La colțu' străzii

Am ajuns să prefer OTV Realităţii TV, pentru onestitate

6 comentarii

OTV nu inventează nimic, doar aduce în prim plan oameni altfel. Dan Diaconescu nici măcar nu a inventat ceva, ci a copiat lucruri ce se fac şi în alte ţări. Oriunde în lume sunt oameni „ciudaţi”, comportamente marginale, devianţi, exhibiţionişti, nebuni de-a dreptul. „Circul” e vechi de când lumea şi la circ sunt prezentaţi ciudaţii, iar spectatorii nu lipsesc. Acum s-a mutat circul la televizor. Adaptat la timpurile moderne, Diaconescu e dispus să vândă timp de antenă pentru ca un anume tip de nebuni să-şi expună liber convingerile, dar şi aici convenţia e clară, ştim că nebunul e nebun.

În schimb, la Realitatea se inventează nebunia şi ne este prezentată ca realitate. Spre exemplu, m-am uitat cam un sfert de oră la emisiunea despre cutremur. Pe ecran sunt scrise avertismente sumbre:”Un act guvernamental ia în calcul un cutremur în 2009″, „Un cutremur mare la fiecare 32 de ani”. Nu sunt alte detalii, minciuna prin omisiune e transformată în adevăr. E citat Oprescu, un fel de lunatic periculos, care nu a făcut absolut nimic de când e primar, dar povesteşte fără să clipească desprece măsuri va lua el împotriva (!) unui eventual cutremur. Un alt invitat, nu ştiu cine e, spune că el merge pe stradă şi se uită la stâlpii noilor construcţii şi îşi dă seama că nu sunt rezistenţi, cum erau pe vremuri. Moderatoarea, o doamnă isterică, preia astfel de lucruri şi le transformă instantaneu în axiome. Totul e haos, catastrofă iminentă, se vorbeşte de jumătate de milion de victime doar în Bucureşti. Nu lipseşte un bufon de serviciu (azi e Monica Ţaţoiu, mâine ar putea fi Prigoană,  Ghişe, Guşă, Ciuvică, Ciorbea etc., mai ales că moderatoarea ni-i promite după pauză pe Roncea, Stoenescu şi Roman, altă adunatură de potenţiali otevişti). Totul e asezonat cu imagini filmate după cutremurul din 1977, aşa încât mai că-ţi vine să crezi că mâine-poimâine vom avea de îngropat cele cinci sute de mii de cadavre.

Nu e prima dată când Realitatea TV procedează aşa, ba de ceva vreme încoace asta e regula. Traficul, poluarea, criza economică, infracţionalitatea, relaţiile cu Italia, până şi un banal accident de circulaţie, orice e un pretext acceptabil pentru a inventa o nouă apocalipsă ce stă să ne lovească. Invitaţii sunt tot mai des nebunii ce şi-ar găsi mai degrabă locul la circul de dincolo, doar că aici sunt prezentaţi ca experţi atoateştiutori. Calitatea discuţiilor s-a degradat îngrozitor, se spun enormităţi cu aer de lucru serios, moderatorii adoptă toţi stilul ţaţei isterice. Despre acest circ ni se spune că este „viaţa reală”.

Am ajuns să prefer circul otevist. Măcar e onest!

P.S. N-am urmărit fenomenul, dar am impresiacă schimbarea a început când Realitatea a fuzionat cu Caţavencu şi a venit la conducere o nouă echipă editorială. Aveţi idee cine-s geniile?

Reclame

6 gânduri despre „Am ajuns să prefer OTV Realităţii TV, pentru onestitate

  1. Eu nu ma pricep la domeniu, dar mi-am adus aminte de niste previziuni ale unuia care se pricepe:

    http://comanescu.hotnews.ro/20082009-in-media-recapitulare-si-previziuni.html

  2. Ma indoiesc ca se mai face si in alte parti ceva similar cu OTV. Pentru ca nu (doar) de oameni nebuni si exhibitionisti e vorba, ci de incalcarea cu nerusinare a oricarei reguli (altfel, da, rezultatul e uneori amuzant de privit). Detest in general replicile de genul „numai la noi…”, dar ma intreb daca o mai fi vreo tara in lume in care cuvantul „deontolog(ie)” sa fi ajuns o injuratura.

    Referitor la intrebarea ta: nu sunt sigur, dar mi se pare ca s-a intamplat mai tarziu. Teoria mea este ca asa-zisa concurenta a avut efectul asta bizar asupra conducerii postului. Adica de cand A3 a inceput sa faca valuri cu emisiunea aia caricaturala de seara, plus altele asemenea, astia s-au gandit sa… nu piarda trenul ratingului. De atunci am observat miscari ciudate si atipice pentru Realitatea (aducerea lui Oprisan ala, de exemplu, pentru a-l concura pe Mircea Badea… cu o emisiune asemanatoare; aducerea lui Pruteanu si Paunescu pe post de analisti cvasi-permanenti). Nu zic ca inainte erau extraordinari – chestia cu cnn-ul romanesc era doar o fudulie stupida – dar chiar era un post salubru. De atunci, in privinta lor am o continua senzatie de autosabotaj (pana si modificarile alea grafice au fost absolut ingrozitoare; e de neinteles cum cineva poate decide ca grafica televiziunii lui sa arate intr-un asemenea hal).

  3. Eu am văzut emisiuni similare în Italia şi Franţa. Formatul era acelaşi: nişte oameni stăteau la o masă, cu echipament rudimentar, şi vorbeau ore în şir. Conţinutul era la acelaşi nivel cu OTV. În ambele cazuri, erau nişte televiziuni regionale (ceva de genul TV Firenze şi TV Monaco). Am întrebat ulterior ce e cu ele. Răspunul a venit stânjenit, cam cum aş răspunde eu unui străin ce m-ar întreba de OTV, că e ceva marginal, un post unde vin tot felul de nebuni şi vorbesc. Când am insistat, am aflat că sunt preluate pe cablu şi au o audienţă constantă, mai ales seara la ore târzii. Se pare că în epoca modernă publicul de circ e noctambul.

  4. Similare pana la un punct, presupun. Adica de partea anecdotica nu ma indoiesc, dar nu cred ca instiga populatia impotriva institutiilor statului, nu hartuiesc diversi oameni care devin „suspecti” in asa-zisele lor anchete samd si apoi nu li se intampla nimic.

  5. Chiar nu ştiu să spun, sper că îţi dai seama că nu am fost un consumator fidel :))

  6. La finalul cartii „State of Fear”, autorul (Michael Crichton) vorbeste despre „necesitatea” ca omul sa fie permanent speriat de ceva.
    Pana la finalul Razboiului Rece, era asta – teama de rusi. Imediat dupa, incidenta cuvintelor ca „dezastru”, „catastrofa”, „tragedie” in media a crescut cvasi-exponential. Acum totul e prezentat in culorile cele mai sumbre, se fac predictii care mai de care mai pesimiste, orice iarna provoaca „calamitati”, orice primavara este aducatoare de epidemii virale devastatoare. Nu mai vorbim de ingrozitoarea „global warming”, care ne duce spre un inevitabil sfarsit al civilizatiei.

    Omul trebuie mentinut intr-o permanenta „stare de teama”. Crichton zicea ca e in interesul guvernelor, tu zici ca-i in interesul mass-media. Probabil ca e defapt un interes comun. Oricum nu prea conteaza, cert este ca majoritatea „punem botul” (scuzata fie-mi exprimarea) si suntem pe zi ce trece tot mai panicati.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s