La colțu' străzii

Zidul de la Baia-Mare

11 comentarii

Previzibil, Cătălin Cherecheş, acest model de Făt-Frumos al politicii româneşti, a câştigat lejer alegerile pentru primăria din Baia-Mare. Prima sa acţiune majoră ca primar este construirea unui zid înalt de 1,80 metri, pentru a separa trei blocuri locuite de romi de restul oraşului. „Ordine şi disciplină”, spune primarul; „discriminare şi rasism”, răspund organizaţiile civice. Cui foloseşte zidul? Evident, primarului; şi doar lui. Un precedent foarte periculos este pe cale să se întâmple la Baia-Mare.

Povestea celor trei blocuri este una „obişnuită” în oraşele industriale din România. Au fost construite pentru a găzdui muncitorii de la exploatările miniere din apropiere. Pe măsură ce activitatea minelor s-a restrâns, blocurile au fost părăsite şi s-au mutat în ele, fără acte, romi. Un reportaj din Evenimentul Zilei ne spune că ar fi aproximativ 250 de persoane în fiecare dintre blocuri, în condiţii foarte proaste – cu electricitate, dar se pare că fără alte utilităţi, într-o mare mizerie, apartamentele n-au geamuri etc.

Problema socială este imediată: 700 de oameni fără niciun venit constant trebuie să trăiască din ceva. Ajutoarele sociale – câte or fi, că probabil nu sunt toţi înregistraţi – nu sunt suficiente. Cultura muncii nu există şi chiar dacă ar fi, oameni fără nicio calificare şi dintr-un grup stigmatizat nu angajează nimeni. Sursa principală de venit, prin deducţie logica, sunt activităţile ilegale. Locuitorii din blocurile şi casele învecinate se plâng de distrugerea proprietăţii, de furturi, de scandaluri, de agresivitatea celor din viitorul (actualul) ghetou. Totul e cât se poate de credibil, la fel se întâmplă peste tot în situaţii similare. Ne putem imagina fără prea mare efort „tradiţionalele” ocupaţii precum cerşit, prostituţie, spălat parbrize etc. Mai mult, orice edil cu mintea la cap ar fi trebuit să se aştepte că o astfel de aglomerare nu putea să ajungă decât aici.

Nu este niciun raport al Poliţiei despre acţiunile de prevenire sau de sancţionare a infracţiunilor din zonă. Unul dintre motivele invocate de primar pentru ridicarea zidului ar fi că va proteja copiii care acum aleargă pe drumul naţional şi se expun la accidente. Nu există niciun raport al serviciului de asistenţă socială sau al celui de protecţie a drepturilor copiilor privitor la condiţiile în care sunt crescuţi aceşti zeci de minori. Oamenii stau acolo abuziv şi ilegal. Nu există niciun efort de corectare şi legalizare a situaţiei locative în cele trei blocuri. Pe scurt, autorităţile locale nu au făcut nimic pentru a preveni sau pentru a corecta situaţia. Au lăsat să crească problema socială, indiferenţi la ce se întâmplă în zonă.

Acum primăria a decis să facă un zid. Dincolo de oribila semnificaţie a gestului, cui foloseşte zidul? Celor închişi în interiorul lui nu le aduce nimic bun. Ei vor continua să trăiască de pe o zi pe alta în aceleaşi condiţii proaste. Mai mult, ei sunt deja prizonierii unui stil de viaţă din care nu au resursele (de educaţie şi financiare) pentru a ieşi, chiar dacă şi-ar dori. Articolul citat vorbeşte de puterea discreţionară a bulibaşei, omul primarului, cel care controlează comunitatea şi şi-a dat acordul pentru construcţie. Normal că şi-a dat acordul, zidul ca întări poziţia sa şi va accentua dependenţa celorlalţi de grupul de conducere.

Nici celorlalţi locuitori din zonă nu le foloseşte. Zidul nu îndepărtează mizeria, zgomotul şi furtişagurile, ci doar le maschează. Mirosurile vor trece peste zid, la fel şi muzica dată tare, şi scandalurile. Peste sau pe lângă zid vor trece fără probleme şi infractorii deranjanţi, înainte să se întoarcă la adăpostul noii construcţii. Dacă până acum poliţiştii sau asistenţii sociali nu treceau prin zonă, în spaţiu liber, cu atât mai puţin o vor face după ce se va ridica zidul. La umbra zidului, într-o comunitate închisă, crima se va organiza şi criminalitatea va creşte, dăunând şi celor închişi, şi celor din afară.

Singurul care are de câştigat este chiar primarul. Cu siguranţă popularitatea lui a crescut. În ochii unor cetăţeni prost informaţi, într-o zonă cu un înalt grad de intoleranţă etnică (mai mare chiar ca media naţională), primarul „a luat măsuri”, „a făcut ordine”, „a rezolvat ţigănia”. Cu un minim efort, a dat o lovitură de imagine. Şi încă, în complicitate cu bulibaşa şi-a asigurat un grup statornic de votanţi, câţi or avea buletine de Baia-Mare (dar se pot face, nu-i problemă). Efortul financiar e mic şi nu vine din buzunarele primarului, ci din bugetul primăriei.

Zidul de la Baia-Mare se poate transforma într-un precedent periculos. Arată că un edil suficient de cinic şi populist poate să aleagă în abordare a unei probleme o cale ce contrazice valorilor fundamentale ale societăţii. Primăria din Baia-Mare ar fi trebuit să aplice principiul statului de drept, adică să sancţioneze toate încălcările legii şi doar pe acelea (infracţiunile sunt individuale, nu colective); să apere drepturile copiilor şi să investigheze situaţia minorilor din zonă, găsind soluţii pentru ajutarea acestora; să respecte drepturile fiecărui individ şi principiul solidarităţii sociale şi să caute pro-activ soluţii pentru legalizarea problemei locuinţei şi integrarea socială a locatarilor din blocurile în cauză. În loc să facă toate aceste lucruri, primarul a ales să devină complice cu capul crimei organizate, bulibaşa, şi să ridice un zid care pe de o parte ascunde mizeria, iar pe de altă parte accentuează criminalitatea. Deocamdată, doar câteva organizaţii civice au protestat împotriva ideii; mă tem că un referendum local (sau chiar naţional) ar da dreptate primarului. Suntem evident pe un drum greşit.

foto: Evenimentul Zilei

11 gânduri despre „Zidul de la Baia-Mare

  1. asta-i moştenirea fostului primar, Cristian Anghel, care, ca şi actualul, i-a cultivat pe ţigani în zonă – locuinţe sociale, în primul rând – pentru că îi asigurau voturi

    Baia Mare a devenit un fel de Mecca ţiganilor după ce s-a dus buhul dărniciei autorităţilor locale

  2. evident, curăţenia şi ordinea nu se fac dosind mizeria şi focarul de infracţionalitate în spatele unui zid
    dacă nu se vor vedea, după construcţia zidului, nu înseamnă că nu vor exista

  3. Blocurile sunt in curs de reconditionare, Chereches a explicat foarte bine ratiunile construirii zidului cu pricina (blocurile se afla la 5 metri de o artera principala, au existat copii accidentati), cei de acolo (romii) pareau de acord. Nu vad nici de unde rezulta complicitatea primarului cu mafia. Daca va intereseaza cu adevarat cazurile de segregare/ discriminare a romilor, pot sa va umplu pagina de exemple reale. Dar impresia mea e ca aveti d’autres chats à fouetter:)

  4. Peter

    1. ce treabă are recondiţionarea blocurilor cu ridicarea zidului?
    2. dacă ăstea sunt „raţiunile construirii zidului”: „blocurile se afla la 5 metri de o artera principala, au existat copii accidentati”, eu îţi dau sute de exemple cu blocuri DIN TOT ORAŞUL care sunt TOT la 5 metri de o arteră principală. De ce nu ridică ziduri primarul peste tot, că raţiunile sunt aceleaşi?
    3. „cei de-acolo” păreau de-acord pentru că bulibaşa lor a fost cumpărată de la alegeri, pentru ca la rândul lui să cumpere voturile ţiganilor peste care este şef. Pise e porecla lui.
    4. dacă ţin neapărat, copiii pot ocoli zidul şi tot pot ajunge la stradă

    Rezumând, dacă poţi argumenta cum un zid poate ţine loc de curăţenie şi ordine, eşti invitatul meu.

  5. @baimarean: În articolul din Evenimentul aminteşte de afacerea care l-a trimis pe fostul prima în închisoare şi care a avut în centrul blocul de pe aceeaşi stradă, de la 46A. Blocul înconjurat înţeleg că e la 46B. Ai idee, e vreo legătură între cele două blocuri?

    @Peter: Argumentul cu copiii pică foarte prost pentru primar. 1 a punctat foarte bine, peste tot blocurile sunt la aceeaşi distanţă de stradă, că aşa era standardul pe care-l foloseau planificatorii regimului comunist. Acum vrei să facem ziduri în toate oraşele. Apoi, zidul va înconjura în întregime zona, nu doar partea de la stradă. Şi, nu în ultimul rând, dacă sunt copii ce se joacă pe stradă, soluţia nu e să faci un zid, ci un loc de joacă într-o zonă ferită.

    @1: am adăugat „i”-ul 🙂

  6. Ovidiu

    legătura e că blocurile, cel cu afacerea şi cel cu zidul, sunt „gemene”, unul lângă celălalt,
    dar zidul nu înconjoară blocul, ci e lângă o latură a lui, paralel cu şoseaua

  7. Coincidenta, aseara am vazut Zidul lui Waters!

  8. Totusi , cand o sa recunoastem cu totii ca se numesc TIGANI (ca orinunde in lumea asta) si nu romi. Si cand o sa stabilim clar ca de fapt in cazul tiganilor se observa o infractonalitate de zeci de ori mai mare deca in cazul oricaror altor etnii? Si daca tot ii aaparam pe motive de segregare, ce ar fi daca ati pune (voi cei care le tineti parte si voi cei care realizati „presa”) mana si ati verifica cum si cine foloseste fondurile pentru integrarea tiganilor in societate? Si un caz concret: o persoana care a termnat sociologia si care are experienta in domeniu, merge in Timisoara in urrma unui anunt la un interviu la Agantia de integrare a „Romilor” si i se spune neoficial de catre cei de acolo ca oricum nu are nici o sansa pt ca nu e tiganca !!! Deci unde e segregarea? Si cati bani se investesc in tampeniile astea cu tiganii?

  9. Postarile sint majoritatea tendentioase sau tin de un anume sablonism.Da bine sa criticam o masura administrativa care unora nu le convine.
    Realitatea este alta , respectiv:
    1. de 15 ani locuitorii Baii Mari sint supusi unui „genocid”moral de catre o minoritate care nu insumeaza mai mult de 2500 de oameni din care 50% sint minori. Acestia ne invadeaza proprietatile, cultura, traditiile si viata sociala ,
    2. respectiva minoritate nu are cultura urbana, nu VREA sa respecte regulile convietuirii in comunitate, nu ACCEPTA regulile democratiei conform carora o minoritate se supune vointei majoritatii,
    3. tiganii numiti si rromi, sunt o POVARA pentru bugetul orasului, cetetenii cinstiti contribuie cu taxe si impozite pentru a primi in schimb servicii decente, spatii de joaca si parcuri, facilitati comune. In schimb 95 % din tigani cer si primesc „socialul’ca si cum ar fi un drept al lor, refuzand munca cinstita!
    4. integrarea este o fraza populista, aceasta etnie , fara istorie, fara cultura scrisa si fara respect fata de orice sistem de valori,apreciaza , prin traditie pe cel care fura mai mult, talhareste, inseala , minte si omoara, aceste fiind reperele la care se raporteaza ei!

    Zidul este o necesitate obiectiva care are urmatoarele beneficii:

    – simbol fizic prin care li se da un semnal ca nu merita sa fie parte a comunitatii, ca nu au dreptul sa genereze disconfort general datorita lipsei lor de bun simt,
    – element de protectie impotriva practicilor de mutilare voluntara a copiilor care apoi sint folositi pentru cersit,
    – protejarea traficului impotriva distrugerilor provocate de minorii care aruncau la tinta in masini

    Subscriu zidului si mai ales nevoii ca tiganii/rromi sa se supuna regulilor de convietuire sau sa plece!
    Continuati dle Primar…asta gandesc baimarenii dar nu toti o spun! dar sintem alaturi de Dvs!

  10. Pingback: Cherecheș și romii: de la zid la ghetou. Succes garantat în alegeri. | La colţu' străzii

  11. Pingback: Cherecheș și romii: de la zid la ghetou. Succes garantat în alegeri. – La coltul strazii

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.