Niște tovarăși au falimentat România în 1981. Un dezastru financiar total, nemaiîntâlnit în România de la Marea Criză din 1933: toate conturile țării blocate de creditori externi, plăți făcute direct cu valiza pentru orice, fie combustibilul TAROM sau cheltuielile ambasadelor. Pentru restul populației au urmat anii ’80 și probabil cea mai criminală politică de austeritate din Europa optzecistă.
Ministrul de finanțe din acel guvern comunist care a negociat cu FMI se mândrește cu împrumutul de 1,5 miliarde de dolari contractat atunci cu o dobândă de 3,5% anual. Nostalgic și blocat într-un univers paralel între întâlnirile cu FMI de la Washington, Helsinki, Londra sau Seul, omul se laudă că e meritul său că românii n-au protestat în stradă, de parcă eventualii protestatari din dictatura comunistă a anilor ’80 sunt comparabili cu protestatarii anti-FMI dintr-o democrație occidentală.
Politica FMI este dură, aplicând cu stricteţe regulile economiei de piaţă, anularea subvenţiilor de orice fel, liberalizarea preţurilor, devalorizarea monedei naţionale, economii bugetare la cheltuielile administrative şi social-culturale şi alte asemenea. În peste 98% dintre ţările care au aplicat întocmai propunerile FMI au avut loc manifestări de stradă.
În România anilor ’80, datorită negocierilor purtate de noi, a condiţiilor de îndeplinit eşalonate în timp, aceste manifestaţii nu au avut loc. (Sursa)
Apropo, anul 1989 intră la “România anilor ’80″? Aia, lipsită de proteste și lipsită de alimente, medicamente, curent electric, căldură, apă potabilă, combustibil și lipsită în general de libertate.
În fine, revista britanică “Euromoney” l-a desemnat pe Petre Gigea drept “cel mai bun negociator al anului 1984″. În 2011, altă revistă britanică, “The Banker” l-a numit cel mai bun ministru de finanțe din Europa pe executantul Gheorghe Ialomițianu. Cred că în ambele cazuri e mai degrabă vorba de subtilitățile umorului englezesc.
Înapoi în prezent
Nu știu dacă vom experimenta din nou încă o decadă optzecistă, însă revenind în 2012, aflu că România tocmai ce a împrumutat 1,5 miliarde de dolari cu o dobândă de 6,875% aproape dublă decât acum 30 de ani. Nu intru în detalii precum devalorizare, inflație, curs, fluctuații de dobânzi, Wallstreet vs FMI. Pentru astfel de nuanțe tehnice vă recomand postarea lui Lucian Isar care confirmă faptul că plătim ca papagalii taxa de disperare sau taxa de șmecheri către Wallstreet. Tot acolo veți descoperi cum România a pierdut 72,5 milioane de dolari în numai trei săptămâni.
Pentru a delimita monetar metaforele din titlul opiniei trebuie privita evolutia CDS-ului Romaniei la 10 ani in aceasta perioada. CDS-ul Romaniei a scazut la 387 de puncte de la 412 puncte, ceea ce inseamna ca din cele 72,5 milioane dolari pierdute, se poate considera ca circa 27 milioane dolari reprezinta taxa pe disperare iar restul de circa 45,5 milioane dolari corespunde taxei de smecher percepute de Wall Street si platita de statul Roman. Privite cumulat, cele 72,5 milioane dolari sunt o expresie a “profesionalismului” in gestionarea datoriei statului. (Sursa)
Se vorbește despre tăieri de salarii, tăieri de subvenții, reducerea costurilor administrative sau identificat finanțări pentru investiții care se tot amână. Dar ce înseamnă 72,5 milioane de dolari evaporați instant din bugetul României? Când vor bate procurorii la ușa decidenților care se împrumută amatorește în numele nostru al tuturor? Nu cumva genul ăsta de neglijență se încadrează la subminarea economiei naționale?
Aceeași nomenclatură care ne-a falimentat în urmă cu 30 de ani conduce într-un fel sau altul România. Acum reșapată într-un guvern smells like teen spirit, chipurile. Prin anii ’80 era o vorbă: “copiii șefilor noștri, șefii copiilor noștri”.
Update: neapărat a se citi și argumentele contra opiniei exprimate de Lucian Isar în articolul citat. Mai jos, la comentarii.
“Succesul” este pe deplin asumat de catre actualul Ministru de Finante, Secretar de Stat pe vremea aia. Probabil ca d-asta a si fost promovat. Si astia sunt doar banii pierduti acum. Dar cati se mai pierd in urmatorii 10 ani? Ca doar nu presupunem ca sub conducerea luminata a generalilor (Ungureanu-Oprea-Ontanu, denumita conspirativ Miscarea Populara) situatia economica se va inrautati, nu ? Si atunci, timp de 10 ani Romania va plati pentru un randament demn de o tara aflata prea aproape de faliment, cam 103 milioane de dolari anual.
Faptul ca a scazut cotatia CDS nu inseamna ca investitorii au castigat in ultimele trei saptamani diferenta de cotatii si nici ca Romania a pierdut intre timp. Sunt lucruri diferite. Chiar diferite rau.
Pe de alta parte, in capitalism, cam toate preturile variaza. La nivel de tara, admitand ca sunt 50% dintre preturi (sau cotatii sau orice altceva) care scad si 50% care cresc, oricand se pot da titluri alarmiste ca: daca s-ar fi vandut euro azi ca e 4,36 si nu la 4,20 acum cateva luni s-ar fi castigat tz la suta. Daca nu s-ar fi platit o factura la 4,36 ci la 4,20 s-ar fi castigat tz milioane. Daca s-ar fi cumparat euro la 4,20 si vandut la 4,36 s-ar fi multiplicat de nu stiu cate ori investitia. Si in loc de euro putem continua cu euribor, cotatia benzinei, pretul petrom, creantele bancorex, samd.
Un pic mai multa ratiune n-ar strica, chiar si in presa. Daca intre timp ar fi crescut CDS s-ar fi spus ca Romania e condusa dezastruos fiindca ne creste riscul de tara, samd. Acum nu ca nu am fi fraieri ca natie, dar uneori scriu unii mai fraieri decat media de inteligenta si mai au si pretentii de specialisti.
Nici eu nu prea înțeleg argumentul ăsta cu pierderea banilor pentru că s-a mișcat CDS-ul, mi se pare speculativ și prea tabloid.
România a avut nevoie de niște bani la data respectivă, a fost dispusă să vândă obligațiuni, le-a vândut. Dacă le vindea cu câteva săptămâni mai târziu, era un pic mai bine. S-ar putea ca peste trei săptămâni să fie un pic mai rău. La cât de volatile sunt piețele, e al naibii de greu să alegi momentul optim. Lucrurile astea se întâmplă.
Ce ar putea fi pus în discuție este oportunitatea de a te împrumuta și care sunt alternativele. Iar legat de asta, problema de transparență. De ce s-a împrumutat România? Pentru a plăti facturile curente sau pentru altceva? Cel mai probabil e prima, și atunci care erau alternativele la împrumut, de unde ar fi trebuit tăiați bani?
Articolul citat mi se pare neserios, mai ales pentru cineva care se pretinde mare specialist în economie. Tipul de articol tabloid scris să te bage Antenele și Realitatea în seamă.
Mda, din pacate nostalgicii care mint pe toata lumea ca “erea mai bine pe vremea lui ceashca” nu stiu sau prefera sa nu stie de relatiile de dragoste dintre conducerea comunista si FMI-ul capitalist.
Nu pot raspunde la acest comentariu fiindca am preluat concluziile lui Lucian Isar de aici și de aici. Mi s-au parut credibile fiind bine argumentate. Insa recunosc, nu sunt specialist, de aceea am si trimis catre tehnicalitatile articolului respectiv.
Insa si ca simplu chibit mi se pare dubios sa te imprumuti 1,5 miliarde $ la 7% cand ai si “centura de siguranta a FMI”. De ce?
Simultan cu comentariul meu, Ovidiu a fost mai elocvent in a pune problema.
Ca sa-i raspund, ce m-a facut sa citez articolul respectiv este si postarea de acum 3 saptamani a respectivului autor.
http://lucianisar.com/general/dobanda-ridicata-la-imprumutul-romaniei-de-1-5-miliarde-usd-este-expresie-taxei-pe-disperare-taxei-de-smecher/
Update cu citat:
In concluzie, emisiunea Romaniei de 1.5 miliarde de dolari este un lucru bun pentru diversificarea investitorilor si lungimea maturitatii datoriei dar a generat o asemenea cerere nu datorita evolutiei fabuloase a economiei ci datorita costului ridicat platit de statul Roman pentru a se imprumuta.
Masurat prin diferite metode acest cost suplimentar poate varia intre 9 si 35 milioane de dolari pe an , echivalentul a 63 si 245 milioane de dolari in valoare prezenta.
Aceste sume sunt foarte mari. Pot fi privite ca si masura a unei “Taxe pe Disperare” a autoritatilor romane, care au gestionat defectuos datoria si buferul de lichiditate clamat inclusiv in decembrie 2011, or ca si “Taxa de Smecher” perceputa de Wall Street si acceptata de autoritatile romane din nepasare ori pentru a clama Succesul demersului de plasament si a masurilor economice de austeritate.
Asta cu evoluția previzibilă e chiar trasă rău de păr. Hai să văd eu economistul ăla care e în stare să prevadă cum se mișcă piețele în haosul generalizat din ziua de azi.
Dacă zilele trecute Germania zicea că să se ducă dracu’ grecii cu pretențiile lor? Știi cum pica CDS-ul tuturor statelor din UE, cu România cu tot? Dacă săptămâna viitoare guvernul italian descoperă ”adevărata dimensiune” a problemei? Și tot așa, variabilele sunt prea multe și imposibil de controlat.
Dacă domnul acela Isar era mare specialist în a prezice mișcările piețelor, acum era un investitor bogat, nu un blogăr oarecare.
Pentru conformitate, am inserat un Update care recomanda si argumentele contra articolului citat. Poate apare chiar autorul aici ca sa-si dezvaluie substratul metaforelor sale financiare.
Rămâne chestiunea de oportunitate a acestui nou împrumut.
Daca pica pietele 1,5 miliarde de USD nu inseamna nimic, nu te ajuta cu nimic.
In schimb se presupune (doar presedintele se lauda pe unde poate) ca Romania a luat toate masurile necesare si este cea mai pregatita din Europa si ca si-a pus acum fundatia pentru o structura macroeconomica “sanatoasa”. In aceste conditii este logic sa asumi ca pe un termen de 10 ani evolutia va fi una pozitiva. Altfel, inseamna ca masurile de austeritate n-au folosit la nimic. Si atunci care este logica sa vinzi obligatiuni cu un yield imens pentru o tara cu asemenea rezultate excelente. Spre comparatie, Egiptul din perioada pietei Tahir vindea tot cu un randament de 7% pe piata americana.
Nu poti compara cu evolutia cursului de schimb, pentru ca in cazul bondurilor chiar asta este situatia, daca nu ai fost inspirat oricum ai da-o esti intr-o situatie proasta. Ai vandut cu randament mare si ai o evolutie buna, ai facut o afacere proasta, practic ai pariat pe o evolutie proasta/catastrofala. Ai o evolutie proasta, ceea ce “castigi” din randamentul devenit brusc “bun” pierzi inzecit in rest.
@Ovidiu,
Concluzia ta e impecabila. Nici macar mare “bloagar” nu e.
Da, un incompetent … fost vicepresedinte la Bancpost si Head of Trading la Citi Romania …
@KingSnake,
E vorba de (non)argumentele lui. Cat despre CV, nu e nici vreun Buffett. Sunt zeci de oameni in tara cu CV-uri ca ale lui si te asigur ca nu toti dintre ei au intotdeauna dreptate. Si chiar imi scapa unde presteaza in ultimii ani, in afara de blog.
Nu stiu cine e domnul specialist pe care il citezi, dar stiu ca analisti mai cunoscuti (Moise Guran printre ei) au vazut acea emisiune ca un succes. Si mai degraba ca un test al pietei. Iar faptul ca CDS-ul a scazut poate fi chiar un rezultat al acestei emisiuni, ceea ce ii anuleaza tot rationamentul. Care oricum e cam din categoria “dupa batalie, multi viteji se arata”.
Se permite ironia, pamfletul, hai si mistoul (decent). Insa fara atacuri la persoana. Multumesc.
@KingSnake: să îmi scuzi suspiciunea de non-economist, dar taaaaare nu îmi inspiră încredere cineva care are carieră prin băncile românești, mai ales din astea dubioase înainte de privatizare și grecești după, cum e Bancpost.
Sunt de fapt chestiuni de nuanta, exagerate in mod emotional, asa cum se face la noi. Era nevoie de mult de o iesire pe piata din SUA pentru un benchmark. Daca te imprumuti doar intern, de la aceleasi 6-7 banci, la un moment dat chiar creditorii isi pun intrebarea daca evaluarea de risc pe care o fac ei, si implicit nivelul dobanzii, este corect. Efectul este ca in timp incep sa isi ia marje de eroare mai ridicate, deci creste dobanda. E ca masina pe care nu ai mai dus-o de foarte mult timp la service. Ea merge, dar la un moment dat incepe sa iti fie teama sa apesi acceleratia sau sa pleci la drum lung, pentru simplul fapt ca n-a mai vazut-o demult un mecanic. Cea mai mare piata financiara din lume e cel mai bun evaluator posibil.
Emisiunea trebuia facuta de ani de zile, s-a tot amanat din motive obiective si subiective. Personal as vrea niste argumente mult mai puternice decat “propaganda sugereaza imbunatatirea conditiilor economice si stabilizarea remarcabila a economiei” pentru a justifica inca o amanare. Piata americana e relativ linistita acum, oricum mai mult decat a fost in ultimele 8-9 luni, si nu se stie cat o sa tina, mai ales daca se confirma reintrarea in recesiune a zonei euro.
E adevarat, pretul a fost foarte mare. Au platit asa mult DE FRICA. De frica sa nu ramana cu obligatiunile nevandute, ceea ce ar fi constituit un semnal extrem de prost si probabil ar fi aruncat imediat in sus si CDS-ul si dobanda. Nu uitati ca asa au ajuns si alte tari (ex Ungaria) la mana FMI, dupa ce au ratat o emisiune de obligatiuni. Bancherii privati au motive sa afiseze un usor dispret pentru statul fricos, dar frica asta vine si din lipsa de experienta. Daca statul o sa iasa macar odata pe an pe piata din US in timp o sa capete mai multa siguranta si o sa lucreze cu marje de eroare mai mici. Dar trebuie inceput de undeva.
Asa ca in opinia mea atat omagiile cat si huiduielile sunt exagerate.
PS1: sa ma scuze economistii pentru comentariul foarte netehnic, dar articole tehnice pe tema asta sunt cu nemiluita, cred ca e nevoie si de o exprimare mai inteligibila
PS2: aveam o parere foarte buna despre Moise Guran pana acum cateva zile cand intamplator am prins in emisiunea lui exact momentul cand vorbea despre o poveste pe care o cunosc foarte bine, din interior. Ce facea el era pur si simplu calomnie la comanda politica, n-avea nici o legatura cu cazul, ignora lucruri evidente, inventa sau se facea ca nu intelege altele, etc. Am fost surprins si dezamagit. Asa ca atentie, pentru mine unul s-a ales praful de mitul corectitudinii lui Guran…
joness: la Moise nu cred ca suntem in registrul “corectitudinii” ci doar al opiniei pe un palier de competenta limitat. Vorbim totusi de un absolvent de drept fara vreo expertiza lucrativa in zona bancara (sau macar in zona antreprenoriala) cel mult poate fi o discutie despre politica editoriala a tvr dar suntem la nivel de opinie nu de decizie iar mutarea lucrurilor in zona “corectitudinii” cred ca e exagerata. Pana la urma vorbim de-o creditare in care cererea s-a intalnit cu oferta la 6.875% dobanda pe dolari, creditorul a fost ok cu dobanda, creditatul (prin brokeri) e ok cu dobanda … restul sunt doar opinii mai mult sau mai putin interesate/informate/competente.
@parvan : creditatul, in acest caz, este poporul roman, printre care si niste romani ne-nascuti inca. Pe ei nu i-a intrebat nimeni daca vor sa se imprumute.
Haide sa facem un sondaj, sa intrebam urmatoarele : sunteti de acord sa va imprumutati 35 ron pe trei ani cu dobanda de 7.09% ? Aveti in vedere ca sunteti deja datori cu 45500 de ron si echivalentul a 46000 ron in euro.
Pe scurt, fiecare roman este dator cu 90000 ron. Asta pe la 31 August 2011.
@lloopp: ca sa citez din Basescu, le-as cere celor ce nu sunt de acord sa se imprumute sa precizeze si la ce anume vor sa renunte din cheltuielile statului ce sunt acoperite din acele imprumuturi.
Desigur, eu unul as raspunde ca as vrea sa renunt la cele 7 servicii secrete, la pensiile preferentiale ale securistilor, militienilor, judecatorilor si militarilor, la toate agentiile guvernamentale ce nu sunt impuse de EU, la toate investitiile publice ce nu sunt cofinantate de EU cu exceptia celor de mentenanta (gen zugravit scoli) si la toate fabricile si imobiliarele detinute de stat (sa faca lease-back). Dar n-ar fi de acord Basescu, ca lui ii plac batausii si turnatorii, iar amantei lui ii place sa se joace de-a investitoarea pe bani publici. Noi suntem tolerati pe mosia lui. Unde ai mai pomenit tu ca iobagii sa fie intrebati daca sunt de acord ca boierul sa se imprumute? Treaba lor e sa mai lase carciuma si sa puna carca la bataie, ca mosia are nevoie de bani.
lloopp: brokerii care au reprezentat creditatul au avut mandat de la “popor” (in plus secretarul de stat respectiv a fost intre timp avansat ca ministru cu vot majorita in forul reprezentativ al poporului). Faptul ca, in stabilirea mandatului, majorii de azi decid pentru ne-nascutii inca sau ca majoritatea face credite si pt minoritate … tine de (i)responsabilitatea majorilor si majoritarilor care au impus mandatul.
Joness, si daca s-ar face ce propui tu e inevitabil, dar acum e oricum prea tarziu. Romania a fost ingropata cand, in aplauzele generale, s-au redus salariile, in loc sa se disponibilizeze si sa se reduca cheltuielile. Si e clar ca nu-si va mai reveni, Asa ca trezoreria va plati din ce in ce mai scump imprumuturile (deja sare de 2 procente din pib), titlurile de stat nu mai ofera nicio garantie, de economisire, excedente nici nu mai poate fi vorba.
Eu am platit impozit luna asta echivalentul a exact 10 (zece) salarii minime romanesti. Si n-am cracnit, pentru ca asta e pretul daca vrei sa ai un stat modern si relativ functional. Din pacate, voi nu vi-l mai permiteti.
Peter, n-au fost aplauze generale. Basescu&PDL au scazut instantaneu de la 35-40% la 10-15% si nu si-au mai revenit nici pana in ziua de astazi. Nu stiu daca exista vreun precedent intr-o democratie functionala in care un presedinte si un guvern cu o popularitate de sub 20% sa isi continue mandatul doar pentru ca tehnic e posibil iar populatia nu e atat de agresiva incat sa ii inlature cu forta.
Mai avem un guvern sub 20% sustinere… au invatat-o de la Tariceanu.
peter: eu am platit mai mult decat zici tu, diferenta n-o face doar suma colectata ci decizia majoritatii de folosire a acestor sume. Societatile fiind diferite, majoritatile sunt diferite … deciziile diferite. La nivelul asta de dobanda, eu si probabil si altii “ne-am fi permis” sa creditam statul. N-am putut pt ca majoritatea a decis ca-i mai importanta diversificarea indiferent de dobanda … si e convinsa ca 6.87 e succes (apropo, in societatea de care zici, 6.87 la dolari e considerat mare sau mic?).
joness: au scazut ca declaratii nu ca actiune, daca ar fi scazut sustinerea ar fi fost mai multe regrete/scuze si mai multe incercari de revocare a mandatului dat. Scaderea declarativa de care zici e doar o spalare pe maini de genul celor care zic ca banca-i de vina ca a scris cu litere mici si ei nu-s responsabili pentru semnatura/delegarea data.
br3b: increderea populatiei in guvern era mai mare, votul in parlament era mai mare, legitimitatea mandatelor de parlamentar era mai mare. Problema acum e ca indivizi care au dat mandat acestui guvenari nu-si asuma delegarea de mandat si nci nu vor/pot s-a revoce delegarea.
Joness, ma refeream la aplauzele celor care conteaza, Evropa, FMi, economisti, comentatori, toti apostoli ai austeritatii.
Sa nu o dam dupa cires, si Tariceanu avea 11 la suta si asta dupa ce a marit pensiile, a avut 8 la suta crestere pib si problema lui era ca infrastructura nu va face fata dezvoltarii economice
Dar nu e o intamplare ca perioda de dezvoltare a fost cea a luptei dintre palate, Locke zicea asta in sec 18, checks and balances. Si acum, scenariul ceva mai fericit pt Romania ar fi basescu + premier din opozitie, pe principiul oaia ce- mancat-o lupul a format cu el un cuplu.
Faptul ca scade CDS-ul nu este un lucru rau, este un lucru bun. Faptul ca s-ar fi putut imprumuta mai ieftin dupa 3 saptamani nu inseamna neaparat ca a pierdut bani, inseamna ca pe viitor se va putea imprumuta mai ieftin. De imprumutat sigur se va imprumuta in continuare.
Daca scaderea CDS-ului inseamna pierdere atunci cand dobanzile au crescut la nivele nesustenabile pentru Grecia ei ar trebui sa sarbatoreasca marea teapa pe care au dat-o bancilor, nu? Pacat ca trebuie sa se imprumute in continuare si trebuie sa cerseasca de la UE.
Also today: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/record-statul-s-a-imprumutat-la-cel-mai-mic-cost-din-istorie-162038.html