Cabinetul Negoiţă. Dar după?

Liviu Negoiţă şi-a prezentat Cabinetul. Dintre cei 14 miniştri, 11 sunt la fel ca la Croitoru, ba şase au fost şi la Boc. Unul, Oprea, e o ruşine. Programul a fost preluat de la Croitoru, care-l luase parţial de la Boc. Ca şi în cazul Croitoru, nu cred că PDL speră (sau măcar doreşte) să treacă acest guvern. Mai mult, Orice s-ar spune, la acest moment toată lumea e mulţumită să nu se schimbe nimic până la alegeri. Întrebarea este ce va fi după.

 

Traian Basescu si cei 1600 romani ucisi de Ion Iliescu

Evident ca imi racaie din interes sentimentul anti-iliescian, dar stiti ceva? Ma simt bine ca o face asa prompt cum Emil n-a avut niciodata curaj s-o faca. Eu castig o declaratie a institutiei prezidentiale care acuza de crime si propaganda criminala “noua conducere” de dupa fuga lui Ceausescu. Tot asa cum am mai castigat un document scris al statului roman, respectiv condamnarea comunismului in Parlamentul Romaniei. Tot asa cum a grabit vagoanele de dosare care o lalaiau aiurea in drumul lor spre CNSAS.

Daca asta e calculul lui oportunist, electoral, atunci targul imi convine. Nu ma simt prostit pentru un vot ci invers, ma simt castigat ca un fost comunist face astfel de tumbe pentru o mana de voturi. Astfel eu traiesc sa aud primul presedinte al Romaniei care il acuza direct pe Ion Iliescu si camarila sa, de uciderea a 1600 de oameni la Revolutie. Si asta, inainte de a sarbatori cu intreaga Europa 20 de ani de cand a cazut zidul Berlinului. Ma mai bucur ca acest discurs prezidential il prinde pe Iliescu inca in viata, constient, fiindca de condamnarea lui propriu-zisa se va ocupa istoria.

Cu astfel de declaratii in fm, la teve, pe net, procurorii si istoricii care se ocupa de decembrie ‘89, vor avea o ezitare in minus cand vor trebui sa se pronunte cu nume si data asupra unor fapte concrete. Frazele pe care si le vor cauta acestia in rapoartele sau cartile lor vor fi fost deja rostite de un presedinte al Romaniei.

 

Ce model de societate ne propun partidele?

Poate ca in loc sa despicam in patru gafele candidatilor sau sa ne cautam singuri pretexte pentru a ne mentine opiniile din vremea in care stiam mai putin despre ei, ar fi mai intelept sa incercam sa distingem viziunea despre societate a fiecaruia dintre ei.

Desigur, nu pe baza declaratiilor populiste din campanie ce de altfel sunt fie complet contradictorii (cazul PDL si PNL) sau pur si simplu un lung sir de promisiuni de pomeni ce nu se vor adeveri niciodata (cazul PSD). Avem un reper mult mai bun, si anume faptul ca in ultimul deceniu toate cele trei partide au avut ocazia de a guverna singure.

Anul de guvernare al PDL-ului, cu sau fara PSD, ar trebui sa fie suficient de relevant pentru ca cei ce aveau iluzia ca acesta poate deveni multvisatul “mare partid de dreapta” sa se lamureasca definitiv.

Atat prin fapte cat si prin declaratii, Traian Basescu si partidul din spatele lor ne propun un model de societate centrat pe stat, in care elementul de autoritate si de directionare este activistul de partid. Acesta primeste in functie de conjunctura diverse “misiuni”, pornind de la cea de prim-ministru pana la cea de sef de gradinita. Deciziile de conducere vin pe linie de partid, pozitia administrativa avand mai curand acelasi rol pe care il are in armata in comparatie cu gradul militar.

 

Orban, prostituatele şi prevenirea unei BeTeSe

O treabă bună tot a ieşit din mitocăniile de azi ale lui Orban. Misterioase sunt căile Ad-sense şi recunosc că uneori mă fascinează cum sunt făcute asocierile. Ei bine, după gafele de text-ads recent produse de Realitatea, a venit şi vremea unei fapte bune. Astfel, folosind cu dibăcie controversa în publicitate, liberalul Orban, supranumit şi gurul liberal al marketingului non-politic, a adus grămezi de clickuri unei campanii ce luptă împotriva “unui virus letal la fete, un nou flagel după SIDA“.  Rezpect!

PS: Stimabilele tag-uri Realitatea.net le-am încercuit ca bonus de weekend.

 

De ce sa il votez pe Basescu?

In precedentele doua articole postate astazi de colegii mei de blog, ei argumenteaza cum, odata, Partidul National Liberal se indreapta spre disparitie ca urmare a repetarii aliantei nefaste cu comunistii din 1946 (desi, nota bene, au disparut la fel si cei ce nu au facut o asemenea eroare) si, a doua oara, cum Traian Basescu merita votat deoarece Crin Antonescu si Ludovic Orban au facut in acest weekend niste declaratii condamnabile.

Referitor la articolul lui br3b l-as caracteriza drept o noua dovada a capacitatii de hipnoza, in sensul propriu al cuvantului, pe care Traian Basescu reuseste sa o exercite. Mi se pare absolut fascinant modul in care reuseste sa creeze realitati acolo unde nu exista si sa ingroape in uitare fapte si actiuni clare ca lumina zilei.

Trec repede peste detaliul ca actualul PDL n-ar fi decat o grupare de oportunisti si nu tot urmasi ai PCR. Imaginile mult difuzate astazi cu pregatirile pentru mitingul electoral al lui Basescu de la Timisoara reprezinta un contraargument mult mai bun decat orice as putea scrie eu acum. Ma multumesc sa reamintesc doar cateva FAPTE:

 

Crin şi Orban m-au convins! În turul 2 votez Băsescu

În primul rând, oricine încă mai crede că Antonescu chiar are vreo şansă ar face bine să se uite atent la şerpişorii lui Turambar. În turul 2 vom avea de ales răul cel mai mic între Băsescu şi Geoană. Mă bătea gândul să stau acasă, dar m-au convins azi lideri pe stil nou ai PNL, Antonescu şi Orban, că e mai bine să votez Băsescu.

Acum ceva vreme Antonescu m-a convins să nu-l votez prin declaraţiile linguşitoare la adresa comunistului reformat Iliescu şi prin lipsa de viziune de care vorbeam aici. Astăzi Crin a revenit cu alte declaraţii, consemnate de Gândul, prin care spune că ar fi gata să voteze Vadim sau Becali contra lui Băsescu. Mai aflu şi că liderul PNL a făcut o ruşinoasă şi absolut condamnabilă paralelă între Rodica Culcer şi Revista 22 şi România Mare. O astfel de enormitate în descalifică definitiv, fără să mai vorbim şi că se întâmplă în condiţiile în care păpuşarii din spatele lui Antonescu tocmai au transformat Cotidianul într-o copie a haznalei lui Vadim…

Tot Gândul ne aduce şi declaraţia halucinantă a celuilalt corifeu al liberalilor, vicepreşedintele Orban (mai urmează Nicolai să ne spună vreo enormitate). Cu mitocănia-i caracteristică, Orban ne spune că „pe Băsescu îl votează alcoolicii, ţiganii şi prostituatele“ (aştept să văd reacţia organizaţiilor de romi şi a presei la această afirmaţie, dacă va fi vreuna). Şi cu mine, domnule Orban, şi cu mine, m-aţi convins!

 

PNL – între Ana Pauker şi Ion Iliescu

E atât de falsă teza lui Patriciu cum că PNL trebuie să se concentreze a fi un partid-breloc de 10%, iar cel mai bun contraexemplu este struţo-cămila oportuniştilor democraţi (cu L de la liberal în denumire), ieri socialişti, azi populari, care a crescut cu aproape 400% în 5 ani, ajungând primul partid din România, o performanţă pe care eu o aplaud doar şi pentru că a reuşit cineva să învingă pe urmaşii PCR. Nu-mi pasă cât de umflată este această gogoaşă portocalie fără nicio identitate, cert este că se poate! Măcar pentru atât lucru, merită felicitările de rigoare.

Urmează un paragraf despre o asemănare deja fumată. Sună oarecum la fel, prim-ministrul Tătărăscu şi prim-ministrul Tăriceanu, iar comparaţia stârnită iniţial doar de fonetică, conduce la alte asemănări interesante, inclusiv ca performanţe guvernamentale. Ironia cea mai cruntă rămâne însă relaţia cu comuniştii a ambilor liberali Tătărăscu&Tăriceanu.  Ca un arc peste timp, bolşevicii Anei Pauker sprijineau liberalii atunci, aşa cum tovarăşii lui Ion Iliescu susţin liberalii azi.  În tuşe groase, discutabile, PNL repetă orbeşte aceeaşi alianţă cu comuniştii care, după alegerile din 1946 a dus la dispariţia lor.

Nu e nimic patetic în ultima frază: în acest ritm decizional, un 10% liberal în Parlament va fi un ideal de visători de Cişmigiu.

 

Să mai numărăm o dată parlamentarii

Cum spuneam acum câteva săptămâni, mai devreme sau mai târziu (dar nu prea târziu) se va căuta din nou o majoritate politică în Parlament.  Iată că am ajuns acolo unde anticipam că vom fi. E momentul să ne amintim din când în când care mai este distribuţia mandatelor în Parlament şi care sunt ultimele transferuri; doar consemnăm în articol, speculaţiile le facem la comentarii. De la ultima numărătoare au fost doar câteva schimbări, iar situaţia stă acum aşa cum e descrisă mai jos.

 

Două legi pentru bunăstarea mafioţilor: Registrul Comerţului şi acordul tacit în construcţii

Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat în această săptămână două legi cu dedicaţie pentru bunăstarea mafioţilor din România. Prima este cea care trece, din nou, Registrul Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camerele de Comerţ. A doua prevede acordul tacit la avizele pentru construcţii, adică dacă în 30 de zile autorităţile publice locale nu dau un răspuns unei cereri de avizare a construcţiei, se consideră cererea aprobată.

 

O succesiune de alegeri

Decembrie 1996: Ion Iliescu sau Emil Constantinescu?

Decembrie 2000: Ion Iliescu sau Corneliu Vadim Tudor?

Decembrie 2004: Adrian Năstase sau Traian Băsescu?

Decembrie 2009: Traian Băsescu sau Mircea Geoană?

De fiecare dată am făcut alegerea ce părea bună (i.e. mai puţin rea) la momentul respectiv. Atunci cum naiba se face că am ajuns într-o situaţie proastă? Eu cred că e de vina singura constantă din peisaj, luna decembrie. Trebuie să facem alegeri primăvara, când e soare afară şi totu-i înflorit sau înfrunzit!

 

Dacă aş fi Băsescu, l-aş desemna pe Johannis

Chiar aşa, de ce nu l-ar desemna Băsescu pe neamţ? Nu pentru că ar fi deştept, ci tocmai pentru că ar fi şmecher. Desemnându-l pe Johannis preşedintele şi-ar netezi drumul către realegere.

 

Politica absurdului sau absurdul politicii?

Mediafax: Parlamentul a adoptat o Hotărâre prin care solicită Guvernului să prezinte proiectul bugetului de stat şi proiectul bugetului asigurărilor sociale pe anul 2010.

Aşa cum spuneam acum câteva zile, Constituţia spune clar că doar Guvernul poate propune bugetul şi în acelaşi timp că Guvernul interimar nu are drept de iniţiativă legislativă, deci nu poate propune un buget. Ieşirea raţională din această situaţie este numirea unui guvern nou. Partidele politice reprezentate în Parlament şi la Preşedinţie nu s-au pus de acord asupra Guvernului (nb. tot Constituţia zice că cele două instituţii trebuie să se înţeleagă, una nu poate impune ceva celeilalte). Soluţia raţională de ieşire din blocaj sunt alegerile anticipate. Acestea sunt prevăzute în Constituţie, dar nu se poate din cauză că suntem în ultimele şase luni ale mandatului prezidenţial (nb. blocajul este generat de modificările din 2003, al căror impact a fost insuficient studiat).

 

Apocalipsa după Streinu-Cercel

“Scenariul ăsta cu 20.000 de morţi? Este una din variantele oficiale, dar e minim, ăsta e mizilic”, a declarat Adrian Streinu Cercel, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. (în direct la Realitatea TV)

Declaraţiile secretarului de stat, făcute ieri, sunt cât se poate de iresponsabile. Nu există niciun fel de date care să sugereze că un astfel de scenariu are o probabilitate ridicată de realizare. Imediat a reacţionat preşedintele Băsescu, care a cerut calm, dar l-a şi atacat în termeni duri pe secretarul de stat. Astăzi de dimineaţă, Streinu-Cercel a reitarat afirmaţiile, citând un document al Comisiei Europene din iunie acest an în care se analiza un scenariu pesimist la nivel european. Nu a precizat că între timp nu s-au materializat condiţiile din acel document (adică nu s-a răspândit boala atât de mult). Consilierul pe probleme de sănătate al preşedintelui a reluat tema, cerând ferm aceluiaşi Streinu-Cercel să-şi tempereze declaraţiile.

 

Site romanesc vandut cu 4,7 milioane de Euro?

Patru romani au incasat peste un milion de euro fiecare din vanzarea site-ului de anunturi auto. Cel mai mare site de vanzari de masini second-hand de pe piata locala, autovit.ro, a fost cumparat de gigantul Naspers, una dintre cele mai mari companii media din lume, cu sediul in Africa de Sud, valoarea tranzactiei fiind de peste 4,7 mil. euro, potrivit unor surse din piata. (din Ziarul Financiar)

Daca stirea din Ziarul Financiar nu e vreo fumigena, atunci chiar s-a inregistrat un eveniment-reper pentru internetul romanesc. Tocmai de aceea trebuie mentionata cu felicitari sincere si aplauze din respect. Asteptam vremurile cand siteurile romanesti vor deveni noile terenuri din Pipera.

 

Bugetul şi Constituţia

Incapabili să ajungă la un compromis politic – semn că toţi sunt şmecheri şi niciunul deştept – politicienii caută un artificiu prin care să obţinem totuşi banii de la FMI şi UE. Aud tot mai des că se caută o soluţie prin care bugetul să fie propus de Parlament. Ba chiar, ne spune Gândul, putem să asistăm la o competiţie, bugetul PSD contra bugetul PDL.

Ideea e prostie în sine. Fără informaţiile de la ministere, mai ales de la cel de finanţe, e imposibil să construieşti un buget, iar responsabilitatea parlamentarilor s-a văzut la începutul anului, când amendamentele uninominale au fost pentru cai verzi pe pereţii bisericilor.

Las la o parte fondul problemei, pentru a semnala piedica procedurală. Constituţia, în articolul 138, intitulat chiar “Bugetul public naţional”, la alineatul (2) spune:

(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.

Nu mă pricep eu la fineţuri juridice, dar cred că această frază nu lasă loc de giumbuşlucuri legislative. Guvernul elaborează bugetul şi tot el îl supune aprobării. Nu încape aici vreo speculaţie.