La colțu' străzii

Îmi pun singur miere în ceai

5 comentarii

Azi am păşit în Uniunea Scriitorilor pentru prima oară: a debutat cu un volum de poezii un prieten „redutabil” dintr-o cetate virtuală în care ne-am cunoscut toţi cei d-aici de la colţ. A fost un eveniment altfel şi binevenit pentru o sâmbătă după-amiaza de primăvară. 

Cartea „Îmi pun singur miere în ceai” de Călin Hera a apărut la Editura Vinea şi  e o colecţie de poezii adunate din mai multe perioade ale autorului, fiind începută cumva spre sfârşitul anilor ’80. Coperta doi conţine chiar o critică literară semnată Radu G. Ţeposu şi datată 1987, revista „Amfiteatru”. La lansare, Călin a povestit despre încercările sale în poezie din acea perioadă „după care s-a întamplat decembrie 1989 şi au mai trecut 20 de ani până anul trecut, când nu ştiu, practic s-a întamplat acest volum„. Am înţeles aşadar că este un debut la 42 de ani după o pauză de două decenii, dar mai multe despre teoria celorlalţi Călini ai lui Călin Hera puteţi citi chiar pe blogul său.

Invitaţii care au vorbit au încercat un pic de critică literară interpretând textul în moduri diferite dar întâlnindu-se cu toţii in genuinul stilului poetic al autorului, care „se deosebeste de prezentul liric dominat mai degrabă de poezia de forţă, violentă”. Cu referire la poeziile din acest volum s-au rostit cuvinte precum ingenuu, minimalist, muzicalitate (de refren rock) sau delicateţe, comentariile venind pe un ton „atipic de prietenos, fiindcă de obicei, în cercurile literare controversele sunt acute şi se pot intinde chiar pe zeci de ani, însă aici nu poţi să nu fii puţin inhibat în rolul de critic literar, când vezi atâţia prieteni şi familie asistând la eveniment„.

Într-adevăr a fost o atmosferă prietenoasă, „blândă” – alt cuvânt ales pentru a descrie poezia autorului. Autor care a vorbit la sfârşit, parcă puţin intimidat de noua sa postură, de poet. „Mă simt ca atunci când eram copil şi venea cineva la noi în vizită iar părinţii mă chemau în faţa oaspeţilor şi-mi ziceau – Hai spune şi tu o poezie!„. S-au citit câteva poezii „în mintea mea sună bine, dar când le citesc cu voce tare eu însumi, mă îndoiesc, trebuie să mai exersez cu recitatul„, s-a aplaudat, s-a povestit  istoria editorială a cărţii şi a alegerii titlului pentru volum,  ba chiar s-au mărturisit şi unele din miştourile cu care a fost primit de redacţia în care lucrează autorul, „un coleg mi-a zis: eu îmi pun singur gheaţă în votcă„.

Ajuns acasă am răsfoit curios cartea, mi-au plăcut mai multe poezii printre care „L-am despăturit un pic”,  „Pădure de mesteacăn”,  „Rochia ta încă neîmbrăcată”, „Mă plimb printre ziduri vechi” sau poezia care dă titlul volumului. Apropo de asta, voi încheia cu o poezie onirică despre care am aflat cu toţii la lansare că era de asemenea preferată pentru a fi titlul cărţii:

Rolls-Royce cu pisică

să vezi numai cum dormeam în poziţia mea preferată

şi inevitabil te-am visat

erai mai frumoasă decât în realitate

te priveam aşa dintr-o parte

şi parcă-mi venea să cobor coboram

să vezi maşina parcată în curte era un Rolls-Royce

aşa că m-am grăbit să închid poarta am închis-o

şi atunci a apărut un fel de pisică

urcam repede scările până la etajul patru descuiam

încet şi intram tiptil înauntru

erai a naibii de frumoasă aveai ochii închişi

ţi se zbătea luna sub pleoape uite-aşa

te visam când deodată m-am trezit

şi am început să scriu versuri tembele

5 gânduri despre „Îmi pun singur miere în ceai

  1. Of, ce rau imi pare ca n-am ajuns. 😦 Am dormit lesinat de parca benchetuisem 3 zile inainte, m-am trezit la 3 si jumatate. Deja sunt prea multe argumente pentru a pune punct unui stil de viata ce a devenit prea urat. Ma incurajez cu gandul ca mai este doar o saptamana.

    In rest, felicitari Calin pentru carte, felicitari breb pentru articol si sper sa ne vedem la o bere sa povestim, undeva dupa Paste…

  2. Uf, o precizare: citatele din articol au fost redate la cald, din memorie, nu chiar dupa virgula. Insa pentru ca au fost preluate mai departe litera cu litera, tin doar sa subliniez ca acest text a fost inaintea „fluxurilor” de stiri si nu e un copy/paste dupa acestea ci mai degraba invers. Ori poate eu chiar am o memorie de reportofon. Oricum ma bucur macar ca textul nu a fost preluat cu o gafa initiala (si corectata rapid, multumesc!).

  3. Pingback: Buricul pământului « Călin Hera. PA-uri şi mirări

  4. Pingback: Dosar de lansare « Călin Hera. PA-uri şi mirări

  5. Pingback: Manuscrisul de la Marea Ionică « Călin Hera. PA-uri şi mirări

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.