CAZUL BORBELY. Mă mir şi eu, ca toată lumea (ok, poate mai mult, poate mai puţin). Pe scurt:
1. Laszlo Borbely e apărat acum chiar şi de adversari (USL, analişti independeţi anti-Băsescu), ceea ce nu-l face nici mai curat, nici mai uscat. Ştiu strategia calomniază, calomniază, că tot rămâne ceva, dar fraza aceea din comunicatul DNA (“a cumparat influenta numitului Borbely Laszlo, ministru al Mediului si Padurilor“) e prea tare ca să nu fie acoperită de dovezi.
2. DNA se plasează în centrul unor coincidenţe formidabile; acţionează ca şi cum ar răspunde unor comenzi politice ferme de la Cotroceni.
3. Dincolo de cazul Borbely în sine, se deschide o uşiţă care invită la mici investigaţii ce privesc viaţa internă a UDMR (subiect aproape tabu în presa din România).
4. Acest studiu de caz dezvăluie şi încrengături de “afaceri” fără culoare politică.
5. Dacă e adevărat că apartamentul i-a aparţinut unui adjunct al lui Pacepa, vă cer permisiunea să mă minunez cum de, în România, cercul persoanelor implicate în chestiuni cu bani mulţi rămâne destul de strâmt.
6. O vară nu e lungă şi nici fierbinte dacă nu te plictiseşti. Se apropie (zice-se) o nouă criză, nişte alegeri. Eu cred că atât pentru UDMR cât şi pentru PDL, interesul e să meargă foarte separat în alegeri (există suficient electorat naţionalit, român şi maghiar, foarte activ electoral). Despărţirea e o chestiune care trebuie pregătită cum se cuvine, nu-i aşa?
Eu astea le-am pus în saci (aici e un pic mai pe larg, dar am vrut să împărtăşesc şi la Colţ de stradă principalele idei care mi-au venit); merg cu ele la moară, le mai cern (poate mă ajutaţi şi voi), apoi, poate, punem la dospit sau, cine ştie, coacem ceva.
UPDATE. Mai am o mirare: de ce 20.000 de euro e considerată “o sumă prea mică”?
” aproape orice șef dintr-o instituție bugetară își renovează, dacă nu chiar își construiește o vilă, prin trafic de influență. Primarii , de orice culoare politică, cum credeți că procedează ?
Când eram director de școală, preț de o cafea, aflam de la muncitorii care renovau în școala noastră modul în care procedau celelate persoane cu funcții din zonă. Cum în timpul și pe banii alocați pentru renovarea unor obiective ale statului anumiți muncitori erau detașați să muncească acasă la directori, inspectori generali sau primari.
Urmarea , cei care făceau recepția oficială închideau ochii la lucrarea oficială. Erau mulțumiți de cea făcută ilegal și asta era de ajuns.
În aceste circumstanțe mă întreb totuși de ce doar domnul ministru Laszlo Borbely ?
Dacă nu mă credeți întrebați orice zidar care este angajatul unei firme care lucrează cu statul. Veți fi mirat de câte veți afla. Și fără costurile DNA-ului.”
scriam ieri pe blogul meu.
mda, e ceva cvasigeneralizat
Dar cazul Daniela Nicoleta Andreescu – sefa SGG – care a trimis femeile de serviciu de la guvern sa-i faca curatenie in vila personala se pune?
Daca afacerea Borbely e manevrata politic(si sunt ceva indicii ca ar fi), atunci inseamna ca iar am sarit parleazul democratic si ne-am intors de unde am plecat in 2004 – justitia, anexa a politicului.
@ariel: există acest risc, apreciez
Înainte de a fi o problemă politică, e una de justiţie. Deja avem un reflex format: când auzim de investigaţii, anchete, procuratură, DNA primul gând este qui prodest? Construim rapid în minte mica noastră teorie a conspiraţiei, legăm de fapte şi declaraţii politice recente. Doar marginal mai luăm în calcul, ca prim reper, că pur şi simplu într-o ţară în care toţi fură l-au mai prins pe unul. Justiţia noastră are o uriaşă problemă de încredere – sau noi avem o uriaşă problemă de încredere în Justiţie. Nu ne mai credităm magistraţii că ar acţiona în interes profesional, ci ne aşteptăm să respecte nişte ordine, ale Sistemului.
Eu unul sunt sceptic în legătură cu atotputernicia Sistemului. Nu neg deloc că sunt legături solide în Crimă, Politic şi Justiţie (trecând prin Economic şi controlând Media), legături create cu mulţi ani în urmă, pe când toate acestea erau strânse în pumnul Partidului. Însă dacă Sistemul este atât de puternic, cum se face că mai respirăm? Cum se face că i-a scăpat de sub control tocmai pe cei ce strigă mai abitir, pe liderii celui mai mare partid şi pe vedetele media plătite generos din… banii Sistemului?
Îmi place să cred – poate sunt naiv – că seria de mici succese (primari condamnaţi definitiv, miniştri obligaţi să demisioneze şi aflaţi sub investigaţie) din ultima vreme, împreună cu seria de mari încercări (vămi, fonduri europene, parlamentari) sunt semne că în Justiţie sunt oameni care vor să îşi facă treaba, care sunt în afara Sistemului şi luptă împotriva lui.
Şi, ca să zic aşa, ţin cu ei. Îmi doresc cu putere ca măcar o parte din toate aceste anchete să ducă undeva, adică la condamnări definitive. Mi-am luat gândul că prima serie – Năstase, Mitrea, DIP – va avea succes; anchetele au fost blocate definitiv înainte de a se ajunge la judecata de fond şi majoritatea infracţiunilor din acest lot se prescriu în 2012. Însă din noul grup – Ridzi, Rizea, Pasat, Vântu, vămi, Borbely – dintre aceştia e posibil să vedem dosare încheiate de procurori într-un timp rezonabil (nu ani de zile de ţinut în sertar) şi judecate pe fond (nu blocate nedefinit prin plimbări între instanţe, excepţii de neconstituţionalitate şi alte chichiţe avocăţeşti). Vrea să sper că se poate. Hai Justiţia!
@Ovidiu: Nu credeam că poţi fi mai naiv decât mine.
A devenit deja banal ca orice infractor prins sa se pretinda victima politica. Cazul Borbely e doar un pic deosebit, deoarece nu acuzatul se vaita, ci are avocati nesolicitati ce ii deplang soarta. M-a distrat reactia lui Crin Antonescu ce a reinvitat UDMR sa se alature USL dupa ce in ultimele luni adoptase un discurs nationalist dur. Dar cu modul de actiune al opozitiei eu unul m-am invatat deja: orice actiune ce poate fi atribuita lui Basescu este by default rea.
Totusi, cred ca faptul ca in Romania exista politie politica este dincolo de orice indoiala. S-au ascultat telefoanele comisiei Udrea, Basescu spunea la televizor ca stie cine ii plateste concediul lui Ponta sau ca vor apare niste dosare pentru Orban. Eu unul nu sunt atat de senin incat sa accept ca orice caz public de justitie (de fapt tentativa de justitie) este doar atat. Dar nici sa ii pun stampila de politie politica doar pe baza unor coincidente, reale sau cautate cu lumanarea.
De aceea, mi s-a parut interesanta observatia lui Tapalaga:
“In tot acest timp, procurorii au avut timp sa stranga probe, sa solicite eventual mandate de interceptare etc etc. Insa si cei anchetati au avut timp sa afle, teoretic, ca sunt in vizorul DNA si sa-si pregateasca apararea. In mod clar, ceva a precipitat ancheta procurorilor. Marea intrebarea este: ce anume? In lipsa avizului de la Parlament, procurorii nu-l pot cerceta penal pe ministrul mediului, Laszlo Borbely.[...]
Ce a determinat DNA sa anunte, raspunzand la o intrebarea din partea TVR, o ancheta impotriva unui ministru stiind totusi ca el nu va putea fi cercetat pana la obtinerea avizului de la Parlament, adica de la 1 septembrie incolo, cand incepe noua sesiune? De ce sa admiti ca anchetezi un caz care duce la un ministru pe care, de fapt, nu-l poti ancheta deocamdata?”
Probabil ca supozitia cea mai echilibrata ar fi aceea ca sunt in general cazuri reale si investigatii corecte, dar informatii referitoare la ele sunt “scapate” uneori de DNA pentru a ajuta puterea.
@ariel: cred ca de fapt asta e marea problema. Nu ca se inventeaza cazuri pentru opozanti, probabil ca de cele mai multe ori nici macar nu e nevoie de asa ceva, avand in vedere coruptia generalizata, ci faptul ca tovaraseii ce sunt cuminti si disciplinati sunt protejati de aceste inconveniente. Cel mai flagrant este in domeniul transporturilor: avem regi ai soselelor fara sa avem sosele, e unul din domeniile in care s-a furat cel mai mult in ultimii 20 de ani, dar DNA-ul se pare ca are o jena sa se bage acolo.
Observatia lui Dan Tapalaga e buna, dar are o explicatie simpla si imediata. Intrebarea pertinenta e : de ce procurorii n-au facut un singur dosar de urmarire penala? Vorbim de mai multi oameni implicati intr-o aceeasi fapta, de ce sa existe 2 dosare de urmarire penala separate? Raspunsul aici cred ca e destul de sigur, pentru ca am mai asistat la disjungeri asemanatoare, daca nu ma insel in dosare de-ale lui Nastase : daca unul din cei impotriva carora se solicita inceperea urmaririi penale e protejat de imunitate de acest tip (adica daca e ministru sau fost ministru cercetat pentru o fapta in exercitarea mandatului; deputatii si senatorii pot fi urmariti penal), atunci tot dosarul se blocheaza. Procurorii cauta, in mod absolut natural, sa deblocheze cauza in ce-i priveste pe ceilalti inculpati.
Iar asta explica si de ce DNA a facut publica anchetarea dlui Borbely, raspunsul e la fel de simplu si imediat: pentru ca n-aveau cum sa o nege. In clipa in care au inceput urmarirea penala fata de ceilalti inculpati ei au dat, asa cum dau in fiecare caz asemanator, un comunicat in care au spus asta si au spus de ce anume se fac vinovati. Si atunci, ce era sa raspunda cand presa i-a intrebat daca acel Borbely din comunicat e una si aceeasi persoana cu ministrul UDMR? “Nu, e doar o coincidenta” ? “Da, e el, si e implicat in acest caz, dar nu va zicem ca-l anchetam ca ar suna naspa” ?
Intrebari pertinente
1 – Cat a platit profesoara pe apartamentul “studentului” Borbely?
2 – Cum e sa faci afaceri cu profesoara care iti coordoneaza doctoratul ?
3 – Acordarea notei “studentul” pentru lucrarea sa s-a facut inaintea tranzactiei sau dupa ?
4 – Ce cauta Borbely la apartament (asa cum declara administratorul blocului) ?
5 – Daca cele afirmate de DNA nu sunt adevarate, cine a platit reparatiile si cat au costat ele ?
6 – Il cunoaste Borbely pe afaceristul Satu Mare, s-a intalnit vreodata cu el ? (atentie la fotografii si alte cele)
@joness: nu aflasem reacţia lui Crin Antonescu, mulţumesc
@Istvan Kaly: retorice întrebări
Tocmai când ziceam că mi-am luat gândul de la DIP, ia uite ce citesc aici: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis astăzi 14 iulie 2011 confiscarea sumei de 4 milioane de lei noi (aprox 1 milion euro) de la fostul Ministru al Economiei şi Comerţului în perioada 2001 – 2004, Dan Ioan Popescu, dupa 6 ani de procese.
Dar mai citesc şi că “decizia poate fi atacată cu recurs”. Să vedem ce va fi.
Hehe, Ovidiu, de sintagma aia m-am agăţat şi eu, cea care pomeneşte recursul…
Daca dati drumul acum la televizor pe RTV, puteti vedea in direct si la o ora de varf o scena demna de “Culmea politicii”: Vadim il sustine pe Borbely!
este tocmai ce spuneam…
joness, sper sa nu razi
: am o ipoteza care ar putea explica de ce justitia nu se atinge de anumite zone(transpartinice) sau atunci cand o face se opreste la jumatatea drumului. Intr-o reprezentare geometrica imi imaginez Sistemul sub forma unor cercuri concentrice. Cercurile de putere( si coruptie) exterioare le apara pe cele interioare, astfel incat sunt sacrificate atunci cand se considera necesar. Important e sa nu se ajunga la centrul de comanda, aflat in “miezul” Sistemului. Sistemul a fost nevoit sa se adapteze la cerintele democratice(UE, NATO), nu mai putea actiona la fel ca inainte. Asa ca, din cand in cand, la presiunile externe care cer dovezi anticoruptie sau atunci cand Sistemul urmareste un anumit scop, mai face un “sacrificiu ritual”.
Ce mi-a zdruncinat serios increderea ca justitia incepe sa actioneze independent de factorul politic a fost cazul Vama. Arestarile curgeau pe banda, informatii, inregistrari peste inregistrari; firele cazului se indreptau spre Regina, cand deodata totul s-a oprit. De parca cineva a apasat pe butonul “Off”. Asta putea sa o faca numai politicul. S-a mai intamplat si in alte cazuri de mare coruptie, dar acum a fost prea evident(cel putin pentru mine).
Zice ca si Adita se pregateste. O fi asa? Or fi doar gurile rele care-i doresc doar esece si nu succesuri? Vedem. Vara continua
Ehee, cred ca Adita va fi vedeta campaniei electorale din primavara. Pariez ca va fi arestat preventiv. Iar nea Nelu are rezervata toamna viitoare.