La colțu' străzii

Basescu si Pactul pentru Euro: iluzia biciului ca substitut pentru competenta

19 comentarii

Ieri, presedintele Traian Basescu a anuntat cu evidenta multumire aderarea voluntara a Romaniei la Pactul pentru Euro, mentionand si un + pe care eu personal nu l-am mai vazut in nici o alta relatare. Voluntara, deoarece Romania nu este parte a Zonei Euro si nici beneficiara a unor bailouturi directe precum Grecia sau Irlanda.

Pactul pentru Euro a aparut ca urmare a enervarii Germaniei fata de politicile neglijente ale unor colegi de zona Euro, ce au fortat tarile mai stabile la acordarea unor imprumuturi pentru a mentine o relativa incredere in moneda comuna. Aceasta enervare este partial ipocrita, deoarece intr-o situatie de insolventa intotdeauna exista doi vinovati: cel care a luat si cel care a dat. Este discutabil in ce masura acest acord poate preveni cu adevarat pe viitor aparitia unor situatii similare. Vrand-nevrand, Germania si Franta raman legate de tari precum Grecia si Portugalia prin cordonul ombilical numit moneda Euro. Chiar daca cele din urma nu vor respecta pactul, tarile bogate nu isi vor permite sa refuze pur si simplu ajutorul, oricate prevederi ar incalca „infractorii”, deoarece impactul negativ se va propaga instantaneu in toata zona prin acest vehicol numit moneda comuna.

Tot ce face de fapt acest pact este sa transfere o parte din atributiile de supraveghere de la organismele EU, in principal Comisia Europeana, la cele ale Zonei Euro, in speranta ca in modul acesta se va obtine mai multa rigurozitate, iar „deraierile” vor fi macar semnalate mai din timp. Nota bene, nu cu multi ani in urma fix Germania si Franta erau tarile ce ignorau avertismentele comisiei privind depasirea deficitului bugetar. Insa in capitalism dreptatea si adevarul sunt intotdeauna ale celui ce are banii.

Pentru Romania teoretic avantajul ar consta in dreptul de a accesa fondul comun de ajutorare de 700 miliarde de Euro, daca are nevoie si daca respecta prevederile Pactului. Cele doua conditionalitati se cam bat cap in cap, in principiu atat timp cat o tara sta in limitele impuse de acest pact nu o sa aiba nevoie de bailout. In plus nu este nicio garantie ca in caz de nevoie fondurile pot fi accesate automat. Va fi nevoie de negocieri, se vor impune conditii suplimentare, adica fix acelasi lucru ce s-ar fi intamplat si daca Romania nu ar fi fost parte a acordului. Tot teoretic, aderarea la pact ar trebui sa creasca increderea investitorilor si sa scada gradul de risc asociat cu Romania. Insa investitorii nu iau decizii doar in baza unui document pe hartie, ce in plus nu garanteaza nimic automat si nici nu are un mecanism clar de penalizare.

Dincolo de efectele concrete ale acestui pact, foarte probabil apa de ploaie in cazul Romaniei, cred ca merita discutata problema de fond: sunt aceste politici bazate pe prudenta, austeritate si echilibre stricte cele mai potrivite pentru a grabi apropierea standardelor de viata din Romania de cele occidentale, asa numita „convergenta reala”?

Nu am vreo iluzie ca decidentii politici de astazi au astfel de dileme. Competenta economica a tripletei Basescu-Boc-Udrea este undeva la nivelul clasei a 9-a de liceu, si s-ar putea sa fiu generos. Ei au executat constiinciosi cele dictate de FMI, pe post de guvern de cumparat, care sa gandeasca in locul lor. Pe parcurs s-au entuziasmat la fiecare nou concept economic pe care il descopereau, ca niste adolescenti, incepand de la „contributivitate” si terminand cu „costul muncii in acord cu productivitatea”. Esecurile succesive le-au explicat prin vinovatia diversilor rai, incepand cu guvernul precedent si terminand cu taranii ce nu vor sa munceasca, si le-au suportat in baza sperantelor ca „mai e putin si iesim din criza”, dupa care evident intreg poporul o sa admire geniul lor de conducatori.

Tipul de politici impus de Pactul pentru Euro ar avea ca rezultat imediat o austeritate drastica si prelungita pentru populatia Romaniei. In ciuda taierilor guvernului Boc, in continuare indicatorul costul muncii/productivitate este necompetitiv in raport cu tari gen Germania, partial datorita taxarii dure, partial datorita productivitatii scazute.

Pentru convergenta exista evident doua solutii: fie taiem costurile, fie crestem productivitatea. Prima e usor de inteles, stim si am vazut ce inseamna. A doua, dupa mintea lui Basescu&Co ar insemna ca romanii sa puna pur si simplu carca la bataie, tot pe atati bani, sau chiar mai putini. De ce? Pai pentru ca bugetul si contul curent la Romaniei sa fie echilibrate. Hmm? Oare credeti ca treaba asta o sa il motiveze pe taranul din carciuma?

Sau ar putea sa il forteze, gandesc probabil basestii. Cum? Pai ii taiem ajutoarele, si taranul se va duce la munca de frica sa nu moara de foame. Ce nu realizeaza ei este ca: 1. taranul ar putea prefera sa cerseasca sau sa dea in cap, pentru ca raportul efort/beneficiu este mai bun. Asta daca nu pleaca in Spania, pur si simplu; 2. cu astfel de cresteri de productivitate pe seama muritului de foame o sa ajungem la convergenta cu Germania la sfarsitul lumii.

Politicile bazate pe austeritate au dus in mod invariabil la recesiune, nu la dezvoltare, oriunde si oricand. Scaderea motivatiei pentru munca antreneaza scaderea productivitatii, si se intra in asa-numita „curba de sacrificiu”. Nemtii stiu foarte bine asta, dar nu le pasa. Considera ca grecii trebuie acum sa sufere, dupa ce ani de zile s-au lafait.

Romania ar avea cateva grade de libertate in plus fata de greci, dar din pacate acestea sunt anulate de incompetenta crasa in materie de politici economice, o componenta foarte importanta, poate chiar decisiva a „lipsei de competivitate”. Gestionarea unor considerabile fonduri publice dupa cheful si orgoliilor unor impostori absoluti gen Elena Udrea adanceste decalajul fata de Germania mult mai mult decat tuica de dimineata a taranilor sau concediile medicale obtinute pe spaga.

In opinia mea, convergenta reala a Romaniei nu poate fi obtinuta decat prin importuri masive de capital, in sensul larg al cuvantului. Nu doar bani, dar si know-how, educatie, principii etice, mentalitati, politici publice, s.a.m.d. Pentru ca Romania sa redevina atractiva pentru capitalul vestic ar trebui scazute costurile aferente unei investitii in Romania pana la nivelul in care rentabilitatea acesteia sa fie mai mare decat alternativele comparabile. Insa cea mai mare parte a acestor „costuri” sunt biruri explicite si implicite pretinse exact de birocratia incompetenta si corupta in fruntea caruia este cocotat domnul presedinte.

Satisfactia presedintelui legata de conditiile dure ale Pactului pentru Euro este de fapt satisfactia impostorului ajuns in pozitia de a isi alina complexul de inferioritate dand cu biciul in cei aflati la indemana sa. Tipul acesta de politici, daca ar fi cu adevarat pus in practica, nu ar apropia in nici un fel Romania de Germania, ci doar ar mentine sau ar creste gradul de confort al decidentilor incapabili de a crea motivatii pentru munca (aici includ incepand de la functionarii si bancherii europeni pana la pseudomanagerii pe pile din destule companii private) pe seama cresterii nefericirii celor aflati la mana lor. Iar o astfel de societate nu avanseaza spre prosperitate, ci dimpotriva.

P.S.1: Sunt curios sa citesc reactiile publicistilor ce sustin regimul. De regula acestia se autodeclara conservatori sau cel putin liberali. O sa fie amuzant sa citesc laudele lor la adresa acestui pact ce este o manifestare clara de tipul „Big Government”.

P.S.2: N-ar fi fost mai simpla si mai eficienta o Uniune Politica si Fiscala bazata pe un set foarte restrans si simplu de reglementari? In loc de multe guverne mici cu multi functionari, plus unul, acum doua (EU si Eurozone), cu alti functionari, am fi avut un singur guvern mare, cu putini functionari! 😀

sursa foto: forum.roemenie123.nl

19 gânduri despre „Basescu si Pactul pentru Euro: iluzia biciului ca substitut pentru competenta

  1. „sunt aceste politici bazate pe prudenta, austeritate si echilibre stricte cele mai potrivite pentru a grabi apropierea standardelor de viata din Romania de cele occidentale”

    Nu este o conditie SUFICIENTA, dar este o conditie NECESARA !

    „Politicile bazate pe austeritate au dus in mod invariabil la recesiune, nu la dezvoltare, oriunde si oricand.”

    Serios ? Hai sa auzim niste exemple … si sa definim conceptele.
    Ce inseamna „austeritate” ? Ca guvernul sa nu cheltuie mai mult decat incaseaza in taxe ? Cum vine asta, drumul spre prosperitate inseamna o datorie publica (adica a fiecarui cetatean) care creste non-stop ??

    „Scaderea motivatiei pentru munca antreneaza scaderea productivitatii”

    Deci daca guvernul nu mai cheltuie BANI PE CARE NU-I ARE, scade „motivatia muncii” (nici nu pot sa inteleg logica acestei afirmatii) si vine apocalipsa ??

    „Considera ca grecii trebuie acum sa sufere, dupa ce ani de zile s-au lafait”

    Hai sa intelegem niste lucruri.
    Guvernul grec cheltuie bani pe care nu-i are, pt a cumpara suportul populatiei prin „servicii sociale”, in conditiile in care evaziunea fiscala e sport national acolo.
    Daca prin „suferinta” se intelege „a consuma cat produci” – da, grecii trebuie sa „sufere”.

    „Pentru ca Romania sa redevina atractiva pentru capitalul vestic ar trebui scazute costurile aferente unei investitii in Romania pana la nivelul in care rentabilitatea acesteia sa fie mai mare decat alternativele comparabile.”

    Deci impozitele trebuie reduse (complet de acord !), deoarece sunt la un nivel aberant (CORECT !!), dar cheltuielile guvernamentale NU, altfel ne mananca bau-bau (say what ???) !

  2. Poate economie nu ştiu, de fapt sigur nu ştiu dar, ştiu că m-am cam săturat ca guvernul să îmi reţină banii din salariu, ca şi cum mi i-ar fura din buzunar, ca să ce, să facă n părculeţe care costă mai mult decât fac.

  3. @dictaturajustitiei

    Din intamplare, si eu sunt de aceeasi opinie.
    Intrebarile mele sunt 2

    1) Care e contradictia intre ce ati zis d-voastra si ce am zis eu ? (pt ca eu unul nu vad niciuna)

    2) Care e solutia ?
    Eu deja am precizat-o pe a mea – reducerea IMPOZITELOR si CHELTUIELILOR !

  4. @Daniel:

    As prefera sa iti intorc intrebarea si sa iti cer eu un exemplu de tara ce a progresat economic in urma unui program de austeritate. Nu vreau sa te plictisesc cu lunga lista a esecurilor FMI, presupun ca o cunosti.

    Repeti de cateva ori ideea ca eu as fi scris ca „guvernul sa cheltuie banii pe care nu ii are”. E doar in imaginatia ta, eu n-am scris asa ceva. Daca nu ti-e clar, parerea mea este ca guvernul ar trebui sa taie investitiile publice si mai ales costurile enorme de functionare ale birocratiei pentru a obtine spatiu fiscal. Daca este fortat sa taie salarii trebuie sa o faca si pe asta, dar e caraghios sa isi imagineze cineva ca asta e o masura de relansare economica, sau ca exista vreun motiv de bucurie sau mandrie. E doar recunoasterea trista si dureroasa a unui esec, ce nu presupune in nici un fel un succes ulterior. Ar trebui sa-i spuna cineva asta si lui Basescu.

    Guvernul grec a cheltuit printre altele si pentru ca s-au gasit unii care sa il imprumute mult peste ceea ce putea returna. Daca o banca ii mai da inca un credit unuia ce deja are o rata de 110% din venituri nu cred ca putem absolvi de orice vina functionarul bancar. 🙂

    In rest, te superi sau nu, o sa iti editez postul, pentru ca eu scriu ca sa ma distrez, nu ca sa fiu jignit de tine sau de oricine altcineva. Poti sa comentezi, argumentezi si contrazici cat vrei, dar fara jigniri si preferabil fara atatea caps lock.

  5. Bun articol, iar titlul este foarte inspirat.

  6. @Daniel :

    Eu nu am afirmat că este vreo contradicţie între mine şi dvs. şi nici între mine şi autor. Eu doar mi-am exprimat părerea. Poate citeşte şi altcineva decât noi şi se dezmeticeşte. Să nu îşi închipuie cineva că suntem păcăliţi
    cu te miri ce statistici sau rapoarte.

    Eu am trăit şi în vremurile în care eram cu toţii cocoşaţi de atâta productivitate iar noi, de fapt, nu găseam nici măcar hârtie igienică să cumpărăm, că de rest numai vorbesc!

  7. In continuare se opereaza cu concepte neclare.
    Pt a putea avea o discutie clara, trebuie definita notiunea de „austeritate”.

    Din cate inteleg eu (atat din acest articol, cat si din tonul general al discutiilor din mass-media), „austeritate” e folosit ca sinonim pentru „buget echilibrat” (si chiar si asa, Romania e foarte departe de asta, intrucat in conditii de „austeritate”, guvernul continua sa se imprumute – datorie care, evident, va fi platita de cetateanul de rand).

    Ca atare, „iti cer eu un exemplu de tara ce a progresat economic in urma unui program de austeritate” ar insemna ceva de genul „consider ca o tara nu poate progresa economic fara ca guvernul acesteia sa cheltuie bani pe care nu-i are” (da, voi continua sa repet aceasta fraza, cata vreme consecintele datoriei publice vor continua sa fie ignorate). Eu unul n-am de gand sa demontez o asemenea idee, deoarece mi se pare un efort redundant.

    Acum poate prin „austeritate” se intelege altceva. Dar atunci poate ar fi cazul sa fie clarificat, deoarece din articol nu reiese altceva decat ce am zis mai sus.

    Si sa lamurim o treaba – nu-s mare fan al FMI-ului. In opinia mea, e pur si simplu un camatar la scara planetara. Care, ca orice camatar, exploateaza ignoranta victimelor.

    Deci care e problema ? Ca guvernul se angajeaza sa nu se mai indatoreze (vreau si eu s-o vad pe asta) ? Serios ?

    Si nu, n-ar fi fost deloc mai simpla si mai eficienta o „Uniune Politica si Fiscala”.
    Pentru ca n-am avea „un singur guvern mare, cu putini functionari”, ci un guvern mare, cu multi functionari, care ar incerca sa planifice cat mai mult din vietile indivizilor si care ar fi complet insensibil la conditiile specifice fiecarei regiuni.

  8. Joness: de ce ai simtit nevoia sa individualizezi si sa incepi cu un nume propriu? 😦 tipul asta de atitudine e foarte raspandit nu doar in administratie ci si in societate . Altfel, admir rationalitatea din postul asta.

    Daniel: ca tot esti tu la definit concepte, poate depasesti frica de „redundanta” si incepi chiar cu diferenta dintre „buget” si „lista de cheltuieli”. S-ar putea sa constati ca unul din concepte presupune si planificare de venituri (deci venituri care nu sunt, dar ma preocupa obtinerea si sursa lor). Si s-ar putea sa descoperi ca intre cele doua doua concepte apar diferente si in abordarea cheltuielilor caci unele cheltuieli pot deveni „conditionari” pentru venituri viitoare (care inca nu sunt) . Cat timp iti vei defini unidirectionar relatia dintre venituri si cheltuieli n-ai cum sa scapi de redundanta oricat de mult si de tare ai „explica”.

  9. @parvan

    Ca stii sa insulti, m-am convins.
    Ca stii sa raspunzi la problema de fond – ce e aceasta „austeritate” si ce consecinte are – mai putin.

    Multe ifose intelectuale, putina substanta.

  10. Vreo trei milioane de români au ales „convergenţa” cu Germania, Franţa şi Italia, cu Spania şi pe unde vor mai fi fiind ei acum. Îi vor urma şi alţii, după ce efectele noului Cod al Muncii îi vor atinge la lingurică. Şi când ultimul stinge lumina(nicio aluzia la tembelismul din seara asta! mai bine cumpăraţi becuri cu consum redus!), atunci România va fi dus convergenţa la bun sfârşit. Până atunci rămânem ca acum…Divergenţi, care va să zică!

  11. @Daniel: scuze daca te-am suparat, intentia mea a fost doar sa-ti semnalez o pista in cautarile pe care le manifestai. Marturisesc ca am empatizat cu „intoarcerea la concepte”, de aici poate si senzatia de intelectualism (apropo de insulte: da, trimiterea la intelectualism o percep ca insulta).
    Revenind la „problema de fond”: austeritate in conceptul „listei de cheltuieli” insemna prioritizarea cheltuielilor si limitarea lor la venituri (o foloseste si joness in sensul asta acolo unde vorbeste de taierea de costuri in antiteza cu „productivitatea”) ; austeritate in conceptul „bugetului de venituri si cheltuieli” inseamna diminuarea cheltuielilor care nu genereaza venituri (o sa protesteze C Gheorghe, pe buna dreptate, asa ca simt nevoia sa adaug: si care nu au impact social negativ; si a caror „necheltuire” nu genereaza costuri viitoare mai mari) si incurajarea cheltuielilor care maresc veniturile viitoare (inclusiv „imprumuturi” daca marirea veniturilor e semnificativ mai mare decat costul banilor).
    Privit dinspre „economia de clasa a IX-a” austeritatea pare a fi impunerea de catre Germania-Franta a interdictiei pentru emergenti de a avea liste de cumparaturi mai mari decat „isi pot permite”. In paradigma bvc e doar anuntul ca nu mai sunt dispuse sa cheltuie (prin inflatia monedei unice) pentru actiuni care nu aduc venituri. Aderarea „multumita” care a generat postul asta reduce gradele de libertate ale decidentilor locali (si asta poate nu-i rau daca plecam de la premisa ca decidentii astia fac rau/prost cand li se da ocazia), dar nu afecteaza in nici un fel „productivitatea” (spre ex nu-i problema lui Sarkozy la ce foloseste iarba plantata in romania, inspectoratele scolare judetene sau ministerul turismului roman), pentru reducerea decalajelor e nevoie de capitalizare deci de cheltuieli care sa genereze venituri viitoare. Cine cheltuie si cine administreaza veniturile e deja o problema ideologica dar fapul ca un primar vine-n sat sa le impuna concetatenilor decizia „centrului” ca fiecare sa aiba doar atatea vaci cate poate hrani e doar o fluturare de bici si atat. (finalul asta e asa pentru a scapa de eticheta de intelectualism 🙂 )
    @C Gheorghe: Codul muncii e doar o accelerare a fenomenului care tinde sa se intample oricum. Partea trista e ca si printre decidenti exista tendinta asta de „convergenta” catre vest, doar ca acolo nu-i convergenta pentru a obtine venituri in vest ci pentru a cheltui acolo veniturile obtinute (usor) aici .

  12. Alo, intelectualii, va rog sa incercati sa conceptualizati fara atacuri la persoana. Multumesc anticipat!

    Revenind on topic, joness, poate ai urmarit si ma lamuresti si pe mine, criteriile astea auto-impuse includ referiri la arierate si rolling-debt? Am bagat de seama ca pentru multi investitoti potentiali acestea sunt niste semne de intrebare importante.

  13. Cred că principala eroare de judecată în ceea ce priveşte statul porneşte de la o confuzie: el nu este o entitate orientată spre obţinerea de profit şi de maximizare a lui. Altele sunt funcţiile lui. Dacă punem semnul egal între stat şi Coca Cola, evident, ne vom dori să fim un soi de Coca Cola. Dar Coca Cola nu construieşte şcoli, spitale, şosele, nu asigură securitatea internă şi externă a ţării. Ea consumă bunuri publice, nu le produce. Şi dacă vezi un alt monstru economic, GE, care are în SUA profituri de peste cinci miliarde de dolari, dar nu numai că nu plăteşte un cent impozit, ci primeşte de la stat vreo 2,3 miliarde de dolari, nu se ştie de ce, deşi este şi ea consumatoare de bunuri publice, te întrebi despre ce vorbim, până la urmă?

  14. Trecand peste faptul ca de-alde Costica Gheorghita, ca un bun comunist ce e, e incapabil sa defineasca corect ce e „public” si e e „privat” (scolile, spitalele, drumurile, de exemplu, nu sunt publice), are si el dreptatea lui.

    Obtinerea profitului e treaba agentilor privati.
    Rolul statului e sa asigure STRICT acele servicii care nu pot fi oferite pe piata (gen – ar fi cam dificil de conceput armata, politie, justitie privata).

    Ca sa nu mai spun ca argumentatia asta de „pentru reducerea decalajelor e nevoie de capitalizare deci de cheltuieli care sa genereze venituri viitoare” imi suna a comunism (sper sa nu sune a insulta, dar pur si simplu asa e).

    Ai crede ca dupa 45 de ani, esecul planificarii centrale a economiei e clar pentru toata lumea. Se pare ca m-am inselat, cata vreme in continuare se argumenteaza ca statul e mai eficient in alocarea resurselor (care sunt finite, va amintesc) decat agentii privati.

    Si sper ca exista suficienta onestitate intelectuala pentru a se recunoaste ca asta e fondul problemei.
    Cand spui „daca statul nu se imprumuta judicios, nu progresam economic” argumentezi ca alocarea politica a resurselor e mai eficienta decat piata libera. Caz in care ar fi cazul sa ne asumam asemenea idei si sa le sustinem deschis.

  15. Orice idiot care lasă volanul liber, sperând că din compunerea forţelor care se manifestă liber asupra autoturismului va rezulta o direcţie care să nu-l ducă la cimitir e ca şi mort! Aşa e şi cu piaţa „liberă”. Ea este condusă de un volan.

    […]

    Ovidiu: Am şters restul mesajului. Mai încearcă, poate reuşeşti să exprimi aceleaşi idei fără să jigneşti pe nimeni.

  16. @Costica Gheorghita

    Faptul ca esti incapabil sa concepi notiunea de „ordine spontana” si ai o viziune mecanicista a societatii, in care individul de rand e complet incapabil sa actioneze in propriul avantaj (si prin urmare are nevoie sa fie ghidat de catre „iluminatii” de la conducere) – e doar problema ta, nu inseamna ca asa e si in realitate.

    Dar am o intrebare pt tine – hai sa zicem ca individul de rand e exact cum il consideri tu, doar un pion menit sa faca ce-i zic altii (pe motiv ca e incapabil de mai mult)
    Cu ce sunt diferiti indivizii care decid politicile guvernamentale ? Care e procesul misterios prin care un umil pion capata dreptul de a decide asupra altora ?

    Ca sa repet o intrebare pusa de Herbert Spencer – cum s-a ajuns de la dreptul divin al regilor la dreptul divin al parlamentelor ?

  17. Daniel: Nu e o insulta, e doar o asociere ( rezonabila daca prin „comunism” intelegi „solutia” din Capitalul lui Marx; caraghioasa daca prin comunism intelegi „competenta” invocata de diversii manuitori ai biciului „comunismului” din ultimul secol).
    Spusesem ca „Cine cheltuie si cine administreaza veniturile e deja o problema ideologica” si n-as fi vrut sa amestec ideologii in discutia despre competenta biciului. Constat cu tristete ca sunt oameni care nu pot gandi decat in termeni de „stat” si de centralism. Nu impartasesc deloc aceasta optiune ideologica si nu vorbesc doar de educatie, sanatate, locuire, tehnologie, descendenti etc (pe care in mod natural le consider cheltuieli individuale/private in vederea unor viitoare venituri individuale/private); ci vorbesc de retragerea „statului” din toate „serviciile” pe care indivizii sau asociatiile de indivizi le pot gestiona mai bine (mergand chiar pana la retrageri din managementul activitatilor pe care s-a dovedit ca nu le poate gestiona (ex: cercetare, constructie de autostrazi, egalitate de sanse) sau sectoare specifice care-i bruiaza obiectivele generale (inclusiv din justitie sau ordine publica).

    C Gheorghe: TCCC sau Crucea rosie … daca sunt interesate sa livreze serviciile pentru care functioneaza („racorire”, asistenta sanitara/umanitara etc) tot trebuie sa se ingrijeasca de dezvoltarea potentialului de a livra servicii si trebuie sa renunte la a aloca resurse pe motiv ca un sef de departament e mai saucy sau flutura biciul mai bine 😦 . Dap statul nu-i TCCC, nu trebuie sa caute profituri financiare ci poatefunctiona pe deficit daca prin asta obiectivele sale sunt mai bine indeplinite. Doar ca nu trebuie sa uite ca obiectivul primar este ca actionarii (cetatenii) sa fie cat mai putin dependenti de stat si sa nu le confiste resursele prin care ei insisi ar fi putut sa-si indeplineasca mai bine obiectivele pe care si le asuma statul.

  18. Un articol pe tema aceasta: http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8448389-lipseste-europactului.htm

    Vreau sa raspund mai in detaliu la cateva comentarii de pe aici, dar deocamdata n-am gasit timpul necesar. Sper sa reusesc inainte de a fi prea tarziu. 🙂

  19. adevarul este ca toate propunerile sunt surogate pentru romania si nici una nu functioneaza iar dicatatorul basescu are marele fals de a accepta tot felul de astfel stiind ca nici una nu merge si nu mai explicam dece ca se vede ,desiogur toate astea meg sigur in germania intrucat acolo si mai ales ifosta rdg sau fosta si actuala prusie merge orice

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.