La colțu' străzii

Note despre buget: alegeri, servicii, Microsoft, cultură şi culte

17 comentarii

Cu o întârziere de aproape o lună faţă de termenul legal, dar mai devreme decât de obicei, Guvernul a transmis Parlamentului proiectul de buget pe anul în curs. Aşa cum ne-am obişnuit, ministerul de finanţe este un mare zero la capitolul comunicare (mă rog, nici la capitolul finanţe nu stă prea bine, dar e altă poveste). Tot ce sunt în stare să facă este să trântească un document pe site, fără să minime explicaţii despre ce şi cum. Mai grav, informaţii sunt incomplete, pentru că lipsesc anexele 1-3, adică esenţa bugetului! O încercare timidă de a explica face consiliera primului-ministru, Andreea Paul, pe blogul personal (!), în două articole succesive: unul în care ne prezintă principalii indicatori ai bugetului şi altul în care ne explică de ce cresc sau scad bugetele principalelor instituţii centrale. La economiştii să discute în detaliu proiectul de buget, pentru că priceperea mea este limitată. Citind explicaţiile Andreei Paul mi-am făcut câteva note, poate marginale în plan macro-economic, dar importante în planul percepţiilor:

1. În an electoral scade bugetul Autorităţii Electorale Permanente şi cel ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, responsabile cu organizarea alegerilor. Asta în condiţiile în care nu avem nici Registru Electoral (responsabil: AEP; are un proiect în desfăşurare), nici cărţi de alegător (responsabil: MAI; nu a făcut nimic), ambele instrumente prevăzute expres de Legea Electorală a fi implementate până la alegerile din 2012. Ca să nu mai vorbim de logistică, de nevoia evidentă de a asigura o minimă pregătire membrilor birourilor secţiilor de vot şi de alte cheltuieli care asigură un proces electoral corect şi transparent. Dar cui îi trebuie alegeri corecte şi transparente?

2. Din punct de vedere politic, este o mare prostie creşterea bugetelor Administraţiei Prezidenţiale şi ale serviciilor de informaţii. Este relativ mică şi poate să fie şi justificată creşterea (mira-m-aş), nu face decât să dea apă la moară conspiraţioniştilor de tot felul. Este însă binevenită creşterea bugetului pentru diverse instituţii cu rol anti-infracţionalitate (ANI, CSM, Consiliul Concurenţei, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi).

3. Bugetul MCSI creşte în plină criză cu o sumă importantă (peste 50 de milioane, creştere de aproximativ 25%), în principal pentru a cumpăra licenţe în şcoli. Adică Guvernul României prevede bani pentru Microsoft, că nu e în stare să folosească open source software. Ce comisioane trebuie că se învârt aici!

4. Scad bugetele pentru Ministerul Culturii, Academia Română, Radio şi Televiziunea publice. Ce să facem, e criză, trăim şi fără cultură. Nu că aceste instituţii ne-ar da cine ştie ce bunuri culturale, e vorba de simbil.

5. Neaşteptat, scade bugetul pentru culte. Cum va înghiţi BOR treaba asta? Vom vedea. Însă poate să fie doar aparent, pentru că ne aşteptăm din nou la vestitele „amendamente uninominale” pentru biserici şi mănăstiri. Iar cu această ocazie ni se reaminteşte că în 2011 Guvernul a alocat suplimentar, din fondul de rezervă, 35 de milioane pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

6. Şi pentru că veni vorba, oare cât o fi fondul de rezervă la anul? Nu ştim, că lipsesc anexele, după cum vă spuneam…

17 gânduri despre „Note despre buget: alegeri, servicii, Microsoft, cultură şi culte

  1. Mentionai ceva despre licente Microsoft, nu vad care este problema atunci cand scolarii invata Windows din moment ce acesta se gaseste in peste 95% din PC-uri si toate companiile il folosesc. Cu cateva exceptii ce pot fi numarate pe deget Open Source este sub nivelul solutiilor proprietare.

  2. Va inselati cu privire la bugetul culturii. Cam toate filmele care au facut faima cinemaului romanesc in lume in ultimii ani s-au facut cu bani de la CNC, din bugetul ministerului culturii. Imaginea generala despre cultura contemporana e slaba, dar pe de alta

  3. … Parte (scuze, am apasat aiurea pe ceva) daca acolo undeva e un Brancusi ori un Eminescu, lumea nu l-ar recunoaste…

  4. ‘open source software’ reprezinta o afacere in sine, nu esti taxat pentru licenta softului ci pentru mentenanta, personalizare, adaptarea platformei hardware, training etc. uneori costurile depasesc platforma veche de vinzare pe licenta. (ca ex vezi profitul facut de oracle in anul in curs).

  5. Nu este obligatoriu adoptarea 100% de solutii OSS ci macar o mixare cu soft proprietar existent. De ex. pachetul LibreOffice pe platforma win

  6. Open Source Software e o afacere numai atunci când eşti o companie privată cu nevoi specifice şi schimbătoare, pentru care cineva tre’ să-ţi tot adapteze programele, nu când eşti o şcoală publică în care se folosesc în fiecare an tot aceleaşi funcţii (de bază) ale programului pentru că toate generaţiile de elevi tre’ să-nveţe aceleaşi chestii. Aşa că lasă aburelile cu afacerea.

    Cât despre inferioritate, poate open source-ului îi lipseşte câte-o funcţie mai mult sau mai puţin cosmetică pe ici, pe colo, dar nu asta contează: contează dacă lipsesc funcţiile esenţiale pe care tre’ să le înveţe şcolerul. Atât. Aşa că lasă aburelile cu inferioritatea programelor gratis.

    Ş-apoi ce contează că pe 95% din compurile utilizatorilor casnici rulează Windows? Şcoala nu trebuie să te înveţe cum să fii utilizator casnic, aia e treaba ta să descoperi. Şcoala tre’ să-ţi pună bazele folosirii calculatorului în termeni generali (perfect acoperibili de orice Linux mai recent, cu interfaţă grafică similară cu a Windows-ului, gen Ubuntu), respectiv pentru specializare tre’ să te înveţe să foloseşti sisteme performante/productive, care sunt majoritar Linux-uri şi nu Windows-uri. Aşa că lasă aburelile cu 95%.

  7. @jimny, zippo: nu ştiu exact cât din cele 50 de milioane lei reprezintă bani de licenţe, dar bănuiesc că o parte însemnată, dacă e primul motiv pe lista Andreei Paul. Ceea ce spun este că în vreme de criză trebuie să învăţăm să gândim altfel, aceşti bani stăteau mult mai bine în bugetul educaţiei, dacă tot se duc la şcoli. Iată că Daniel R sau donjoe aduc şi idei concrete, direcţii ce merită a fi explorate. Cred că nu se întâmplă fie din lipsă de viziune, fie din exces de corupţie.

    @lu: Înseamnă că sunt şi instituţii publice care produc bunuri culturale de valoare. Cu atât mai mare e valoarea de simbol a proiectului de buget: luăm de la cultură, că e criză, dar dăm la servicii, pentru că… habar n-am de ce, probabil că au lobby mai bun.

  8. 1. Bravo autorului pentru articol !
    2. Mai da ce ati sarit sa va luati de open-source! Din nou autorul are dreptate – comisioane mari la mijloc !
    3. Din cate stiu si de la Educatie s-a taiat. Crede cineva ca suntem deja mai educati ca englezii, francezii sau americanii?

  9. Pentru toti cei enervati de paragraful cu open-source : Jandarmeria franceza a luat decizia acum cativa ani buni ca sa renunte la a mai plati licente microsoft pentru computerele din dotare. Daca si astia or fi asa prosti incat sa foloseasca un software varza de aiurea, bine ca-s ai nostri mai destepti si cumpara licente, detalii aici : http://www.adevarul.ro/international/Jandarmeria-franceza-renunta-Microsoft_0_33598851.html

  10. ANI top of mind ca institutie cu „rol anti-infracţionalitate” ? 🙂
    PS: Scad bugetele la Justitie si Interne … dar ii mai punem un DIMM de memorie lui Robocop sa poata inregistra piesele de teatru 😀

  11. Cred ca teama majora in ce priveste utilizarea de OSS vine din lipsa de informare. De exemplu, cred ca nimeni nu le-a spus functionarilor ca exista si Solitaire pentru sistemele de operare sursa deschisa.

    Cat despre mentenanta, e drept si normal sa coste. Numai ca nu esti obligat sa o cumperi de la un anumit furnizor.

  12. Poate nu stiti dar mediul corporate foloseste windows (peste 90%), linux este folosit in principal ca server, si mai ales pe super-calculatoare, care au nevoie de un sistem ce poate fi modificat (un fel de fine-tunning) pentru ai pune in valoare arhitectura care deobicei nu e standard.
    Cat despre solutiile gen Ubuntu, este adevarat ca sunt o alternativa dar de slaba calitate. Nu as vrea ca baiatul meu daca merge la scoala, sa nu stie sa folosesca Windows, care este platforma cu cele mai multe programe software.
    Poate ca Open Source e suficient pentru nevoile jandarmeriei franceze, si poate ar fi si la noi unele institutii care ar putea folosi Ubuntu, dar cand e vorba de educatie, prefer calitatea.

  13. Cum se poate unsor constata de austeritate nu am scapat nici in 2012, asta ca sa nu mai vorbim despre incertitudini.

    1. Normal sa mai scada la unii bugetul- chestiuni legate de cultura- normal sa mai creasca la altii, mai ales la cei implicati in deplasari externe, care lucreaza cu euro (vezi Presedentia si Serviciile).

    2. La Ministerul Comunicatiilor poti sa dai bani cat cuprinde ca acolo este mai mare nevoie de mai multa minte, tare mare deficit de creier este la acel minister care ar trebui sa fie un pic mai rasarit. Dar daca nu este de unde sa daI? Ca nici Dumnezeu nu cere de unde nu este…

    Pana una alta, intr-o forma sau in alta, este insirat pe net bugetul 2012, dar legea spune ca trebuie sa ajunga in Parlament in Octombrie si sa fie adoptat pana la sfarsitul anului.

    Remarcabila intentia guvernantilor de a ne lasa sa vedem o parte din preocuparile lor legate de buget, dar pune-l domnule in forma finala, daca se poate, si sa il trimita mai repede in Parlament.

    Imi exprim convingerea ca acolo unde a pus punctele si virgulele FMI-ul nu mai misca nici un membru din guvernul Boc, asa ca asteptam aprobarea rapida in guvern si trimiterea spre aprobare in Parlament.

    Nu cred ca vor exista comentarii semnificative venite din partea blogosferei menite sa imbunatateasca bugetul 2012…M-as bucura sa ma insel!

  14. Nu uita de HP, IBM si SIVECO; nu numai Microsoft culege cash-ul. Mai sunt si alte lepre.

  15. Culmea este ca multe companii si institutii utilizeaza Windows din cauza ca angajatii nu stiu alt sistem de operare. Imi scapa motivul pentru care ar trebui sa fiu deranjat pentru ca la scoala copiii ar invata sisteme sursa deschisa. Ii pot foarte usor invata acasa sa foloseasca Windows (ma rog, se pare ca o sa trebuiasca sa fac invers).
    Cat despre calitate, mie nu mi se pare ca OpenSuse, SLED sau Ubuntu sunt mai slabe calitativ in comparatie cu Windows. Au, cu siguranta minusuri, asa cum au si ceva plusuri. Cu siguranta problema reala e legata de aplicatii, insa pentru majoritatea institutiilor publice si de educatie (cel putin preniversitar) aplicatiile existente sunt mai mult decat suficiente.
    Iar daca tot vorbim de calitate se pare ca am omis din discutie chiar etalonul de calitate: MacOS.

  16. În școli nu se predă Windows. În școli învață programare, algoritmi, diferite elemente ale domeniului numit Tehnologia Informației, etc. Aceste lucruri sunt independente de producător(i), și e recomandat să se studieze pe software cu sursă deschisă, tot din motive didactice. În schimb, cei de la conducere au reușit să transforme aceste cursuri într-un manual de utilizare pentru produse Microsoft (Windows, Office, etc) și mai și dau bani companiei pentru asta.

    Și nu în ultimul rând trebuie să zic că „eu știu, pentru că am făcut liceul”.

  17. „mediul corporate foloseste windows (peste 90%)”

    Irelevant. Când te duci să te faci sclavul unei corporaţii în cele mai multe cazuri nu te duci să te faci administrator de sistem care trebuie să ştie umbla prin toate maţele sistemului de operare (să conteze exact sistemul pe care l-ai învăţat), ci te faci utilizator, or utilizarea o poţi învăţa şi pe un Linux cu interfaţă grafică la fel de bine ca pe un Windows. Cât despre minciuna că Ubuntu ar fi de slabă calitate, aşteptăm ceva afirmaţii mai punctuale dincolo de abureli şi praf în ochi.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.