La colțu' străzii

Reducerea salariilor bugetarilor: care este marja de manevră a Guvernului?

Am urmărit cu interes și recomand discuția dintre Bogdan și Andrei de pe Civitas Politics Blog. Bogdan a adus primul argument, anume că salariile în sectorul public trebuiau reduse pentru că până în 2008 au avut o creștere prea mare comparat cu evoluția economiei în ansamblu, deci factura a devenit imposibil de susținut. Andrei a răspuns punctând specificul sectorului analizat, în special tipul de angajați (mai bine educați, deci mai bine plătiți) și mai ales diferențele de salarizare între diverse domenii. Bogdan a revenit amintind problemele structurale ale unui sector public umflat de măsuri populiste din ultimul deceniu și a introdus și întrebarea dacă se putea face mai mult. Andrei a preluat ideea și încercând să sintetizeze discuția a ajuns la întrebarea care este costul de oportunitate al deciziilor Guvernului Boc. Andrei spune că decizia tăierii nediscriminatorii a salariilor este doar „second worst” și guvernul a ratat oportunitatea unei reforme reale, dacă tot a luat în plin costul politic al măsurilor impopulare.

Aici am făcut un comentariu și îl reiau mai jos. După cum spuneam, recomand citirea întregii discuții și vă invit să discutăm pe blogul unde a fost inițiată.

Sunt de acord că se putea mai bine (ar fi și greu să nu se poate mai bine, în condițiile actuale!) însă cred că e bine să luăm în calcul o limitare serioasă a oricărei acțiuni în sensul reformei salarizării în sectorul bugetar: interpretarea Constituției.

Știm decizia recentă a CEDO. Avem și o interpretare a acestei decizii, făcută public pe propriul blog de Cristi Dănileț, membru CSM și considerat judecător reformator:

Odata publica aceasta decizie, si pentru autoritatile din Romania, inclusiv pentru judecatori, devine obligatorie interpretarea in materia reducerii salariilor bugetarilor, si anume: este admisibila a atare reducere de catre stat, cat timp aceasta este facuta prin lege, in mod nediscriminatoriu (adica nu numai pentru anumite categorii de bugetari) si este justificata de interesul public.

Observați vă rog precizarea din paranteză a judecătorului Dănileț: nu numai pentru anumite categorii de bugetari. Asta anulează din start orice încercare de a face tăieri sau concedieri selective. Mă îndoiesc că vreun judecător român, pus în fața unui proces între bugetari și stat, ar interpreta altfel decât Cristi.

Și atunci, care e marja de manevră a Guvernului?

Comentariile nu sunt permise.