La colțu' străzii

Sondaje şi alegeri

5 comentarii

Au început să apară sondajele de opinie. Mai întâi CCSB, apoi INSOMAR au publicat rezultatele unor cercetări recente, cu date culese în ianuarie. Din nou, PDL este cotat ca cel mai mare partid, din punct de vedere al numărului de simpatizanţi, iar Băsescu domină scena posibililor candidaţi la prezidenţiale. Din nou, răspândacii (vezi Andronic sau Şuţu, ca să dau doar două exemple, nu sunt singurii) spun că ştiu ei sigur că sunt falsificate sondajele, în beneficiul „dictatorului” (deşi am văzut şi opinii în sens invers, cum că ar fi contra lui Băsescu). A naibii conspiraţiei, cum se face că şi firma lui Voiculescu (CCSB) şi cea a lui Vântu (INSOMAR) îl dau câştigător pe Băsescu! Răspunsul e mult mai simplu: datele sunt corecte, reflectă realitatea, dar sondajele nu prezic rezultatul electoral, ci doar descriu un anume moment. Sondajele ne spun cam care sunt limitele bazinelor electorale ale partidelor la acest moment. Dacă fiecare partid va reuşi să-şi aducă simpatizanţii la vot, asta e altă poveste.

Ne putem pune întrebarea la ce folosesc sondajele pre-electorale şi câtă încredere putem avea în ele, de vreme ce rezultatele alegerilor sunt atât de diferite. De cele mi multe ori prejudecata „sondajele mint” provine dintr-o proastă înţelegere a limitelor inerente statisticii sociale. Analizând rezultatele sondajului vorbim în primul rând de simpatizanţii unui partid sau candidat, de cei care în principiu ar alege formaţiunea politică respectivă, ceea ce nu garantează însă că se vor şi deplasa la secţia de vot în ziua alegerilor sau că nu se vor răzgândi în ultima zi. Mai mult, din experienţa de până acum, am învăţat empiric că o bună parte a simpatizanţilor chiar nu votează, în timp ce alţii îşi pot schimba opţiunile, iar unii dintre cei nehotărâţi la momentul sondajului se vor prezenta la vot. Este vorba cu alte cuvinte de potenţial electoral şi nu de o predicţie. Cu siguranţă este important pentru fiecare partid să atragă noi simpatizanţi din rândul celor nehotărâţi sau din suporterii altor organizaţii politice, dar abilitatea partidelor de a-şi mobiliza simpatizanţii, de a-i face să vină la vot face de cele mai multe ori diferenţa.

Principala diferenţă între majoritatea sondajelor, indiferent când sunt realizate, şi alegeri apare la prezenţa la vot. În funcţie de metodologia utilizată şi de contextul socio-politic, intenţiile de participare la vot măsurate în sondaje variază între 50% şi 75% dacă ne referim strict la opinii clar exprimate, şi cu 5-10% mai mult dacă luăm în considerare şi răspunsurile celor nehotărâţi (adică cei care vor să voteze, dar încă nu ştiu cu cine; aceste opinii se măsoară separat de refuzul de a vota). La alegeri prezenţa reală rareori depăşeşte 50%.

Nu trebuie să surprindă aceste diferenţe. În cazul unui sondaj, un operator vine acasă la respondent şi îl întreabă cu cine ar vota daca ar fi alegeri. La alegeri votul efectiv presupune alocarea unui timp pentru deplasarea la secţia de vot şi implică o alegere fermă în situaţie reală. Persoanele mai puţin interesate de politică – şi aceştia formează marea majoritate a populaţiei – au nevoie de o motivaţie pentru a investi timp în aceste acţiuni. Dar investiţia de timp este mult redusă atunci când se răspunde operatorului, dimpotrivă, privind uşor cinic lucrurile, un răspuns exact şi rapid poate însemna că respondentul scapă mai repede de insistentul cercetător şi întrebările lui neinteresante. Notorietatea candidaţilor şi a partidelor, preferinţe vagi pentru o persoană sau o doctrină, impresii ale unor evenimente recente, toate acestea pot interveni pentru a forma un răspuns la întrebările de sondaj.

Am plecat de la o observaţie importantă, că sondajele de opinie pre-electorale nu au ca principală funcţie predicţia electorală. Rareori se va întâmpla ca rezultatele unui sondaj de opinie realizat cu o lună sau cu câteva luni înainte de alegeri să coincidă cu cele ale scrutinului. Acesta nu este un criteriu cu care trebuie analizate sondajele, prejudecata „sondajele mint” este determinată mai degrabă de aşteptări inadecvate de la acest tip de instrument de cercetare.
În schimb, sondajele de tip electoral sunt foarte utile pentru a analiza profilurile simpatizanţilor partidelor şi pentru a determina potenţialul actorilor politici în diverse momente de timp. Datele sunt utile cetăţenilor pentru un vot informat şi partidelor pentru decizii de strategie.
Analiza sondajelor pre-electorale şi a rezultatelor alegerilor arată că principalele diferenţe şi principalele probleme ale partidelor apar din lipsa capacităţii de a îşi mobiliza propriul electorat. Partide precum PRM şi PNG au ratat atingerea pragului electoral pentru că nu au reuşit să îşi convingă simpatizanţii să meargă la urne. La rândul său PDL a obţinut un scor mult inferior potenţialului său din acelaşi motiv. Comunitatea maghiară a avut de câştigat pentru că membrii săi s-au mobilizat mai bine.
P.S1. Cea mai mare parte a textului, mai puţin primul paragraf, am mai scris-o o dată, altundeva, în 2007. Am reluat-o pentru că mi se pare actuală

P.S2. Interesantă strădania CCSB de a face o predicţie ghicind care dintre respondenţi chiar se duc la vot. Am totuşi unele dubii cu privire la metodă, poate voi reveni la asta.

Reclame

5 gânduri despre „Sondaje şi alegeri

  1. Actualitatea acestor sondaje rezida doar prin asa-zisele „predictzii” mai mult sau mai putzin reale. Bineintzeles, fara a deveni anacronic,haotic sau altcumva vreau sa va multzumesc pentru un anumit aspect- acela de a „ridica” inca un val de „atat dezinformare” ce mai peste tot ne este livrat, mai ceva ca aerul ce daca nu l-am respira, am risca sa …ajungem in alte dimensiuni.
    Super-analiza si documentat articol. M-au impresionat si punctarea autentucilor profituri si mai ales…ierarhizarea extrem de pertinenta a celor ce au votat sau…nu au apucat sa voteze…
    Sicere aprecieri!
    P.S DACA AVETZI PLACERE, CHEF SI TIMP, VA ROG FRUMOS, CHIAR VA INVIT SA ARUNCATZI UN OCHI SI PE CEEA CE MAI POSTEZ EU.
    ADRESELE SUNT
    http://danielix.wordpress.com
    http://zadkielix.wordpress.com
    Cu multzumiri,
    Daniel Mihai

  2. 🙂 Un text pertinent si avizat, de la o persoana pertinenta si avizata. Txs, mate 🙂

    • Totuşi, nu prea sunt convins de felul în care estimezi participarea. Asta nu înseamnă că nu apreciez efortul de a încerca să faci cumva. Mulţumesc pentre aprecieri!

  3. Spuneti in textul dvs: „Rareori se va întâmpla ca rezultatele unui sondaj de opinie realizat cu o lună sau cu câteva luni înainte de alegeri să coincidă cu cele ale scrutinului”. Gresiti. Uitati-va la sondajele BCS din campania electorala si veti vedea ca rezultatele au fost foarte aproape de realitatea urnelor. Si in 2008 si in 2007, 2005, 2004, 2000 si la sondajele facute inainte in cadrul CIS in anii 1991-1998. Lipsa unui suport media pentru larga lor mediatizare ii determina chiar si pe specialisti sa faca generalizari pripite, cel mai adesea scuzand sau infierand institutele „mari”, cu protectie politica si sustinute de trusturile de presa. Va reamintesc faptul ca BCS a dat in campania electorala rezultatele cele mai bune, iar alegerile sunt, in lumea civilizata, principalul instrument de validare a institutelor de sondare a opiniei publice. In SUA, de pilda, chiar si institutele de marketing fac mereu sondaje preelectorale pentru a-si valida prestigiul. Prin scuzele dumneavoastra justificati erori grave si treceti sub tacere succese vizibile, pentru a mentine aceiasi atitudine confuza vis a vis de sondatori. Anulati astfel conspiratii reale, care au existat la mai toate alegerile. Si in aceasta toamna, ca si in alegerile din anii 2000 si 2004, am avut probe ale falsificarii sondajelor de catre unii din acesti „mari” sondatori. Prin atitudinea dvs. scuzati fara sa cunoasteti si emiteti supozitii stiintifice fara sa aveti minime informatii despre bucataria interna a unui institut si despre jocurile politice pe care unii sondatori le fac. Pretiozitatea lingvistica va poate scuza ignoranta in fata unor nesociologi, dar in fata sondatorilor e vizibil ca vorbiti din carti si nu din experienta.

  4. Mă scuzaţi, dar nu intenţionez să intru într-o polemica pe tema existenţei unor Conspiraţii, fie ea şi una împotriva BCS. Am învăţat că nu e bine să îi contrazici pe oamenii care cred în conspiraţii, e timp irosit.

    Dacă vă ajută cu ceva, interpretaţi aşa: când am zis „rareori se întâmplă…” nu am zis niciodată, iar BCS este glorioasa excepţie care prezice rezultatele alegerilor prin sondaje.

    Strict pentru eventualii cititori, cu totul întâmplător am o experienţă destul de bună în a colabora cu firme de sondare, în calitate de client foarte pretenţios care îşi face propria metodologie şi angajează control extern al culegerii datelor. Nu am colaborat niciodată cu BCS, mă tem că nu a întrunit niciodată standardele minime ale unui client pretenţios.

Spune-ţi părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s