La colțu' străzii

Demisia ministrului Andronescu e necesară

20 comentarii

Mi se pare tot mai limpede că ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, este depăşită de miza portofoliului pe care îl deţine. Din punct de vedere al competenţei, a fost depăşită de la început, probabil că a pierdut de ceva vreme legătura cu educaţia modernă. A avut o vreme capacitatea politică de a face faţă funcţiei (deh, garantat Vanghelie), dar acum nu mai face faţă nici politic. Schimbarea legii educaţiei între Guvern şi Parlament este mai mult decât o gafă, este un act impardonabil. Pentru a reface legea educaţiei în forma adoptată iniţial în Guvern este acum nevoie de intervenţia preşedintelui, care să o retrimită la Parlament înainte de promulgare. Mai mult, ministrul începe să reacţioneze iraţional şi agresiv. Singura soluţie pentru a ieşi impas este demisia sau revocarea imediată a ministrului Andronescu.

Încă de la începutul mandatului a gafat continuu. Vorbeam într-o vreme pe acest blog de lupta oarbă a doamnei Andronescu cu restul lumii, înregistrând deciziile greşite, ezitările, gafele, prostiile pe care le făcea ministrul. Spuneam atunci că ministrul pare izolat. Am aflat între timp că aşa şi este, lucrează într-un cerc restrâns de consilieri, între care cel mai influent este controversatul personaj Mihnea Costoiu, secretarul de stat implicat şi în recenta schimbare pe ascuns a legii educaţiei. Incompetenţa adminstratorilor educaţiei s-a dovedit în timpul examenelor naţionale.

Lucrurile s-au precipitat pentru Andronescu atunci când preşedintele Băsescu a forţat reforma în educaţie. Încă de la început, de încă de la primul mandat, Andronescu a fost expresia conservatorismului în educaţie. „Să nu se schimbe nimic” pare a fi planul ei, în spatele căruia se vede un „să ne păstrăm toate privilegiile noi, cei din fruntea sistemului feudal de educaţie din România”. În iunie s-a văzut în faţa unui proiect reformist, al Comisiei Miclea, susţinut de preşedinte şi premier, asta după ce ministrul blocase dezbaterea despre schimbare timp de şase luni de la publicarea raportului Miclea. Ca răspuns, Andronescu a adunat rapid alţi actori conservatori, în primul rând sindicatele, dar, dureroasă surpriză, şi pe Andrei Marga (fost ministru vizionar, actual satrap universitar, inventatorul formului „preşedintele universităţii” atunci când nu a mai avut dreptul să candideze ca rector). În doar trei săptămâni au propus o lege alternativă, o lege care ignoră cu totul Pactul pentru Educaţiei şi este scrisă în spiritul lui „să nu se schimbe nimic”. Numită pompos „Codul Educaţiei”, propunerea este o expresie a voinţei establishment-ului de a nu schimba nimic şi mai ales de a nu atinge actualele privilegii acumulate de diversele clanuri locale sau universitare. Aşa am ajuns să nu mai vorbi doar de educaţie, ci mai ales de educaţie şi politică.

În lupta politică, ministrul a obţinut un compromis, având de partea sa şi presiunea timpului. Legea Educaţiei Naţionale în varianta finală aduce unele schimbări pozitive în învăţământul preuniversitar, dar nu schimbă aproape nimic în cel universitar, ori acolo este mare problemă a educaţiei româneşti. Pe ultima sută de metri, Andronescu a pierdut o bătălie şi în lege s-a strecurat un amendament care lovea în interesele clanurilor universitare, interzicând cumulul între funcţii de conducere în universităţi şi funcţii de demnitate publică. Dar surpriză! Deşi a fost adoptat în Guvern, amendamentul nu se regăseşte în forma trimisă la Parlament! Este o incredibilă situaţie în care cineva, o persoană, schimbă o lege, pentru că se poate.

În acelaşi timp, Ministrul a pronit o ofensivă de control politic al şcolii, încercând să schimbe de la centru directorii şi inspectorii din toate judeţele. Ne aflăm în plin spectacol absurd: primul-ministru e nevoit să ceară anularea unui ordin de ministru ameninţând cu remanierea, iar preşedintele Senatului, şef politic al ministrului, să o roage (!!) să se mai gândească. Ca răspuns, Andronescu îl sfidează pe Boc, refuzând să răspundă la adrese oficiale de la SGG.

Nu ştiu ce dovezi mai trebuie că este vorba de un ministru care a clacat, care pur şi simplu a luat-o razna. Nu mai face faţă presiunii, competenţa nu şi-a dovedit-o niciodată, a ales interesul personal în faţa celui public, nu mai este responsabilă politic. Pentru doar unul dintre aceste motive se putea pune problema schimbării, pentru toate la un loc singura soluţie este demisia.

20 de gânduri despre „Demisia ministrului Andronescu e necesară

  1. isi bat joc de liceele bune prin legea asta. faptul ca liceele bune nu pot sa isi dea propriile examene de multa vreme e un dat in cap la copii buni si la liceele bune. asta e un lucru grav, poate cel mai grav dintre toate.

  2. Nu-ti face probleme, nu sunt activist digital. Chiar si asa, imi rezerv dreptul de a nu fi de acord si de a crede ca esti putin manipulat. Pentru asta, te voi indrepta atent catre articolul din hotnews despre SGG, unde se invoca „surse politice”.
    Cineva atent ar fi retinut scenariul lansat zilele trecute despre cum urma sa fie rupt guvernul: motiunea de cenzura PNL-UDMR sa fie votata „la secret” de PDL si sa se dea vina pe PSD, principalii nemultumiti de actuala situatie. Ei, pentru ca asta nu prea are cum sa functioneze – PSD a anuntat deja ca nu se va prezenta la acest vot – se incearca un altfel de politizare, prin crearea unui scandal de catre SGG, care apartine PDL. Astfel, ajunge sa fie o problema de cuvantul Androneascai impotriva cuvantului celor de la SGG, fiecare o simpla rotita de partid. De aia apar reactii a la Dan Tapalaga, unde se invoca „surse politice”.

    Ma rog, nu-i iau apararea Androneascai. E putin cam scutura apa daca ma intrebi pe mine si tot ce a facut, face acum sau va face in urmatoarele luni va fi politizat. Ca e cu Geoana, ca e anti-Basescu, etc. Vezi cazul USH.

    Totusi, vreau sa-ti atrag atentia asupra Legii Educatiei, unde Androneasca chiar a ascultat pe toata lumea cand a scris varianta finala.

    Da, sigur, acum trebuie sa apara argumentele de tip „garantat Vanghelie”, „esti un indoctrinat de partid”, etc. Chestiunea pe care nu o neg este ca stiu ce se intampla. Sunt intr-un think-tank de analiza politica. Ciudat e ca sunt aici de destul de multa vreme incat sa inteleg ce se intamplama, dar de destul de putina vreme ca sa ma mai si enerveze ce fac unii si altii pentru zeul imagine.

    Nu poti sa faci politica competent in raza de 3 luni de o campanie electorala atat de polarizata. Dar nu e nici cazul sa stai in cur si sa-i injuri pe toti ca nu fac ce trebuie. Implica-te, spune-le si altora. Sau taci si asteapta sa-ti treaca. Mie mi-e teama ca intr-acolo ma indrept…

  3. Andronescu imparte alaturi de Rodica Stanoiu, Ilie Serbanescu si Victor Chiuariu ultimele locuri intr-un clasament al celor mai slabi ministrii de dupa 89. Vad ca mai au si tupeu unii…

    Sunt foarte de acord cu tine in privinta invatamantului universitar, o adevarata cloaca generatoare de absolventi ratati.

  4. Excelent detaliat Ovidiu. Sper sa nu astepte 48 de ore Boc.

  5. @Dani: Văd că discuţia despre cine a schimbat legea e mai complicată. E limpede că nu ştim faptele, deci teoretic poate să fie şi varianta alambicată pe care o prezinţi tu. Pentru chestiunea penală, aştept cu nerăbdare o investigaţie a procurorilor.

    Pentru chestiunea politică, personal sunt adeptul explicaţiilor simple şi nu cred în conspiraţii. Era un amendament care intra în conflict cu interesele ministrului responsabil şi a dispărut peste noapte. Însăşi faptul că s-a ajuns în situaţia ca ministrul să fie într-un conflict vădit de interese e o mare problemă politică.

    Cu privire la Legea Educaţiei, nu ştiu dacă ministrul a ascultat în sensul de auzit pe toată lumea, dar cu siguranţă nu a ascultat în sensul de luat în seamă pe multă lume. Doar câteva exemple concludente:
    – nu a luat în seamă programul de guvernare, i.e. Pactul pentru Educaţie, agreat anterior de toată lumea. Asta cea mai mare prostie, o dată reuşisem şi noi un cvasi-consens pe nişte principii şi s-a găsit cineva să le calce în picioare. Fie şi numai pentru asta şi merită să fie revocată
    – nu a luat în seamă actorii din sistem, consultaţi prin cea mai largă acţiune de dezbatere, în timpul mandatului lui Adomniţei. Nici acum ministerul educaţiei nu a publicat sinteza discuţiilor şi cum se raportează conţinutul legii la aceasta
    – nu a luat în seamă raportul Miclea, sprijinit politic de Guvern, sprijinit de experţi

    @son of alerik: Cred că lista catastrofelor e muuult mai lungă. Doar la Educaţie putem să ne gândim la Hărdău sau Athanasiu.

  6. Am inteles, Boc e nevinovat, e o simpla victima a mogulei din umbra. Trebuie compatimit, la fel ca bocul mai mare de la Cotroceni.

  7. Boc e vinovat de a fi un prim-ministru slab. Da’ nu cred că va pierde sprijinul politic doar pentru asta 😀

  8. Vad ca supararea lui Boc nu e totusi pe chestiunea principala a articolului tau, ci pe numirea directa a directorilor de catre ministru. Chestiunea cu incompatibilitatea pare oarecum ignorata desi mi se pare aproape la fel de grava.

  9. Intregul proces al elaborarii si adoptarii acestui pachet de legi a fost de un penibil absolut. Povestea cu schimbatul legilor este doar un episod, putin relevant in sine dupa parerea mea. Ia sa ne imaginam ca lucrurile ar fi decurs normal, legile fiind trimise la Parlament cu ceva timp inainte de asumarea propriu-zisa. Ar mai fi fost posibil asa ceva?
    Apoi, in conditiile in care prim-ministrul forteaza promovarea unei legi cu care ministrul de resort nu este de acord, si nici jumatate din coalitie, folosind dincolo de orice fairplay politic prevederile referitoare la asumarea raspunderii si conjunctura politica, de ce ne surprinde ca ceilalti reactioneaza la fel? Unii isi folosesc pozitia pentru a le baga pe gat celorlalti diverse chestii, ceilalti incearca sa ii pacaleasca de cate ori au ocazia.

    Ce sa mai spunem ca legile erau modificate in noapte dinaintea asumarii, ca practic parlamentarii coalitiei au decis sa sprijine niste legi pe care nu le-au vazut decat cu 15 minute inainte de inceperea sedintei, ca s-a sarit la numerotarea articolelor, ca legea educatiei face referinta la prevederi ce urmeaza a fi abrogate de legea salarizarii unice, etc, etc?? Stai sa vezi cate tampenii se vor mai descoperi in zilele si saptamanile urmatoare.

    S-a tot spus ca asumarea este necesara ptr a se promova revolutionarul pachet Miclea care altfel ar fi fost „distrus” de Parlament, dar legea ajunsa acolo e a madamei Andronescu si nu revolutioneaza nimic. Care mai este atunci motivatia refuzului dezbaterii parlamentare??

    In fine, as pune pariu ca legile acestea nu se vor aplica niciodata. As fi chiar mirat ca in haosul si precipitarea in care au fost intocmite sa nu fi scapat prevederi neconstitutionale. Cam asta e „Republica Basesciana”: idei marete ce sfarsesc in penibil datorita obsesiei pentru castig electoral si pentru agresarea cu orice pret a tuturor celorlalte grupari politice. Pe cat de bine suna enuntul lor pe atat de catastrofala este actiunea politica in sine. Chiar nu stiu de cate dovezi mai este nevoie ca sa ne lamurim de acest lucru.

  10. Faptul ca Pactul pentru Educatie a fost agreat de toata lumea nu inseamna prea multe atunci cand cei care s-au pus de acord sunt aceeasi care votasera in unanimitate populismul ala cu 50% in plus la salariile profesorilor. Btw, si „pactul” asta tot in aceeasi categorie intra.

  11. Joness sursele alea sunt tot atat de obiective ca si Mircea Geoana.

  12. Oi fi scris tu la misto Nicule, dar pe undeva ai dreptate. Basescu e omul cu cea mai multa inteligenta emotionala dintre toti. El stie parca, mult mai bine decat toti ceilalti, ce sa spuna si cand trebuie sa spuna, ce prinde si ce nu prinde. In general sunt lucruri banale, care ne sar in ochi tuturor ca lucruri potrivite si cu impact. Culmea insa – si aici cred ca vorbim si de inteligenta emotionala si de creier – ele fie nu le sunt vizibile si celorlalti, fie le sunt vizibile dar, din pacate pentru acestia din urma, nu le pot articula.

    E o drama a tarii intregi faptul ca Besescu e cel mai bun om politic al romanilor in aceasta perioada.

  13. @TOG: de acord, nici nu pretind altceva. Totusi, fata aceea de la Realitatea a scris despre scoaterea incompatibilitatilor din Legea Educatiei inca de pe 15.09.

    @niku: imi pare rau, nu stiu decat romana si engleza, incearca si tu sa scrii intr-una din aceste limbi, daca le cunosti. Am incercat sa citesc dar m-am pierdut dupa primele doua randuri, fara gluma.

  14. @joness: Sunt mai multe zvonuri pe piaţă, dar cred că nu e cazul să începe să căutăm răspunsuri la alde Bădin, zău aşa. „Tipa de la Realitatea” este de fapt fostă jurnalistă la Cotidianul (de unde a plecat când a venit Nistorescu) al cărei blog se cheama „realitateamea”. Am mai mare încredere în ea, dar şi ea depinde de „surse”.

    Ce ştim sigur, cu dovezi, este că apare o diferenţă între textul aprobat în şedinţă de guvern şi cel ajuns la Parlament; că de redactare s-au ocupat trei oameni, dar ultimul care a lucrat la text este secretarul de stat de la educaţie, mâna dreaptă a ministrului; că amendamentul în cauză afecta direct ministrul, aflat în conflict de interese.

    Nu putem să tragem concluzia că premeditat ministrul a schimbat ceva. Explicaţia cea mai simplă (ce obicei cea mai corectă) este că după 16 ore de muncă, la 12 noaptea, cineva a greşit. Pentru asta cineva trebuie să plătească. Nu cred că Guvernul în sine trebuie să cadă pentru asta, dar ministrul educaţiei are o responsabilitate politică majoră, pentru că era cea ce trebuia să se asigure că totul merge bine cu această lege. Poate că e doar ghinionistă, dar faptul că e în conflict de interese tocmai pe acest amendament nu o ajută, mai ales că e în conflict de interese din lăcomie de putere, ea e cea care nu a renunţat la funcţia de rector.

    @niku_elektriku: dacă ţi se pare că ţi-au dispărut unele comentarii, aşa este. Eu ţin la limba română, nu suport să o văd stâlcită în halul ăsta. Te rog să scrii corect româneşte pe acest blog, altfel mă văd nevoit să îţi şterg comentariile.

  15. „isi bat joc de liceele bune prin legea asta. faptul ca liceele bune nu pot sa isi dea propriile examene de multa vreme e un dat in cap la copii buni si la liceele bune. asta e un lucru grav, poate cel mai grav dintre toate.”
    Bună evaluare !

  16. Mai stie cineva ca s-a mai intamplat cu legea si cu doamna ministru? Nimic, nu-i asa? In ziare nicio vorba. Acest compromis cu PSD-ul, numit guvern, devine pe zi ce trece mai dezgustator.

  17. Aşteptăm să fie publicată Legea în MO pentru a vedea ce scrie acolo. Va fi ceva diferit fie de versiunea Parlamentului, fie de cea a Guvernului. În ambele situaţii se restrânge cercul responsabililor.

    Despre Andronescu citesc în ziarele de azi că a renunţat la decizia iniţială şi că a ajuns la gura lui Dragnea şi Vanghelie. Trist, pentru noi toţi, ca aceste două specimene să se comporte aşa cu rectorul Politehnicii. Alegerea elitelor funcţionează prost şi în politică şi în universitate.

  18. Corect, elitele, sau cel putin, cei care ies in fata, nu sunt ceea ce ar trebui sa fie. Dar oare elitele sunt alese, sau ies singure la suprafata?

    Iar de o elita (care s-a lasat) garantata Vanghelie, lasati-ma nu sa am indoieli, dar sa rad tare si amar.

  19. Pingback: apropitar sunt , alegător sunt, rămăsesem mă-nţeledzi fără coledzi … București: Colegiile CD-13 și S-6 | La colţu' străzii

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.