La colțu' străzii

“Intunecare” de Cezar Petrescu – impresii si concluzii personale

10 comentarii

Am inceput de curand o serie de articole cu recomandari ale cartilor citite care mi se par interesante. Descoperind un Cezar Petrescu diferit de ceea ce stiam, acum ceva timp am scris acest articol . A venit vremea unui alt roman, pe care l-am terminat mai demult dar acum am avut vreme sa ii fac „recenzia”.

Actiunea se petrece inainte, in timpul, si dupa primul razboi mondial. Ca de obicei am regasit asemanarile cu Romania de astazi.  Sa le trecem in revista :

Ofiterii superiori folosesc soldatii pentru interes personal, capatand hartie de la minister prin care un pluton, ceva, este folosit pentru recoltat mosia proprie. Ca amanunt picant, de cele mai multe ori recolta era vanduta mandatarului guvernului german, care urma sa devina inamic in razboi.

Afaceristi fara scrupule : Multi mosieri chiar au regrete ca a venit razboiul prea devreme si nu au apucat sa vanda recolta mandatarului guvernului german inainte de declararea razboiului. In mizeria razboiului, cand soldatii mor pe front inghetati, fara provizii, si se lupta aproape cu mainile goale pe frontul Marasti, Marasesti, Oituz multi baieti destepti fac afaceri in spatele frontului si se imbogatesc. Floarea tineretului romanesc zace ciuruita cu fata in namolul transeelor.

Idealuri intinate : Luptatorii din transee isi promit unul altuia ca dupa razboi totul va fi altfel, vor schimba societatea in care traiesc, vor indrepta nedreptatile, etc samd. O intalnire a reprezentantilor acestui curent se desfasoara sub ochii amuzati si usor ironici al unui reprezentant al serviciului secret al unei puteri de la rasarit. Dupa razboi insa, vesnicii politruci reusesc sa incurce pe idealisti in hatisul mijloacelor specifice. Scarbiti, idealistii isi vad de viata lor, cu mai mult sau mai putin entuziast. Societatea isi pastreaza vechile repere.

Vesnicele cozi si inghesuieli la institutiile publice : Veteranii de razboi sunt umiliti si batjocoriti de functionarii Romaniei Mari pentru care au luptat acesti veterani. Ranile vizibile capatate din razboi sunt calificate drept „cicatrici de bataus capatate prin baruri” de catre concetatenii care au fost civili in timpul razboiului dar acum se considera „mai egali” si vor sa ajunga in fata la coada dand din coate.  Gloata de Bucuresti avida de scandal sustine pe cel mai nesimtit si cu invective mai colorate.

Campania electorala : Vorbeam mai devreme despre hatisul mijloacele specifice folosite. Foloase materiale, servicii, santaj, promisiuni fara acoperire in schimbur voturilor.  Votantii par a putea fi prostiti cu aceleasi gogorite ca la alegerile precedente.

Societatea Romaneasca : Este cea in care elitele sunt terfelite, mai cu seama de catre imbogatitii rapid prin mijloace nu tocmai curate. Paturile sarace au aceeasi atitudine defetista si resemnata ca si astazi fata de mizeriile la care sunt supuse.

Concluzie personala : Asa suntem noi ca natie. Din pacate societatea romaneasca nu a avut timp ca sa se maturizeze, sa se stratifice. La fiecare cateva zeci de ani a suferit o demolare din temelii, o radere a structurii fragile urmata de o perioada numai buna de pescuit in ape tulburi, sa le amintim pe cele mai recente : Principat, Regat, 1877, Primul Razboi mondial, Romania Mare, Romania Sfartecata, Al doilea Razboi mondial, Comunism, Revolutie, Tranzitie, Uniunea Europeana. Lipsa de repere stabile pentru o perioada indeajuns de lunga de timp a dus la o permanenta stare de haos. Carpe diem a devenit motto-ul de baza, pentru ca nu stii ce iti va aduce ziua de maine, asa ca profita din plin de cea curenta. Obisnuiti sa locuim in bordeie si sa fim gata sa ne luam oricand bocceluta in spinare in fata invadatorilor nu am prea avut cand deveni o societate complexa cu cetateni care doresc ceva mai mult decat satisfacerea nevoilor primare aici si acum prin orice mijloace si cu orice pret. Asa am ajuns sa ne vindem votul pentru o sticla de ulei si o punga de faina, zahar, malai, galeata de plastic sau mai rau promisiuni desarte in timp ce marii rechini kapitalisti prospera.

PS : Mi-am insusit critica logodnicei de a nu mai dezvalui amanunte din actiunea romanului pentru a nu strica farmecul lecturii celor ce planuiesc sa il citeasca. In episodul urmator : „Donna Alba” de Gib Mihaescu.

10 gânduri despre „“Intunecare” de Cezar Petrescu – impresii si concluzii personale

  1. hmm interesant. cred ca voi pune mana sa fac o lectura. concluzia este de nota 10

  2. Este evident ca realitatea sociala romaneasca nu putea fi decat aceasta, din moment ce, acum aproximativ un secol, peste 80% dintre romani locuiau in bordeie si erau analfabeti. Ne-am iluzionat, dupa 1990, sa credem ca epoca interbelica a fost extraordinara, in comparatie cu ceea ce traisem pana in 1990. Mereu am pornit de foarte de jos: si in secolul al XIX-lea, si in al XX-lea, si acum; ,,cumplite vremi de acmu”, spune Miron Costin, in secolul al XVII-lea…

  3. @buzuc marius : „cred ca voi pune mana sa fac o lectura” multumesc, asta incerc sa insuflu cat mai des cititorilor acestui blog.
    @Ontelus Dan Gabriel : gand la gand cu bucurie, daca vei avea rabdare ~o ora vei avea ocazia sa citesti inca ceva despre iluzii desarte. Cat despre 80% din romani locuitori in bordeie, care crezi ca este procentul gospodariilor romanesti cu buda in fundul curtii la ora actuala? http://www.riscograma.ro/3984/cel-mai-rusinos-secret-al-romaniei/

  4. Multumesc! Stiam acest aspect sinistru. Si pentru ca, mai mereu, se poate si mai rau: admitand, prin gratie divina, ca problema aceasta ar fi rezolvata integral, oamenii nu ar avea bani cu care sa plateasca serviciile de apa si canalizare!…

  5. Confirm, foarte buna ideea din PS! 😉

  6. Excelent!

    Donna Alba aşteaptă de ceva vreme în bibliotecă să o bag în seamă. Sunt însă într-o pasă de autori străini şi n-am avut chef. Astept sa vad dacă merită. Si fără spoiler-e te rog 🙂

  7. @Kinn: tocmai ce am terminat de citit, iti pot spune ca merita. Ideea este ca ceea ce o sa incerc sa arat mai ales la romanele romanesti este atmosfera perioadei de timp in care s-au petrecut lucrurile, si mai putin ceea ce s-a intamplat efectiv. La „Calea Victoriei” am gresit, mi-am asumat critica, si sper sa fi reusit sa evit spoiler-e. Daca ai editia cea noua, sa nu citesti prefata, postfata, sau ce scrie pe coperta de la sfarsit inainte de a termina romanul :).

  8. Am citit cu multa placere a cest roman.Mi-a placut foarte mult, fraza ,propozitia ,tot, eram elev cind l-am citit.Stiam atit ca a scris „Fram ursul polar”,ei acest roman este altceva.

  9. N-ai mai continuat articolele cu „Donna Alba”, sau poate nu l-am mai gasit eu. Intre timp l-am citit eu. Iata ce am retinut dpdv al societatii de atunci:

    – Dupa 1918 au fost niste turbulente economice deosebite, hiper-inflatie (atat la noi cat si in Franta) conjugata cu un sistem complicat de des-proprietarire a nobilor si improprietarire a taranilor. Traiam inconstient fara sa vrem cu impresia ca lumea economica de azi e mult mai complicata, de parca „inflatia” s-a nascut alaltaieri. Cu toate astea probleme economice erau si atunci, iar lumea le accepta mai stoic; ma rog, cei afectati atunci erau in general boierii sau cei cu scoala, in timp ce acum toti neavenitii sunt afectati si ca atare se simt mai indreptatiti sa urle.

    – Separarea claselor de „nobili” vs „ne-nobili” era coplesitoare. Cred ca oricare dintre noi cei de azi ne-am sufoca efectiv daca am trai intr-o societate atat de inegala ca atunci (nu atat economic, cat ca auto-perceptie si acceptare a inegalitatii). Astazi, indiferent cat de bogat ar fi nu stiu ce parlamentar, eu unul am mereu constiinta ca suntem la fel in esenta, ca toti am pornit din acelasi lucru, ca nu ne separa decat succesul economic si nicidecum zeci de generatii elitiste. Ideea de nobil de sange, avand constiinta auto-suficienta a propriei nobilitati, si inca acceptata fara pas de restul societatii, a disparut (fapt pozitiv, zic eu).

    Cam atat, in rest romanul e destul de personal.

  10. @Kinn : Am citit cartea, nu am avut timp sa fac articol, din pacate, multumesc de comentariu :). Am multe carti citite pentru care nu am avut timp de rezumate 😦

Lasă un răspuns la Iulian Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.