Craiova – Petroşani – Deva?”
    Gurile alea rele spun NU ca bulgarii au prelungit traseul de parcurs, ci ca s-au luptat sa adjudece o cat mai mare parte din lungimea de traseu existenta pe teritoriul LOR (in detrimentul lungimii care altfel ar fi fost parcursa pe teritoriul NOSTRU), cu triplul avantaj ca nu numai ca astfel isi fac ei drum bun cu bani comunitari si ca astfel incaseaza EI, nu NOI, taxa de autostrada pt mai multi km, ci si ca in acest fel depnd (ei – pt legatura cu vestul) de o mai mica lungime de autostrada de pe teritoriul nostru, ceea ce face sa le scada mai putin speranta ca SI PORTIUNEA NOASTRA din autostrada se va termina TOTUSI odata-si-odata, si vor putea sa inceapa SI EI sa incaseze mai „gros”, sume mai semnificative.
    Un demers similar din partea noastra ar putea insemna NU devierea traseului pe nu-stiu-unde pt a-l lungi, ci (spre ex) oferta de iesire de la noi din tara nu pe la Nadlac, ci pe la Bors, astfel prelungind traseul parcurs la noi in detrimentul celui parcurs la unguri. (O alta varianta ar fi putut fi sa ne fi luptat ca sa se iasa de la noi nu pe la Calafat – Vidin ci pe la Giurgiu – Ruse, adjudecandu-ne NOI, nu bulgarii, respectiva lungime de traseu.)

  12. Eu sunt mai antisofat decat Ovidiu, iar la constructii de autostrazi si transport nu ma pricep aproape deloc. My 2 cents:

    Prioritatea 0 ar trebui sa fie o autostrada Bucuresti – Brasov – Nadlac. Cunosc mai multe afaceri ce au fost inchise sau abandonate din faza de proiect din cauza timpului, dificultatii si riscurilor legate de transportul de marfa prin actualul traseu de pe Valea Oltului. Nadlac pentru ca asa zic europenii, si pentru ca ungurii mai trebuie sa construiasca doar vreo 30 de km pentru a lega punctul de granita de autostrada lor.

    Autostrada Transilvania e o cheltuiala imensa greu de justificat. Mi-e greu sa o vad rentabilizata, poate ar trebui sa ne impacam cu paguba, macar pana terminam lucrarile prioritare.

    Sunt perfect de acord cu necesitatea construirii unei autostrazi care sa lege Brasovul de Bacau si Iasi. Trebuie sa existe o autostrada care sa stapunga fiecare parte a arcului carpatic. Dar deocamdata doar una, doua nu cred ca se justifica.

    Traseul vestic va capata sens pe masura ce Serbia evolueaza spre EU. La un moment dat va fi necesara o autostrada directa spre Belgrad. Varianta prin Oltenia e mai scumpa (iarasi trebuiesc traversati muntii) dar ajuta la dezvoltarea regionala. Mai ieftin ar fi o legatura cu nodul de la Brasov, prin Timisoara – Arad sau ceva de genul. Dar deocamdata nu cred ca este o prioritate.

    Prin Bulgaria n-am mai mers cu masina de mai bine de 10 ani. Nu stiu ce-au mai facut ei pe acolo, cred ca pentru Romania ar fi important daca ar putea fi legat Bucurestiul direct de Istanbul si Atena printr-o autostrada. Altfel nu vad legatura la Giurgiu drept o prioritate.

    Nu vad rostul unei a doua strapungeri a Orientalilor. Cred ca mai eficient ar fi sa se construiasca segmente de autostrada, fara sa treaca muntii. De exemplu intre Iasi si granita cu Ucraina, prin Suceava, intre Cluj si autostrada spre Nadlac, Iasi – Chisinau, etc. Cand? Pai cand va exista nu caz economic pentru fiecare in parte. Cred ca deocamdata pentru Cluj exista, pentru cele din Moldova, nu.

    Eu n-am fost niciodata prea convins nici de prioritatea faimoasei autostrazi a Soarelui. Litoralul romanesc exista 2 luni pe an, iar traficul de marfa din portul Constanta poate fi preluat si CF, mai ales ca e vorba de loturi foarte mari. Nu spun ca e rea, dar as fi dat prioritate pentru Bucuresti – Brasov, mi se pare de departe cel mai important traseu. Iar Oltenia mi se pare cea mai complicata problema.

  13. Din câte am înțeles, harta care a apărut în articole este pe feroviar, unde e un alt traseu pe axa Est-Vest. Probabil traseul exact urmează să fie stabilit în următoarea perioadă.

    Aș menționa un element important care a scăpat analizei, accentul fiind pus pe solicitările UDMR etc. Autostrada va fi Târgu Mureș – Iași – Ungheni și se încadrează în proiectul mai amplu al României și al Uniunii Europene de a conecta vecinătatea estică – pentru noi, mai importanta e Republica Moldova – la infrastructura (rutieră și energetică) a UE.

  14. Raluca, opinia ta nu e obiectivă, tu ești prietenă cu Nazare!

  15. Hahaha! Nu e opinie, sunt fapte.

  16. Raluca, discutia, asa cum a fost prezentata de minister, se refera strict la autostrazi, nu la feroviar. In plus, nici in momentul de fata nu exista legatura feroviara directa intre Tg. Mures si Iasi. Exista legaturi fie pe traseul Toplita-Ciceu-Adjud-Pascani-Iasi, fie pe traseul Saratel-Nasaud-Vatra Dornei-Suceava-Iasi.

    Sunt de acord cu legarea Moldovei de Ungaria, nu inteleg de ce trebuie sa treaca insa aceasta legatura prin Targu Mures. Poti sa imi lamuresti aceasta dilema?

  17. Nu, nu, eu spuneam ca harta care a fost prezentată de jurnaliști pentru a ilustra articolul si pe care ai preluat-o si tu este una pe care sunt trecute traseele feroviare nu cele rutiere. Mai departe nu stiu ce sa iti raspund. Nu te lua dupa Ovidiu a.i sa crezi ca pot lamuri intrebari suplimentare! Eu am vrut doar sa punctez faptul ca aceasta autostrada este binevenita deoarece leaga Republica Moldova de infrastructura europeană. Mai departe, daca sunt sau nu trasee mai bune decat cele propuse, nu cunosc, prefer sa nu ma pronunt. 🙂

  18. Iar tu tot te faci ca nu intelegi ca e vorba despre autostrazi si nu despre cai feroviare. Iata cum ar arata harta intr-o alta versiune pe care personal o consider si mai gresita (mai ales din cauza autostrazii care nu leaga Bucuresti-ul de Bacau si de Iasi): http://forum.peundemerg.ro/storage/images/autostrazi_romania_detalii_mare.png

    Tot acolo am gasit mai multi oameni pasionati de subiect: http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=19.0. Si tot de acolo citez:

    „Da, vreo 15 tuneluri intre Tg Mures si Tg Frumos. Si viaducte imense care fac de rusine viaductul de 1,8 km de la Suplacu de Barcau de pe A3. Daca se va face autostrada asta asa cum am vazut eu in acel SF atunci va fi una dintre cele mai spectaculoase din Europa. Si stiu ce zic, am vazut Alpii si ce autostrazi ii traverseaza. Drumul asta va rivaliza cu ele, chiar daca noi nu avem munti atat de inalti.

    Singura problema: banii. Dar sa speram ca vom prinde fonduri europene aici, premisele acum sunt bune.”

    Oamenii respectivi, toti extaziati, spera ca 95% sa fie bani europeni. Asa ca vin si va intreb; draga Romanie, tu ai fost consultata in legatura cu acest subiect?

  19. VictorCh interesu nostru era sa mai avem un pod peste dunare si e normal unde sa facut la Giurgiu exista unu, in plus Sofia e la 100km distanta de Calafat si la vreo 200km de Bucuresti poate si mai mult si U.E. au ordonat pe unde sa se faca podu si autostrazile…noi doar ne dam mari initiatori si dezvoltatori…

  20. 271080 (2 aprilie 2012 la 10:59 pm) (HALAL pseudonim – nick – ti-ai ales!):
    Poate ca ar fi fost interesant de vazut – STRICT din punct de vedere al cheltuielilor de executie – CARE lucrare ne-ar fi adus noua mai multi bani europeni (sau – reciproc spus – CARE ar fi fost cealalta, cea mai ieftina, deci preferabil de construit din banii nostri, nu europeni): eventualul supliment de autostrada intre Calafat si Giurgiu, SAU podul de la Calafat?
    Chiar daca podul ar iesi cu ceva mai scump decat portiunea de autostrada, cred ca surplusul de taxa incasata pe autostrada ar fi facut ca ACEEA sa fi fost preferabila. (Iar pod la Calafat nu stiu CAT de necesar ar fi, dar daca CHIAR ESTE necsar nu vad nici un impediment sa fie construit CHIAR DACA autostrada ar fi trecut pe la Giurgiu.
    Argumentul cu traseu eventual impus de catre europeni in schimbul finantarii lor imi pare cel hotarator. E corect: eu iti platesc ca sa-ti faci, iti faci cum iti cer eu, cum mi-e MIE mai bine. Vrei sa faci altfel pt ca asa ti-e TIE mai bine? Treci si plateste TU costurile.

  21. Ieri stirile TVR anuntau ca pentru bucata Pites-Sibiu se arunca la gunoi un studiu de fezabilitate facut in 2008 cu vreo 3 milioane de euro si se face altul care sa prevada traseul Pitesti – Curtea de Arges – Valea Oltului (prin Tara Lovistei) – Sibiu, ocolind astfel la o distanta destul de mare Ramnicu Valcea. Noul studiu cica ar costa vreo 15 milioane, insa eu am senzatia ca prin Ministerul Transporturilor exista cativa directori care fac SF-uri dupa „cum li se scoala lor”.

    Cautand informatii mai actualizate am dat doar peste http://www.zf.ro/special/nazare-miza-autostrazii-sibiu-pitesti-este-revizuirea-studiului-de-fezabilitate-si-finantarea-europeana-din-bugetarea-2014-2020-9463201, un interviu cu Nazare in care omul ocoleste cu mult talent intrebarile legate de Comarnic-Brasov, tronsonul care inca cred ca ar trebui sa fie prioritar (nu ca Ploiesti – Comarnic ar fi in vreun stadiu oarecare in acest moment). Si intreb inca odata: va simtiti reprezentati de deciziile luate de acest aparat numit Mionisterul Transporturilor?

  22. Evident ca nu. Insa Ministerul Transporturilor nu ne reprezinta pe noi. Aceasta institutie reprezinta sponsorii ce asigura prosperitatea personala a decidentilor de acolo precum si fondurile necesare pentru a obtine voturile ce le asigura accesul la acele functii. Cat timp motivatia votului in Romania este in general irationala sau primitiva (simpatia pentru front-person, ura contra cuiva, slugarnicia sau kilul de malai) n-are cum sa fie altfel.

  23. Multa dreptate are omul asta…
    Oricine pune mana pe o harta si se gandeste un pic, constata ca strapungerea catre Moldova este cel mai usor de realizat intre Targul Secuiesc (Lemnia) si Onesti (Bogdanesti), fiind distanta cea mai scurta si necesitand, deci, cele mai putine tunele…

    In ceea ce priveste Valea Oltului versus Valea Prahovei, nici nu inteleg de ce se mai discuta: evident ca Valea Prahovei (sau a Doftanei, sau Rucar-Bran) este solutia logica, din f. multe motive, ce le-am mai scris si eu prin alte parti. Faci un drum trainic, care sa tina, nu unul care sa se surpe…

    Foarte buna ideea cu nordul tarii… practic, Tg Mures – Iasi ar fi o prostie, sunt f. multi munti de strapuns. In schimb, Bistrita, Vatra Dornei, Suceava mi se pare solutia logica, ce ar lega totodata si Bucovina… iar de la Suceava la Iasi e relativ usor…

    Toata stima pentru logica si naturaletea articolului.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s