La colțu' străzii

875 de lei net/lună, salariul mediu al cadrelor didactice tinere

52 comentarii

Salariul mediu al cadrelor didactice cu vârsta de până la 35 de ani este de 875 lei/lună conform unui sondaj dat publicităţii în urmă cu câteva zile de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). În aceste condiţii, peste 40% din tinerii profesori, învăţători şi educatori îşi fac planuri să părăsească sistemul în următorii cinci ani.

Ce-o să se aleagă de educaţia românilor? Ce planuri să mai avem noi, ca ţară, de dezvoltare şi progres, dacă cetăţenii devin din ce în ce mai prost instruiţi? Din ce în ce mai „prost crescuţi”?

Întrebări alarmante de acest tip se tot pun, de mai bine de 20 de ani încoace, inclusiv de politicieni. În discursuri, toţi sunt favorabili sprijinirii educaţiei. Dar când vine momentul să aloce măcar 6% din PIB învăţământului, guvernanţii continuă aceeaşi politică de sub-finanţare cronică a sistemului servindu-ne veşnica scuză: nu avem suficienţi bani.

Nu avem suficienţi bani acum pentru educaţie, însă, an de an, avem suficienţi bani pentru alte domenii. Construcţia de drumuri este o prioritate naţională absolută şi captează anual sume uriaşe de bani de la bugetul public, deşi la ora actuală multe proiecte ar putea fi realizate cu finanţare din fonduri europene. Ministerul Transporturilor este pe ultimele locuri la gradul de absorbţie al fondurilor europene, ştiaţi asta?

Dar nu numai Transporturile primesc, în defavoarea Educaţiei, mulţi bani, pentru aşa zisele investiţii şi proiecte de interes naţional. Se găsesc bani pentru achiziţia de avioane F16, construcţia de stadioane de lux şi săli de sport, locuinţe ANL pentru militari şi SRI-işti, construcţia Catedralei Mântuirii Neamului, campanii de promovare a turismului, salarii babane pentru angajaţii societăţilor comerciale cu capital de Stat, fonduri pentru servicii secrete (avem în continuare şapte servicii de informaţii în România, sper că n-aţi uitat).

Ni se tot explică: acum nu avem bani pentru cheltuieli cu Educaţia, trebuie să ne concentrăm pe investiţii. Greşit, pentru că banii alocaţi Educaţiei nu sunt o cheltuială, sunt cea mai bună investiţie care s-ar putea face în viitorul ţării! Degeaba o să ajungem să avem  o ţară cu multe şosele şi autostrăzi, super fabrici şi uzine, super stadioane şi săli de sport, armată înzestrată cu ultima tehnologie de luptă, dacă poporul o să aibă mintea-n beznă şi n-o să fie în stare să priceapă o iotă din ce se petrece în jur. De fapt, n-o să ajungem niciodată să avem nici şosele bune, nici fabrici productive, nimic, dacă educaţia o să fie la pământ. În cel mai bun caz vor veni alţii mai deştepţi din afară şi le vor face pentru noi, iar noi vom munci ca nişte slugi la ei. Un tablou tipic de ţară de Lumea a Treia.

A oferi cadrelor didactice, majoritatea persoane cu studii universitare, salarii nete de 875 de lei pe lună este pe de-a întregul o politică dezastruoasă. Nu mai poţi face nicio reformă, indiferent ce consultanţi îţi iei, fie ei profesori de la Harvard, pentru că nu mai există soluţii atunci când salariile la angajare au ajuns să fie mai mici decât ale lucrătorilor de supermarket. Mai mici decât ale şoferilor de autobuze debutanţi.

Sper ca măcar în ceasul al doişpelea, acum când se pregăteşte bugetul pe anul 2012, guvernanţilor să le vină mintea la cap şi să pună Educaţia pe locul pe care îl merită în lista de priorităţi. Nu de intonarea imnului naţional în clase şi fluturarea tricolorului la intrarea în şcoli au nevoie şcolarii din ziua de azi ca să devină adulţii de nădejde în România de mâine. Au nevoie să aibă în faţa lor modele adevărate şi oameni de cea mai bună calitate care să-i înveţe cu dăruire şi profesionalism.

52 de gânduri despre „875 de lei net/lună, salariul mediu al cadrelor didactice tinere

  1. Daca mai multi bani duce la o educatie buna, cum se face ca America, care cheltuie cam $10,000 pe cap de copil, tot nu este prima la invatamint? Asta dovedeste ca nu banii dau o educatie mai buna. Apoi, profesorii stiu ca nu se plateste bine in invatamint, daca vor salarii mari, de ce intra in invatamint? Daca o fac de dragul copiilor, atunci sa nu se plinga de bani.

  2. @Cristina, „mai mulţi bani” duce la un dezacord, în cel mai bun caz.
    Să înţeleg că propui introducerea voluntariatului în şcoala românească, că nu-nţeleg?

    „Apoi, profesorii stiu ca nu se plateste bine in invatamint, daca vor salarii mari, de ce intra in invatamint?”

    Poftim? Cred că ai mari probleme cu logica. În primul rînd, înainte de a intra în învăţământ, nimeni nu este profesor. Mi se pare foarte ciudată exprimarea ta. Doi, nimeni nu vrea salarii mari. Cred că şi debutanţii de la RATB ar avea ceva de comentat pe marginea subiectului. Aici este vorba despre altceva. De nivelul minim. Trei, nu cred că dragul copiilor defineşte un profesor, cu toate că intră în fişa postului. Altfel, ar fi plină şcoala românească de bone şi mămici tinere.

    De fapt, sunt atît de multe lucruri în neregulă cu ce ai scris tu mai sus, încît nu cred că ai fi trecut bacu, vara asta. Dacă tot nu te-am convins, încearcă să îi repeţi unui profesor ceea ce ai scris tu mai sus (la telefon, pentru că faţă-n faţă, nu garantez pentru reacţii civilizate).

  3. Sa inteleg ca profesorii care predau astazi au ajuns in scoli aterizind din cer? Sau cineva pleaca pe un drum care rezulta in profesorat fara ca sa stie asta?

    Nimeni nu vrea salarii mari? Serios? Ca majoritatea se pling ca nu au salarii mari! Nu am auzit pe nimeni sa spuna patronului/sefului sa nu-i dea un salariu anumit, pentru ca este prea mare.

    Daca un copil nu a trecut bacul este pentru ca profesorii nu si-au facut treaba. De aceea statul obliga parintii sa-si trimita copiii la scoala, pentru a fi „educati” de profesorii acreditati de de stat. Daca copiii sint analfabeti este pentru ca profesorii au esuat in meseria lor. Toti acestia ar trebui dati afara!

  4. Profesor eşti după ce intri în învăţământ, nu înainte. Şi nu e doar o observaţie de decor. În principiu, termini o facultate (şi ai şi modulul de predare). Dar nu e nimic predeterminat. Deci, înainte de a ajunge la catedră, nimeni nu-i profesor, ci doar un om ca toţi ceilalţi. Este jignitoare remarca cu profesorii să se ducă în altă parte. Adică, sunt profesor da mă duc să mă fac sudor. Şi mă-ntorc cînd o să fie mai bine, nu? Sper că am rezolvat problema asta.

    Doi, nu este vorba de mărime aici, repet. Ai pus accentul greşit. Nu maximul este în discuţie, ci minimum suportabil (nu, >200 de EURO nu e acceptabil într-o ţară care se vrea europeană). Trebuie să ştii ce să ceri şi cel mai important, de la cine să ceri. Rosal nu cere studii superioare pentru lucrătorii de pe stradă (cum nici RATB-ul n-o face). Momentan cerem nişte lucruri de la profesori, pe care aceştia nu au cum să le furnizeze.

    Dacă un copil nu a trecut bacu este o discuţie interminabilă. Este posibil să nu-i fi plăcut şcoala, părinţii să-l fi pus la muncă, să fi schimbat mai multe şcoli/profesori, profesorii să nu-şi fi făcut treaba, să nu-şi fi propus niciodată să ia bacu’ etc. Nimeni nu obligă pe nimeni (nu cred că e părinte întreg la cap, care să nu îşi dorească ca odrasla sa să urmeze o şcoală), există şcoli particulare (cred că sunt cîteva zeci de mii de elevi în sistemul privat, dar nu caut acum, că nu-i ăsta subiectul discuţiei).

    Cine decide că sunt analfabeţi copiii? Tocmai am zis că bacu nu înseamnă analfabetism. Este perfect onorabil să n-ai 12 clase, dar să ştii o meserie. Sigur, dacă criteriul era trecerea bacului în ritmul în care au trecut românii Prutu, pe vremea lui Antonescu, şi eu sunt de aceeaşi părere. Afară cu netrebnicii din şcoli. Eu n-am o problemă cu cei pe care vrei să-i dai afară. Eu mă-ntreb dacă ai pe cine să pui în loc …

    Ca să mai îndulcim un pic din tonul discuţiei, uite un articol într-o notă mai optimistă …

    http://www.nytimes.com/2011/09/18/magazine/my-familys-experiment-in-extreme-schooling.html?pagewanted=6

  5. „Asta dovedeste ca nu banii dau o educatie mai buna.”–nu stiu de unde ai scos cifra aia de 10,000, si sincer nu am timp sa caut pe net. Pot sa iti zic totusi ca oricine are niste bani in state isi da copilul la scoala particulara–peste 30,000 de dolari pe cap de copil pe an, de la gradinita in sus. Si asta pentru ca si ei stiu care e calitatea in scolile publice. Deci despre corelatia bani calitate, cam atat. Ca sa nu mai vorbim ca 10,000 e cam jumatate din salariul minim pe economie in state, si ar fi bine sa mentinem termenii de comparatie–cam cat ar fi asta in romania?
    In rest…ti-a raspuns si neagrigore, dar nu inteleg–inseamana ca toti cei la care ne place ceea ce facem ar trebui sa nu fim platiti??? plata trebuie reflecte calitatea muncii si efortul intelectual depus. Imi doresc de exemplu ca doctorii sa fie mult mai bine platiti ca mine pentru ca as vrea sa isi foloseasca creierul si ceea ce au invatat in scoala si sa vindece bolnavii. Nu imi pasa asa mult daca simt o satisfactie personala din „a face bine.”

  6. @Cristina, în niciuna din ţările cu sisteme educaţionale performante (conform testelor PISA), nivelul de salarizare al profesorilor nu este sub nivelul salariului mediu pe economie. De la asta pornim.
    Dacă ai posibilitatea să alegi, atunci variabila „bani” atârnă greu când îţi iei un loc de muncă.
    Tu dacă termini facultatea de limbi străine ce alegi, să fii profesoară de limba engleză la o şcoală pe un salariu de 800 lei sau alt job în schimbul a 1500 sau 2000 de lei sau chiar mai mult? La compania multinaţională Oracle, sucursala Bucureşti, absolvenţii de limbi străine câştigă pe puţin 2500 pe lună. Dacă diferenţa de salarizare ar fi fost nesemnificativă, atunci probabil mulţi, „de dragul copiilor” cum spui tu, ar alege să devină profesori. Dar nu le cere oamenilor să se sacrifice, este absurd. Nu aşa se gândesc politicile publice.

  7. O mica revizie–se pare nu avem optinea de editare a post-urilor aici: salruiul minim pe economie in state este approximativ 13,000 (7 dolari pe ora), deci 10,000 nu e nici macar jumatate. Asta ca sa nu traim cu impresia gresita ca US cheltuieste sume fabuloase pe educatie, din contra, este una din problemele spinoase ale tarii, iar proffesorii sunt foarte prost platiti, ca si la noi….

  8. Ar fi ideal ca profesorii sa fie platiti in functie de munca si rezultatele lor. Ar fi ideal ca doctorii sa fie platiti pentru munca pe care o fac. Dar asa ceva nu este real. Uitindu-ne la felul in care statul isi administreaza prioritatile vedem ca unele meserii nu sint pe prioritate. Daca vedem acest lucru, de ce ne asteptam ca sa fie altfel? Unii oameni se fac profesori cu speranta, ca undeva in viitor, vor fi platiti cum se cuvine? Nu cer sa se sacrifice, dar sa isi aleaga meseria stind foarte bine ce salariu vor avea.

    Daca stiu ca statul nu ofera salarii decente profesorilor (sa fim seriosi, cine numeste ce este decent?), de ce mi-as pierde timpul ca sa merg la o scoala ca sa devin profesor? Daca, de exemplu, vreau salariu mare si stiu ca meseria de inginer chimist este foarte platita, oare nu merg in acea directie?

    Romania este stat social. Este imposibil ca toate meseriile platite de stat sa fie platite in functie de merite/importanta/etc. Statul trebuie sa ia de altcineva ca sa achite salariile bugetarilor. Economia fiind asa cum este, este imposibil ca sa fie de ajuns pentru toti.

  9. @roxance – SUA cheltuie sume fabuloase pe educatie, salariile profesorilor sint intre $60.000-$120.000. Dar educatia din scoli este mizerabila.

  10. @Cristina, offf Doamne! Văd că putem s-o ţinem aşa la nesfîrşit. Well, what the hell :).

    a. Nu este ideal. Este normal. Dacă te duci la service să-ţi repari maşina şi mecanicu-ţi zice, ok, într-o situaţie ideală, aş fi schimbat plăcuţele de frînă, da momentan am pus plăcuţa de-nmatriculare, merge ş-aşa.

    Meseria n-o fi prioritară, dar educaţia este. Este de-o însemnătate absolută ca toţi oamenii din România să beneficieze de o educaţie sănătoasă şi nu de o spoială. Aşa ceva nu se discută, putem discuta despre orice altceva, dar nu despre cît de puţin sau mult contează educaţia.

    b. O confuzie des întîlnită în România. Nu-ţi alegi meseria în funcţie de bani, ci în funcţie de abilităţile şi talentul pe care-l ai. Dacă ar fi fost aşa, am fi zis de mult adio la Festivalul George Enescu, de exemplu. La asistente în spitale ş.a.m.d. You get the point.

    c. Tot statul numeşte pragul minim de decenţă, se numeşte salariu minim. Dacă eşti bîtă la chimie, nu, nu mergi în acea direcţie, pentru că nu vei obţine salariul ăla mare. Doar dacă ai dificultăţi în a defini decenţa, asta nu înseamnă că ea nu există. Tocmai din decenţă, mă opresc din a comenta subiectul mai mult.

    d. România nu este stat social. Chestia asta cu statul asistenţial este o gogoriţă a politicienilor români. Ca orice şa bună de bătut, doar doar o-nţelege electoratu, ar trebui să fii mai sceptică în privinţa sentinţelor decretate de clasa politică românească. Statul românesc este exact aşa cum le tună şi le fulgeră miticilor parlamentari. Cînd le convine e asistenţial, cînd nu le convine e de dreapta.

  11. a. Nu este asa. Nu este normal ca atunci cind te duci la service, mecanicul sa-ti spuna ca din moment ce salariul lui este mic, acesta nu-ti va schimba placutele de frina ci placuta de inmatriculare.

    Nu discutam importanta educatiei, ci a cui datorie este s-o ofere. Acesta se leaga de punctul d. Romania este un stat social pentru ca are programe sociale. Statul confisca banii cetatenilor ca sa plateasca aceste programe.

    Scoala publica este un program social pentru ca statul confisca banii oamenilor pentru a plati „educatia” copiilor. Pensiile, alocatiile si toate ajutoarele de stat sint programe sociale unde statul confisca banii oamenilor pentru a le plati.

    Educatia, alocatia, pensiile, ajutorul de inmormintare, ajutorul de maternitate, etc nu sint functiile legitime ale statului iar statul nu ar trebui sa se implice in aceste domenii.

    Educatia nu este responsabilitatea statului, dar intr-o tara care inca imbratiseaza socialismul asa ceva este de neconceput.

  12. Primul criteriu pe baza caruia se aloca banii de la buget este eficienta lor in a intari puterea politica si averea celor ce ii aloca. De unde si prioritatile gen organele de forta sau banii pentru partid mascati in investitii sau sinecuri. Alocarea banilor spre invatamant este relativ ineficienta in ceea ce priveste returnul pentru vatafii autoritatii publice. Atunci cand se face, este dirijata spre investitii ieftine si care iau ochii (vopsit scoli, etc) sau spre satisfacerea vatafilor din invatamant (rectori, etc).

    Teoretic, atitudinea aceasta ar trebui penalizata de electorat. Insa electoratul are reflexe seculare de a se supune si a fi abuzat, asa ca nu reactioneaza la acesti stimuli. Suntem o societate mai curand medievala, nu cred ca spun ceva nou.

    Tot teoretic, situatia aceasta s-ar putea schimba pe masura ce se acumuleaza educatie prin contactul cu vestul: cei plecati la munca, ce doresc altceva pentru copiii lor, cei educati acolo, etc, etc. Insa se pare ca deocamdata acest contact are drept rezultat o migratie ce saraceste si mai rau societatea romaneasca de putina sa educatie si simt civic. Nu mi-e clar daca procesul e ireversibil si Romania se va transforma intr-un mare sat populat de batrani saraciti ce asteapta vizita si pachetul din Spania, sau totusi au loc niste acumulari.

    Individual, solutia e simpla: sa ne consideram si comportam ca niste cetateni europeni, nu romani. Avem toti acces la invatamantul european, trebuie doar sa facem o anume investitie personala: curaj, invatat o limba straina, cheltuit ceva bani, alocat ceva timp pentru studiu, iesit din cercul celor ce vorbesc aceeasi limba ca si noi (dupa cum pe vremuri Niculae Moromete a iesit din cercul familial).

    Daca noi ca indivizi nu putem face asta, de ce am avea pretentia de la altii sa „reformeze invatamantul romanesc”?

  13. Deci monopolul din invatamintul romanesc distruge educatia. Daca unii indivizi ar avea curajul sa faca altceva, statul nu va accepta si acestia vor fi penalizati.

  14. Patetic titlu si efectiv m-am saturat.
    Daca ma duc sa imi negociez salariul cu patronul sau cer o marire mi se vor cere justificari, de ce sa iti dau mai mult. In momentul in care profesorii s-au facut de ras la definitivat si generatiile de „olipici” la BAC, lucrurile sunt clare. Vrei bani, adu rezultate. Actuala lege pe acesta zona pedaleaza si asa e si normal.
    In invatamant e rasplatita vechimea nu competenta. Iar mai multi bani de la buget pentru salarii suna aiurea. Iti asumi o rata mai mare de promovabilitate? Rezultate mai bune? Sau salariul vine din inertia ca ai bifat prezenta.

  15. In loc de caini, ar trebui eutanasiati profesorii. Ca si asa nu avem nevoie decat de tinichigii (si nici aia prea multi) si de ospatari. Mai ales de ospatari.

  16. @TOG: profesorii nu o sa aduca rezultate pentru ca tu sau altii va zbarliti la ei. O sa plece din tara sau o sa se apuce de altceva. In „sistem” o sa ramana doar cei ce nu pot obtine mai mult de 900 de lei pe luna orice ar face si cei ce reusesc in continuare sa il pacaleasca.

  17. @turnofftheglory, păi la aşa salarii, inevitabil se ajunge şi la faza la care poţi spune „toţi sunt nişte incompetenţi” . Ăia competenţii nu aşteaptă o mie de ani să fie răsplătiţi cum se cuvine pentru randamentul lor. De fapt, nici nu se angajează vreodată pe aşa posturi. Tu te-ai angaja profesor în învăţământul preuniversitar? De ce-ai face-o?

  18. Din intimplare cunosc oameni (parintii mei) care dupa mai mult de 40 de ani de invatamint au iesit la pensie cu 1100 lei si culmea, au avut rezultate, maica-mi i-au promovat toti prichindeii in clasa intii iar ai lui taica-meu au terminat toti 10 clase sau cite s-or face la profesionala. Desigur, au ajuns la pensia asta fabuloasa dupa 40 de ani de adus rezultate pentru ca au fost educatori unici la clasele lor, ca daca mai depindeau de niste incompetenti de profesori de matematica sau de romana o cam imbulinau. Partea proasta e ca si aia care i-au educat pe turnofftheglory si, probabil, pe toti cei de aici (dovada incontestabila a calitatilor educatorilor prin mina carora au trecut pentru ca au devenit niste nestemate produse de sistemul de invatamint) sint platiti la fel de fabulos.

  19. Partea proasta este ca profesorii nu inteleg ca si-au facut-o cu mana lor. Au produs ani si ani cretinei semianalfabeti fie din mila(sa nu-i lase repetenti), fie din frica(daca ii lasa repetenti si renunta la scoala se restrang clasele si deci si posturile), iar acum produsele muncii lor au ajuns la maturitate si ar trebui sa le produca dascalilor salariile si pensiile. Daca produci un neprofesionist acesta va avea o productivitate a muncii scazute de unde rezulta ca marfa produsa de el se vinde ieftin, deci putini bani la buget deci salarii mici la profesori. Cineva destept spunea ca cei din vest traiesc mai bine pt ca sunt constienti ca orice fac ei in si pentru societate se va rasfrange candva asupra lor si de asta se chinuie sa le faca cat mai bine. daca un profesor s-ar gandi ca da peste boul pe care tocmai l-a trecut clasa intr-o institutie 10 ani mai incolo probabil s-ar chinui sa il faca mai destept sau macar sa faca o selectie mai buna intre posibilii viitori functionari.

  20. 1. Salariile din invatamant sunt mici, sub decenta, pe scurt, jumatate din media pe economie, insuficient pentru un absolvent de facultate.
    2. Fondurile alocate invatamantului sunt un procent (e adevarat, mic) din ceea ce produce societatea romaneasca, sau ma rog, ce reuseste statul sa smantaneasca (jefuiasca?) din ceea ce produce societatea romaneasca, asa ca in concluzie ce produci aia mananci, oricat de mare ar fi procentul din cascaval pe care l-ai primi, atata timp cat cascavalul e mic, tot nu esti satul.
    3. „d” de deasupra cam are dreptate oarecum, profesorii de pana acum au produs forta de munca (ne)calificata de la care se asteapta sa plateasca impozite contribuind astfel la bugetul invatamantului.
    4. Cu tot colapsul in care se zbate invatamantul romanesc, totusi nu am auzit investitori care sa se planga ca avem forta de munca necalificata/de proasta calitate, ci ca nu au infrastructura. Cel putin in domeniul meu, 75% din ceea ce ma ajuta sa castig acum mult peste medie am invatat pe cont propriu. Din invatamantul de la stat m-a ajutat : scris/citit, engleza si franceza. Din resurse proprii/private am invatat italiana, imbunatatit engleza si franceza, si invatat tot ceea ce tine de domeniul tehnic in care muncesc (IT).
    5. Proasta crestere si incultura nu se vindeca de la un an la altul ci de la generatii la alte generatii. Sistemul educational poate ajuta, intr-o anumita masura, depinzand de valorile care sunt promovate de catre societate. In cazul nostru, nu trebuie sa repet ce modele de succes promoveaza societatea noastra, deci putem avea cel mai tare sistem de invatamant, ca rezultatele vor fi similare.
    6. Declinul sistemului educational este o problema nu numai in Romania, ci si in tari ca Suedia, de exemplu. Problema consta in faptul ca sunt 2 mari categorii de parinti care nu pun presiune pe copii sa invete, sa ii educe, etc : a) cei care sunt oricum inculti si prost crescuti, care nu pun pret pe aceste valori; b) cei care si-ar dori ca odraslele lor sa capete o educatie dar nu au timp sa se ocupe de odrasle datorita job-ului. Exista si c) cei care au timp si se ocupa de educatia copiilor, dar procentul este mic si in scadere. Un sistem educational bun ajuta numai la punctul c). La punctul b) atata timp cat copilul se simte neglijat de catre parinti, are de cele mai multe ori o trauma care il impiedica sa mai invete sau sa faca ceva constructiv.
    7. Sistemul romanesc de invatamant ar avea nevoie si de ceva schimbari, nu numai de fonduri. Nu am vazut ministru care sa fie capabil sa faca schimbari pozitive, si nu ma refer la revolutionarea invatamantului care s-a intamplat cu fiecare nou ministru, ci o evolutie cu pasi lenti si fermi intr-o directie buna, care sa fie continuata si de urmatorul ministru. Cu 1 pas mic, dar ferm pe an, in 22 de ani am fi ajuns undeva :).
    8. Mai am multe de spus dar timpul meu de pauza s-a terminat :).

  21. Revin cu punctul
    8) Populatiile „proaste” sunt usor de guvernat (a se citi manipulat). Deci de la ce foste, actuale si viitoare guvernari in Romania va asteptati sa imbunatateasca ceva in sistemul de invatamant?

  22. Partial off-topic: credinta asta ca prostii sunt mai usor de condus este periculoasa. Vine un agitat convingator si te trezesti cu o armata de prosti infuriati pe cap de nu mai scapi intreg.

    Dar sigur, depinde de talentele conducatorului. Un om de stat ar prefera un popor bine educat, ce se poate descurca in mare masura singur, astfel incat el sa poata sa se ocupe de subtilitati. Un militian prost are desigur nevoie de unii mai prosti decat el, pe care sa ii sperie/apere, whatever.

  23. @Dorel: In plus fata de pensia fabuloasa, maica-mea a primit si o medalie. O medalie decernata de actualul primar, care se si lauda (la fel ca si actualul presedinte) ca nu s-a omorat cu firea prin scoala, iar dupa un an de la decernare a mai facut si niste puscarie.

  24. @kilroy, Basescu a spus la misto ca nu s-a omorat cu firea prin scoala…tu ai fost atent cand vorbeste ca este unul dintre putinii care nu face greseli de gramatica?! Crez ca ajungea pe vremea lui Ceausescu comandant pe Biruinta daca era un agarici prost care nu avea habar de nimic pt ca trecuse ca gasca prin apa la scoala?! E de bon ton sa spui ca nu te-ai omorat cu scola cand ai un popor de manelisti care voteaza. Sa spui ca luai numai 10 te face neatractiv pt populatia spargatoare de seminte care pune stampila la votare.

  25. Sincer, nu inteleg de unde vine ura pe care unii o au pentru profesori. In cazul Cristinei, care a trimis primul comentariu, pot intelege ca preferinta sa este pentru homeschooling. Daca ea considera ca stie mai bine decat oricine altcineva ce si cum ar trebui sa invete copiii sai, este dreptul sau sa faca acest lucru. Dar nu pot fi de acord cu opiniile pe care le are despre profesori in general (pentru ca mi se pare ca o deranjeaza profesorii ca grup, nu doar profesorii romani). In fine…

    Un al doilea argument, pe care il intalnesc destul de des, este acela ca esecurile unui elev sunt o oglinda a profesionalismului profesorilor. Am impresia ca in ultimii zece-cincisprezece ani a devenit de bon-ton acest argument. Generalizand, oamenii fac copii, ii cresc cum ii cresc pana la sapte ani, dupa care ura si la gara; oamenii se pot reintoarce la cariera si bani. Nimeni nu isi reaminteste ca primii sapte ani sunt, de fapt, cei mai importanti pentru modul in care copilul se va dezvolta ulterior. Daca un copil creste intr-o familie care nu ii dezvolta respectul pentru educatie, care nu il convinge ca a invata este o virtute, acel copil poate avea cei mai buni profesori din lume si poate studia in cel mai performant sistem educational, dar tot degeaba. Doar un exemplu – exista un studiu facut in SUA pe un panel care a urmarit un esantion de la intrarea in scoala pana la varsta de 40+ ani (pot cauta referinta exacta daca cineva e interesat). Una dintre concluziile acestui studiu era ca cel mai bun predictor pentru performanta unei persoane in colegiu era masura in care parintii au incurajat acea persoana sa studieze in ciclul primar. Celor care cred ca meseria de parinte se termina in momentul in care copilul incepe scoala ar trebui sa li se retraga dreptul de a avea copii.

  26. Nimeni nu are ura pentru profesori. Mi se pare haios daca un gunoier incepe sa strige ca nu este platit cit Bill Gates. Oamenii care stiu cum se plateste in invatamint si totusi decid sa urmeze aceasta meserie nu ar trebui sa se plinga, au stiut in ce s-au bagat.

    Nu ma deranjeaza profesorii, pentru ca platesc profesori care sa ma ajute la materiile pe care nu le stiu, sau pentru care nu am timp sa-mi bat capul. Problema pe care o am eu este ca statul incalca drepturile oamenilor si se amesteca unde nu-i fierbe oala. Daca succesul unui copil depinde de influenta parintilor, de ce atunci statul interzice si monopolizeaza educatia si nu o lasa la mina parintilor?

  27. Parintii care cred ca este de datoria statului sa le educe copiii ar trebui sa li se retraga dreptul de a avea copii.

  28. @joness : pai tu cum crezi ca reusim sa avem presedinti si prezidentiabili de „calibrul” celor pe care i-am avut si pe care ii avem , nu datorita „culturii si inteligentei” natiei noastre?

    @Claudiu: argumentul doi al tau este ce incercam sa spun si eu la punctul 6, se pare ca ai spus-o mai frumos decat mine ;). Societatea asta de consum ne consuma ea pe noi, nu invers …

  29. Daca inca nu ati vizitat blogul Cristinei, vi-l recomand cu caldura (mai cu seama comentariile din sectiunea „despre”). Macar asa puteti intelege de unde vin comentariile sale.

    @Cristina: stimata doamna, suntem persoane mult prea diferite pentru a putea dialoga. Imi cer scuze ca sunt abrupt, insa sunteti prea radicala pentru a putea intelege alte pozitii. O singura sugestie am: daca v-ati invatat copiii limba romana, ar trebui sa va verificati gramatica. De obicei, celor care citesc acest blog nu prea le sunt pe plac dezacordurile gramaticale.

    @lloopp: am uitat sa scriu in comentariul meu ca aduceai acelasi argument 🙂 De vina este ora tarzie.

  30. @Claudiu : nu am nici o problema nu „mi-ai recunoscut meritul” ideii, nu am reusit sa spun ca de fapt ma bucur ca nu sunt singurul care observa asta, plus faptul ca ai impachetat-o mai frumos. Atata timp cat realizeaza mai multa lume ceva si informatia este distribuita, nu ma intereseaza sa determin cine a fost primul.

  31. imi place cum se imflameaza lumea pe problemele din invatamant. problema e ca acest invatamant romanesc nu poate fi tratat unitar, asa cum profesorii nu pot fi tratati ca un bloc unitar. articolull era despre salariul incepatorilor din invatamant. iar problema e simpla: pentru angajarile sale in invatamant, statul pune urmatorul afis: „angajez persoane calificate, absolvente de studii universitare si de cursuri de specialitate, intr-un domeniu foarte important al societatii. NU asigur salarizare decenta”
    iar aici e problema: cei muncitori, dedicati si cu har nu intra in sistem sau pleaca foarte repede. raman idealistii, cei cu soti bogati si incompetentii. acestia din urma sunt din ce in ce mai multi

  32. @Claudiu, inteleg alte pozitii, dar nu le accept. Si eu am fost crescuta in sistemul socialist asa ca stiu mentalitatea. Faptul ca nu scriu corect gramatical este vina profesorilor, care au fost obligati sa ma invete, de aia m-a obligat statul sa merg la scoala, cica sa ma invete. Statul a esuat in privinta scolarizarii mele, precum si a altora.

  33. @Cristina: Profesorii pe care i-ati avut sunt aceiasi pe care i-au avut toti cei care scriu comentarii pe acest blog. Nu vad de ce au esuat in cazul dvs. iar in cazul nostru nu.

    Cat despre „mentalitatea socialista”, cu care va place sa acuzati pe oricine nu este de acord cu opiniile dvs., din punctul meu de vedere aceasta este preferabila unui radicalismului neo-conservativ religios caruia ii apartineti.

    Oricum, discutia nu mai are rost. Pentru mine, din acest moment, intrati la categoria „trolls”.

    Scuze celorlalti, but she’s really annoying.

  34. Esti sigur ca am avut aceiasi profesori? La fel de sigur cum ca as apartine unui radicalismului?

    Normal ca discutia nu mai are rost, pentru ca in loc sa discutam idei ne poticnim in greseli.

  35. Buna seara!
    Impresionati fiind de activitatea dumneavoastra, echipa editoriala a portalului cultural online http://www.bucurestiivechisinoi.ro, doreste sa va propuna o colaborare fructuoasa, prin promovarea articolelor dumneavoastra in cadrul site-ului nostru.
    Daca va doriti si dumneavoastra o colaborare in acest sens sau daca aveti alte propuneri de colaborare, nu ezitati sa ne contactati.
    Multumesc,
    O seara placuta,
    Echipa Bucurestii Vechi si Noi!

  36. Când o firmă vine în România și vrea să facă performanță, oferă bani peste medie, obține angajați pregătiți pe care îi pregătește eventual puțin și obține profit, din care plătește salariile bune. Nu oferă salarii mici în ideea că le va crește când va apare performanța pentru că nu se va întâmpla asta.

    Cercul vicios se poate sparge doar crescând treptat finanțare sistemului de învățământ, cu recompensarea diferențiată a performanței. Salariul bun nu este o garanție a unei educații de calitate, dar este o precondiție.

  37. Ce se numeste „un salariu bun”? Care ar trebui sa fie suma pentru a se numi bun si astfel profesorii sa ofere o educatie de calitate?

    • Un salariu bun pentru un profesor trebuie să fie în primul rând semnificativ mai mare decât salariul în alte meserii la care nu este nevoie de calificare specială (femeie de serviciu, şofer pe vidanjă, vânzător). Cu tot respectul pentru utilitatea acestor meserii, trebuie să existe o diferenţă de retribuire între o meserie pe care o poate face 80% din populaţie faţă de una în care nu este calificată decât 15% (cifre orientative).

  38. Offtopic: platforma asta pierde comentariul dacă nu completezi corect datele de contact. Naşhpa.

  39. Cum se face atunci ca un profesor care cistiga un salariu semnificativ mai mare decit o femeie de serviciu nu ofera o educatie mai buna decit ar putea oferi femeia de serviciu? Ar putea exista sansa ca salariul sa nu fie preconditia unei educatii de calitate?

    • Implicația este inversă : salarii mizere duc la educație de mizerie. O educație bună nu se poate face cu salarii mizere.

      Pot exista profesori proști plătiți bine. Pot exista pe alocuri și profesori buni plătiți proșt. Chestia este că la scară mare nu poți avea profesori buni cu salarii foarte mici dacă pot găsi alte joburi mult mai bine plătite.

  40. Implicatia nu este un absolut, pentru ca la scara mare profesorii din scolile publice din SUA au un salariu de 6 cifre si ofera o educatie substandard, pe cind cei care o fac fara salariu au dovedit ca fac o treaba mult mai buna.

    • @Cristina :
      Doar cativa idealisti renunta la un salariu cu care ar putea sa-si intretina familia pentru a se chinui cu niste copii carora le suna mobilul in timpul orei.

      Ne poti spune cat castigi aproximativ si cat de calitativ consideri ca este produsul muncii tale ? Crezi ca meriti mai mult ? Ai face aceeasi munca pe jumatate din cat castigi acum ?

  41. @Mihai: „Offtopic: platforma asta pierde comentariul dacă nu completezi corect datele de contact. Naşhpa.” La ce te referi si cum ar trebui sa fie?

    • @Moromir : Daca completezi email dar fara „Nume” si „Pagina web”, bifezi „Anunta-ma despre viitoarele comentarii”, atunci uneori apare pe o pagina goala „Eroare: completează câmpurile obligatorii (nume, e-mail).”. Trebuie sa dai back si pierzi comentariul. Nu se intampla mereu, mi s-a intamplat de 2 ori aici, nu-mi dau seama acum cum sa reproduc problema.

      Oricum este enervant la majoritatea site-urilor ca nu ramane campul text la back. Se poate pune un plugin de firefox care sa salveze textul, dar realitatea este ca am pierdut peste 10 comentarii asa per total.

  42. @Mihai:
    La ce te referi?

    Conteaza ce si cit fac eu sau care este adevarul?

  43. @Cristina : mai sunt cativa profesori (in general mai in varsta) care fac meseria cu pasiune indiferent de cat sunt platiti, dar aceasta motivatie intrinseca nu este de asteptat sa existe la majoritatea. Nu mai exista nici statutul respectat al profesorului, atunci ce sa-l mai motiveze pe un proaspat absolvent talentat sa lucreze in invatamant ?

    „Satulul nu crede celui flamand”. Eu as putea teoretic sa profesez in invatamant (matematica), am modulul pedagogic si mi-a placut sa fac meditatii cu copii in facultate. La astfel de salarii insa nici o sansa, mai ales ca pot lucra in Informatica pe un salariu de inca o cifra.

    Vezi totusi cu homeschooling, putini parinti cunosc suficient pentru a preda de la clasa a treia in sus, apoi chiar pedagogii buni au probleme cu propriii copii. Poate reusesti sa faci un barter cu alti parinti amatori de homeschooling, mai ales ca este util pentru copil sa ia contact cu diferite tipuri de personalitate.

  44. Aici intervin mai multe aspecte in discutie. In primul rind, nu se stie statutul profesorului. In al 2-lea rind, nu se cunoste rolul statului cu privire la educatie. Nu se cunoaste cine are autoritatea sa ofere o educatie. In prezent statul detine monopolul in educatie, care pe linga ca incalca constitutia, nici nu ofera o educatie adecvata. Sint multe lucruri de discutat, banii nu sint printre primele locuri.

    Cit despre homeschooling, sfaturile date sint din propria experienta?

    • Sunt de acord cu crearea unei concurente in invatamant cumva, dar va trebui in continuare sa existe cel putin o parte finanatata de la buget.
      .
      Stiu ca profesorii au probleme in a-si medita propriii copii din experienta altora.

  45. Esti de acord cu finantarea de la buget pentru ca nu intelegi care este rolul guvernului. Eu nu sint de acord ca sa mi se confiste banii pentru a preda o ideologie cu care nu sint de acord.

    Una este a-ti medita copiii si alta este a-ti educa copiii. In 7 ani de cind fac homeschooling nu am intilnit nici un parinte care sa nu fie in stare sa citeasca lectia de clasa 3-a sau 4-a si s-o predea copilului. Cit despre metoda folosita in homeschool, eu cred ca depinde de cum crede fiecare al carui rol este sa educe copiii.

  46. In timp ce, dupa cum ne explica unii prieteni, profesorii nu au obtinut rata mare de promovabilitate la Bac si in general rezultate mai bune, se pare ca alte categorii de bugetari au rezultate exceptionale in activitatea desfasurata in interesul poporului si a reformei, ceea ce se reflecta in performantele lor salariale: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-10694935-cooperativa-ochiul-timpanul-auzit-vazut-inca-recesiunea.htm

    „In momentul de fata, costurile cu personalul ating 1,1 miliarde lei in cele 4 institutii (729 milioane lei SRI, 103 milioane lei SPP, 106 milioane SIE si 156 milioane STS). Ministerul Educatiei cheltuie cu angajatii sai mai putin de 1,1 miliarde lei iar in Sanatate cheltuielile de personal sunt de numai 204 milioane lei. Curat murdar coane Traiane, securistii iau cam tot atat cat doctorii si profesorii!”

    Poate urmasii rasfirati ai istoricei DSS o sa binevoiasca sa ne tina niste conferinte (la IPP, de exemplu) sa ne explice si noua ce inseamna un „bugetar performant” in Republica Basesciana.
    Ma intreb, oare or fi la fel de multi securisti pe cat cadre didactice, sau un securist face cat 10 profesori? 😛

  47. Sunt de acord cu problema de fond sesizată de autor: cheltuim prea mult pe servicii de informaţii, cu atât mai mult cu cât acestea sunt foarte proaste. Şi sunt prea mulţi angajaţi în serviciile respective.

    De asemenea sunt de acord că plătim prea mult angajaţii din aceste servicii (şi pe cei din armată, că veni vorba) comparat cu alte categorii de bugetari care produc bunuri publice mai importante, iar profesorii şi medicii sunt primii din a doua categorie.

    Însă calculele respective sunt tabloide, pentru că în costurile de personal ale ministerelor educaţiei şi sănătăţii intră funcţionarii din minister şi structurile din teritoriu, nu şi profesorii şi medicii. Salariile profesorilor intră la alt capitol (ceva cu funcţionarea şcolilor, nu mai ştiu exact numele), iar medicii sunt plătiţi de Casa de Asigurări. Nu sunt de acord să mistificăm cifre pentru a susţine o idee bună.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.